907 matches
-
constatată ca fiind neconstituțională în precedent). În schimb, art. 61, art. 126 alin. (1), art. 142 alin. (1) și art. 146 lit. d) din Constituție, precum și art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 constituie un cadru referențial cu privire la condițiile de admisibilitate ce țin de limitele de competență ale instanței constituționale atunci când aceasta procedează la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea neputând modifica sau completa textul criticat și nici de a-l interpreta sau aplica în cauza
DECIZIA nr. 269 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290023]
-
la asigurarea bunei guvernări; în acest context, susținerea partenerilor internaționali pentru agenda de reforme a Mauritaniei poate avea un real rol catalizator. Tanzania este unul dintre statele africane sub-sahariene care au cunoscut o dezvoltare stabilă în ultimele decenii, devenind punct referențial pentru susținerea proceselor de stabilizare politică și securitară în Africa de Est. Statul tanzanian este un partener important în Africa și beneficiază de un prestigiu continental, cu o performanță în ceea ce privește respectarea drepturilor omului. Tanzania este în proces
HOTĂRÂRE nr. 290 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280643]
-
exemplu povestirea “ Un cimitir de cuvinte”, cu personajul principal Zizina și “Întoarcerea”, cu personajul principal Ariana Bronte, un nume atipic pentru locul și specificul acțiunii). Povestirile rezultate din amintirile proprii ale autoarei ar fi rămas inserate la categoria proză memorialistică referențială, păstrând doar valoarea documentară, dacă doamna Becart n-ar fi excedat această categorie, trecând în zona literaturii artistice, a povestirii-eseu, categorie în care îi încadrează textele volumului de față același deja numit profesor de limbă și literatură română, prefațatorul cărții
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
multe generații! Care au figurat dintotdeauna în manualele noastre. Nu putem lăsa la bunul plac și la proasta inspirație a unor profesori veleitari accesul elevilor la aceste texte. Sunt texte definitorii pentru conștiința publică, comunitară! Ele fac parte din universul referențial aflat la dispoziția aluziilor și subînțelesurilor din enunțurile vobitorilor mai elevați. Așadar, în această privință, inițiativele și părerile personale nu-și au locul. Trebuie drămuite cu grijă. Vorba lui Kirkegaard, deseori citată de Petre Țuțea: „Numai idioții sunt originali!” Originalitatea
PRIN LIVEZI ALBINELE ŞI-AU PORNIT COLINDA... de ION COJA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371109_a_372438]
-
a organizării timpului și spațiului senzorio-perceptual. • Coprezența organică și unitară a spațiului și timpului în imaginea artistică este de ordin icono-plastic, ca generare cvasi-reproductivă a realității în etapa de creație și cu un conținut care trimite mimetico-analogic la acea realitate referențială, recognoscibilă în momentul receptării. • Am pus accentul pe faptul că, în pictură, ansamblul icono-plastic al imaginii se bazează pe configurația tridimensională a spațiului sugerat (“iluzia referențială”) și posedă calități topologice particulare. • Entitățile spațio-temporale pot fi sesizate și asimilate de receptor
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
în etapa de creație și cu un conținut care trimite mimetico-analogic la acea realitate referențială, recognoscibilă în momentul receptării. • Am pus accentul pe faptul că, în pictură, ansamblul icono-plastic al imaginii se bazează pe configurația tridimensională a spațiului sugerat (“iluzia referențială”) și posedă calități topologice particulare. • Entitățile spațio-temporale pot fi sesizate și asimilate de receptor numai în cadrul unei percepții psihosenzoriale adecvate, în cadrul unui proces de semantizare cognitivă, pentru aprehendarea conținutului vizual și analiza semnificațiilor. În fond, ceea ce simțim în momentul parcurgerii
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
puțin din punctul meu de vedere. Fiindcă poezia lui Marcel Turcu are un « conținut », recuperabil intelectual, receptiv la o abordare metafizică, nu este, pur și simplu, dicteu automat. Aș zice, chiar, dimpotrivă. Dar această dezbatere este, oricum, marginală. * O lectură referențială, imediat decodificatoare, se dovedește, într-adevăr, cu totul inoperantă. Textul poetic al lui Marcel Turcu nu poate fi descifrat cu o atare metodă. Și aceasta, din pricina dispersiei voite, generalizate, din pricina ruperii logicii superficiale, curente, bătătorite, a logicii minime, ce guvernează
