133 matches
-
de către vibrațiile care au loc între dosul limbii și peretele faringian. În primul caz seamănă cu sunetul h și se întâlnește mai des decât cel din a doua variantă. Această substituție laringiană a s-ului pare cel mai greu de reeducat și tinde să persiste cel mai mult în vorbirea curentă. La această grupă următoarele greșeli de articulație sunt printre cele mai comune: t - folosit pentru c; d - folosit pentru j și invers, n - folosit pentru d și t, m - folosit
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
diferențial, au facilitat generalizări nefavorabile grupului, determinând ignorarea aspectelor psiho-pedagogice ale posibilităților de recuperare bio-psiho-socială. Ipoteza de la care s-a plecat este determinată de existența acestor posibilități, precum și a rezultatelor școlare pe care le obțin copiii cu despicături, operați și reeducați fonetic până la vârsta de 6-7ani și, ulterior, de validarea acestor rezultate în procesul de calificare și formare a personalității, în practica socială. Datele statistice extrase din evidența logopedică în perioada anilor 1968 - 1978, comparativ cu cele din 1958 - 1968, relevă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pas mai departe pe linia distrugerii individualității; deținutul trebuia să calce în picioare tot ce avea mai scump - soția, familia, prietenii, credința. În faza a patra, primit în grupul “Organizația deținuților cu convingeri comuniste”, el trebuia să demonstreze că este “reeducat”, fiind silit să conducă procesul de reeducare a celui mai bun prieten al său. Grupul de deținuți este supus unor formidabile presiuni de către grupul de supraveghetori. Se acționează concomitent asupra fiecărui individ, cât și asupra grupului ca întreg. Când indivizii
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
în alte vremuri în care nu exista nici televiziune, nici internet, nici posibilitățile de informare și cunoaștere din ziua de azi. Iar singurul lucru bun în cazul lui Iliescu ar fi ca acesta să fie internat într-un centru de reeducate acolo unde, pentru că nu știe nici o meserie, să fie pus la spălat closetele, asta pentru ca pentru prima dată în viață, acest individ să facă ceva util pentru societate. Dar Iliescu nu este singurul, el reprezintă doar arhetipul haitei de ciocoi
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
lagărul de muncă forțată de la Coasta Galeș, unde am stat până la 26 aprilie 1953. Aici era cunoscut un tratament inuman specific gulagului comunist, aplicat de comandanții lagărului, Șerban și Dincă Ion, precum și de brigadierii Solomon și Dorneanu Ștefan și studentul reeducat Grămadă din Cluj. La un moment dat, am ajuns In brigadă condusă de numitul Chirondojan, acelasi individ care Imi persecutase părinții, pe când era activist de partid În comuna Stănișești, de lângă Burdusaci, unde aceștia locuiau. La 29 aprilie 1953, am ajuns
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
2 sau 3 iunie, când Andrei Andreev a încercat să-l bată la camera 72 pe Cezar Tănase. A doua zi, acesta a raportat totul directorului, care a încercat să liniștească lucrurile, spunând că nu dorește să mai audă de reeducați și nereeducați, întrucât Târgu Ocna e sanatoriu și nu se face politică. Discursul său va fi raportat de Pătrășcanu inspectorului Nemeș pe 26 iulie 1950, cu scopul de a-l înlătura pe Danieliuc, pe care îl simțea împotriva acțiunii. Deși
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de vorbă cu o persoană sus-pusă care i-a spus că acțiunea nu mai este bine văzută de regim, în urma unui caz de la Canal despre care se auzise în străinătate (probabil uciderea doctorului Simionescu), dar că să fie liniștit, deoarece reeducaților li se va găsi de muncă. Țurcanu n-a vrut să spună despre ce oficial era vorba, în ciuda insistențelor lui Popa. Foarte curând avea să fie sesizat un puternic conflict, chiar dacă mocnit, între Popa și Țurcanu, din cauză că primul era sprijinit
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
îl descrie mai apoi ca fiind foarte stăpân pe sine și încrezător în hotărârea sa de a trece peste cadavre pentru a-și vedea soția și copilul, afirmând chiar că nici un deținut nu va ieși din închisoare fără să fie 'reeducat'. După proces, Itul a fost transferat la Pitești în februarie 1950, în același transport cu un alt prieten de-al său, Gheorghe Miulescu. Miulescu era prieten vechi cu directorul închisorii, care l-a prevenit la percheziția de la sosire: Iar ai