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
doar o ființă teoretică! * În anecdotica propriu-zisă a volumului, orizontalitatea este dată de călătoria, mai degrabă de rătăcirea, de deplasarea pluridirecțională, a insului pe Terra, de voiajurile sale din nord în sud și de la este la vest: Într-un sistem referențial afectuos; În onestitatea deplină a orizontului - De-aici se întrevede totul spectral... Sau: E-un martie nocturn, de Nordsee; Ceasul umblă cu exactitate pe străzi - Și încă: Aici, în nord, apele congruente declină: nasc estetic și frust - placat - Și-apare
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
începutul Renașterii, dominată de acea insolubilă confruntare între conștiința critică și existența tragică. A doua problemă (formală) ține de ispita nebuniei, de o profuziune a sensurilor, a unei țesături de semnificații care riscă să-și piardă figura printr-un exces referențial, și care implică o privire mijlocită, răbdătoare, de analist. A treia problemă (epistemică) se leagă de recursul la știință, vădit în opera niramiană, și ale cărei cicluri sunt, până acum: conștiința (Eseu despre neluciditate), Celălalt (Simbioze, Umanografie), umanități (Eseu despre
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
și receptarea) mesajului. 2. Una din "vocile" (modele ale deja-cunoscutului, modele ale realității) din care se țese o narațiune. După Barthes, narațiunea și unitățile sale constitutive capătă o semnificație în funcție de una sau mai multe asemenea voci sau coduri (PROAIRECTIC, HERMENEUTIC, REFERENȚIAL, SEMIC, SIMBOLIC etc.). ¶Barthes 1974 [1987]; 1981a; Culler 1975; Jakobson 1960 [1964]; Martin 1986; Prince 1982. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE METALINGVISTICĂ, COD NARATIV. cod cultural [cultural code]. COD REFERENȚIAL. Toate codurile sau modelele deja-cunoscutului sînt determinate cultural
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai multe asemenea voci sau coduri (PROAIRECTIC, HERMENEUTIC, REFERENȚIAL, SEMIC, SIMBOLIC etc.). ¶Barthes 1974 [1987]; 1981a; Culler 1975; Jakobson 1960 [1964]; Martin 1986; Prince 1982. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE METALINGVISTICĂ, COD NARATIV. cod cultural [cultural code]. COD REFERENȚIAL. Toate codurile sau modelele deja-cunoscutului sînt determinate cultural; dar așa-numitul cod referențial sau cultural este, evident, cel mai cultural dintre ele. ¶Barthes 1974 [1987], 1981a. cod gnomic [gnomic code]. Vezi COD REFERENȚIAL. ¶Barthes 1974 [1987]. cod hermeneutic [hermeneutic code
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1974 [1987]; 1981a; Culler 1975; Jakobson 1960 [1964]; Martin 1986; Prince 1982. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE METALINGVISTICĂ, COD NARATIV. cod cultural [cultural code]. COD REFERENȚIAL. Toate codurile sau modelele deja-cunoscutului sînt determinate cultural; dar așa-numitul cod referențial sau cultural este, evident, cel mai cultural dintre ele. ¶Barthes 1974 [1987], 1981a. cod gnomic [gnomic code]. Vezi COD REFERENȚIAL. ¶Barthes 1974 [1987]. cod hermeneutic [hermeneutic code]. CODUL sau "vocea" potrivit căreia o narațiune sau o parte a acesteia poate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
COD NARATIV. cod cultural [cultural code]. COD REFERENȚIAL. Toate codurile sau modelele deja-cunoscutului sînt determinate cultural; dar așa-numitul cod referențial sau cultural este, evident, cel mai cultural dintre ele. ¶Barthes 1974 [1987], 1981a. cod gnomic [gnomic code]. Vezi COD REFERENȚIAL. ¶Barthes 1974 [1987]. cod hermeneutic [hermeneutic code]. CODUL sau "vocea" potrivit căreia o narațiune sau o parte a acesteia poate fi structurată ca un drum ce duce de la o întrebare sau enigmă la un răspuns (posibil) sau soluție. Un pasaj
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau "vocea" în funcție de care o narațiune sau o parte a ei se referă la un plan cultural dat, la diverse entități de cunoaștere stereotipe (fizice, psihologice, literare, artistice, filosofice, istorice, medicale etc.) și obiecte culturale. ¶O funcție importantă a codului referențial este de a activa modele la nivelul de vraisemblable (verosimil). ¶Barthes 1974 [1987], 1981a. Vezi și COD CULTURAL, VERIDICITATE. cod semic [semic code]. CODUL sau "vocea" în funcție de care o narațiune sau o parte a ei permite construcția PERSONAJELOR (și a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE FATICĂ. context [context]. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală). Contextul REFERENTULUI este cel la care se referă MESAJUL, cel despre care este vorba. ¶Jakobson 1960 [1964]. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE REFERENȚIALĂ. contract [contract]. 1. Vezi CONTRACT NARATIV. 2. În modelul greimasian, un acord între REMITENT și SUBIECT. Contractul oferă celui de-al doilea un program de realizare, el constituind principalul izvor al NARAȚIUNILOR (canonice). Subiectul poate îndeplini (sau poate rata) contractul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