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pierdut cunoștința. A fost întins pe un prici și lovit sistematic cu curele, de la cap la picioare, agresorii schimbându-se între ei când oboseau. Pentru că leșina des, bătăușii vărsau apă peste el ca să îl trezească și îi strigau: Noi, tinerii reeducați, cei care înainte am fost sub comanda ta, te vom distruge. Tu ești vinovat de soarta noastră, iar noi vom smulge de la tine tot ce știi, tot ce n-ai declarat la Securitate'. Supliciile au continuat câteva zile. Oprișan era
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
apoi Duduța l-au înfruntat: ' Cine ești tu? Și cum îndrăznești să ne insulți și să ne faci bandiți?', însă răspunsul a venit sub forma schingiuirilor. Enumeră torturile îndurate: trântit pe spate, cu capul țintuit la podea de bocancul unui reeducat și cu mâinile imobilizate de alții, a fost lovit la tălpi până a leșinat. Lovit apoi pe spate până la leșin, a fost bătut timp de o săptămână. Căpitanul Măgirescu era bătut de fratele său, Eugen, în fața lui Timaru, care trebuia
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
dar și crearea, 'omului nou'. Deținuții trecuți prin Pitești urmau să fie și viitori delatori din rândul intelighenției. Inițiatorii acțiunii scontau pe păstrarea conspirativității prin implicarea torturaților în represiune și prin compromiterea tuturor. Totuși, treptat și cu foarte puține excepții, reeducații și-au regăsit echilibrul și verticalitatea, spune Merișca. Istoricul Dennis Deletant argumentează că Alexandru Nicolschi este coordonatorul experimentului de la Pitești, care urmărea să inspire teroare adversarilor regimului, dar și să distrugă personalitatea individului. În același timp, Deletant leagă sfârșitul reeducărilor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și propria avalanșă de aberații, abia atunci Țurcanu îl considera pe deținut demn de a fi admis în rîndurile O.D.C.C. (odecaca după pronunția ascunsă a celor din celule). În ultima etapă, care anula orice speranță de recăpătare a demnității, reeducatul primea sarcină să instrumenteze reeducarea celui mai bun prieten al său, torturîndu-l cu mîinile sale, transformîndu-se, la rîndu-i, din victimă în călău. Ultimele două etape ale reeducării ținteau pulverizarea morală și anularea personalității deținutului. De această dată experimentul de la Pitești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
maladivă. Revenirea la normal a fost îndelungă și chinuitoare, rănirea sufletului e de obicei bruscă, dar cicatrizările cer timp. Costin Merișca, Dumnezeu să-l odihnească, mult a pătimit cît a fost pe pămînt, se arată încrezător în șansele recuperării celor "reeducați": "Acei dintre noi încă timorați, și nu numai cei trecuți prin sindromul Pitești, de obicei tac și-și refulează amintirile. Din punct de vedere psihologic e cea mai proastă soluție. Ei ar trebui să povestească, să facă mărturii măcar prietenilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tot infernul acumulat în suflet. Spovedania are un miraculos efect purificator. Important este totuși că, în finalul finalului, experimentul Pitești, pentru cei care nu s-au dereglat grav, a eșuat. Treptat, mai devreme sau mai tîrziu, cu infime excepții, foștii "reeducați" și-au regăsit echilibrul, verticalitatea". Nadejda Mandelstam, în amintirile sale, crede că "problema de căpetenie este de a învinge amnezia. Trebuie ca totul să se plătească, altfel nu există viitor" și afirmă, în alt loc: "trecutul nu poate fi falsificat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
am stat-o la spital, am mai stat la Salcia o parte, că nu m-a eliberat imediat... A venit un control al Securității și anchetatori care mie mi-au spus că n-am avut un comportament demn de un reeducat și că, dacă ar fi fost după părerea lor, trebuia să mai stau vreo câțiva ani... La constatarea asta... mă așteptam să nu mă lase, dar când am stat de vorbă cu prietenii mi-am dat seama că mă mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
are ce face cu noi... Cu toată activitatea asta nu reușea să ne reeduce, ci ne educa În continuare În spirit anticomunist... Când am ajuns eu, grupul de moldoveni era deja acolo, da’ n-au avut curaj... Ei făceau pe reeducații, dar n-au putut să facă nimica, n-au avut curaj, că erau numai câțiva, și, În condițiile alea, cu sute de alți deținuți În jurul lor... Nu au fost bătuți de ceilalți deținuți, cât doar ignorați sau huiduiți... Cât ați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
era mozaic și pe el era o rogojină, și pe aia dormeam. Ați apucat să vorbiți cu Zbranca? Cum să nu? Păi, stăteam seara, povestea el de viața lui de la Câmpulung, de baluri și de toată tinerețea lui. Nu părea reeducat, dacă vorbea așa deschis... Era destul de deschis și noi ne consideram deja o clasă aparte. Ni s-o schimbat concepția... Cât timp ați stat la Gherla? Până În iunie ’51, când s-a terminat pedeapsa de trei ani. Ne-o scos
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
inspirată și foarte concludentă a lui Calciu Dumitreasa. Procesul a fost pe plan intern un nou „fiasco”. Ura lor nemăsurată a inventat ca mijloc de răzbunare oarbă „Cazimcă” unde au murit: Vică Negulescu, Costache Oprișan, Pavel Grimalschi, iar din cei „reeducați”, Dan Dumitrescu, Aristotel Popescu, Nuți Pătrășcanu, adică șase din șaisprezece, toți oameni tineri și viguroși. Pavel Grimalschi vechi legionar, inginer agronom originar din Soroca, cunoscut de-al lui Nicolschi, fusese condamnat la moarte în regimul Antonescu, în contumacie, căci reușise
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
șezând, cu tălpile pe ciment, cu privirea la vizetă și mâinile pe genunchi. Această poziție provoca în timp o ptozare a ficatului și îmbolnăvirea lui gravă. Cei care au respectat-o cu strictețe ca Aristotel Popescu (Aligo) sau Dan Dumitrescu, „reeducați” de la Pitești, au murit de ciroză hepatică. Pentru a oferi cititorului o imagine mai clară a scopului pe care l-a avut barbaria de la Cazimcă, trebuie să-i mai furnizăm câteva informații și anume: Procesul torționarilor de la Pitești și Gherla
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
căci cel de-al patrulea, Nuti Pătrășcanu, își încheiase drumul în această lume, drum semănat cu ghimpii trădării, dar și ai ispășirii. După moartea lui Nea Vică și dispariția fără urmă a lui Grimalschi, rămăseseră în celula patru, cei doi „reeducați”, care s-au stins curând și ei, fiecare în alt mod: Dan Dumitrescu, a murit bolnav de ficat, în realitate de ulcer perforat, conștientizând că se lăsase înșelat de securiști. Plângea și țipa la ușa celulei cerând o cât de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
clasei celei noi împotriva unui dușman mai puternic, împotriva burgheziei, a crei rezistență se înzecește prin răsturnarea ei". Apud I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 50. 62 Lenin arată: ,,Sub dictatura proletariatului, vor trebui reeducați milioane de țărani și mici patroni, sute de mii de fucționari și slujbași ai statului, de intelectuali burghezi, vor trebui subordonați cu toții statului proletar și conducerii proletare, vor trebui învinse într-înșii obiceiurile și tradițiile burgheze". Apud I.V. Stalin, Despre
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
toate celelalte sisteme (social, juridic, cultură). De asemeni dezvoltă "concepția determinismului", potrivit căreia fiecare individ dintr-o clasă are un gen de comportament indus nu de gândirea acelui individ ci de clasa la care aparține, și de aceea el trebuie "reeducat" în lumina "noii societăți comuniste". Acest concept determinist este cel care a folosit la justificarea lagărelor de reeducare, în care au murit milioane de oameni în decursul secolului XX, în Rusia sovietică a lui Stalin, China, și în celelalte "state
Comunism () [Corola-website/Science/297923_a_299252]
-
broasca” și culcări. Printre ei, un bătrân, fost ministru, Aurelian Pană, este pus în genunchi și lovit cu picioarele în cap de către 50 de călăi. Nu peste mult timp, la 4 mai 1951 , va fi ucis într-o celulă de reeducați, un jandarm scoțându-i dinții de aur din gură și, din cauza faptului că bătrânul Pană era un om mare iar coșciugul pregătit pentru el era mai mic... i s-au tăiat picioarele... Fiul său. Ing. Cornel Pană, arată că sărmanul
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
începe iar o bătaie cu Șurik prin șantier. În cele din urmă Șurik îl prinde și-l leagă pe Fedia în câteva suluri de tapete și îi dă o bătaie cu bățul la fund. În final, Fedia apare ca fiind reeducat de Șurik. A venit vremea examenelor la Universitate și toată lumea caută cu disperare să citească cursurile. Șurik găsește în cele din urmă cursul care-i trebuie în mâinile unei fete, Lida, studentă la o clasă paralelă la aceeași Universitate. Șurik
Operațiunea Î () [Corola-website/Science/326100_a_327429]
-
reeducarea acestuia se poate face doar printr-o așa numită explozie, un "șoc" care sa-i spulbere vechile principii și sa-l facă ușor influențabil pentru inocularea unor noi idei. Explozia lui Makarenko are loc ea însăși în colectiv. Astfel, reeducatul, neavând nicio alta șansă, caută scăparea tocmai în integrarea în colectivul care l-a încolțit. Individul nu mai există, doar colectivul. Acest principiu educațional va constitui fundamentul reeducării de la Pitești. În fine, definiția moralității a constituit un alt factor important
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]