poate spune că acele pasaje din narațiune care se concentrează asupra mesajului și îi subliniază tangibilitatea (atrăgînd atenția asupra structurii sale, asupra formei sale, "Stanca sta-n castan ca Stan") îndeplinesc o funcție poetică. ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție referențială [referential function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care este structurat și orientat orice act (verbal) comunicativ; FUNCȚIE DE REPREZENTARE. Cînd actul comunicativ se centrează pe REFERENT sau CONTEXT (mai degrabă decît pe un FACTOR CONSTITUTIV AL COMUNICĂRII sau altul), el are
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care este structurat și orientat orice act (verbal) comunicativ; FUNCȚIE DE REPREZENTARE. Cînd actul comunicativ se centrează pe REFERENT sau CONTEXT (mai degrabă decît pe un FACTOR CONSTITUTIV AL COMUNICĂRII sau altul), el are (în principal) o funcție referențială: "Ion este deștept și arătos". Mai precis, se poate spune că acele pasaje dintr-o narațiune care se concentrează în principal pe situațiile și evenimentele narate, sau pe o trăsătură sau alta a acestora, îndeplinesc o funcție referențială. ¶Jakobson 1960
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o funcție referențială: "Ion este deștept și arătos". Mai precis, se poate spune că acele pasaje dintr-o narațiune care se concentrează în principal pe situațiile și evenimentele narate, sau pe o trăsătură sau alta a acestora, îndeplinesc o funcție referențială. ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție reprezentativă [representative function]. FUNCȚIE REFERENȚIALĂ. ¶K. Bühler 1934. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚII ALE COMUNICĂRII. funcții ale comunicării [functions of communication]. Direcțiile care orientează orice act de comunicare (verbală) și determină rolurile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
poate spune că acele pasaje dintr-o narațiune care se concentrează în principal pe situațiile și evenimentele narate, sau pe o trăsătură sau alta a acestora, îndeplinesc o funcție referențială. ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție reprezentativă [representative function]. FUNCȚIE REFERENȚIALĂ. ¶K. Bühler 1934. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚII ALE COMUNICĂRII. funcții ale comunicării [functions of communication]. Direcțiile care orientează orice act de comunicare (verbală) și determină rolurile pe care le îndeplinește acesta. Fiecare funcție corespunde unuia din FACTORII
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
s-a vădit a fi cel mai influent model de comunicare (verbală) din NARATOLOGIE, a propus o schemă care implică șase funcții: (1) FUNCȚIA EMOTIVĂ, legată de accentul pe DESTINATOR, (2) FUNCȚIA CONATIVĂ, legată de accentul pe DESTINATAR; (3) FUNCȚIA REFERENȚIALĂ, legată de accentul pe CONTEXT sau REFERENT; (4) FUNCȚIA FATICĂ, legată de accentul pe CONTACT; (5) FUNCȚIA POETICĂ, legată de accentul pe MESAJUL în sine; (6) FUNCȚIA METALINGVISTICĂ, legată de accentul pe COD. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. G
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
adevăr) depinzînd de gradul în care se conformează la ceea ce se întîmplă în realitate și la ceea ce o tradiție generică anumită îi conferă statutul de adecvat sau previzibil. ¶Culler 1975; Genette 1968 [1978]; Todorov 1981. Vezi și MOTIVAȚIE, NATURALIZARE, COD REFERENȚIAL. verosimilitate. Vezi VERIDICITATE. viteză [speed]. Relația între durata NARATULUI cantitatea (aproximativă) de timp (presupus a fi) acoperit de situațiile și evenimentele povestite și lungimea narațiunii (în cuvinte, rînduri sau pagini, de ex.). ¶Viteza narativă poate varia considerabil, iar formele sale
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
anumit con-text3, comunicarea implică ideea de relație nu doar cu trimitere la cei doi poli (auto)comunicanți, ci într-o perspectivă mai amplă și mai bine ancorată, de altfel, în realitatea comunicativă și prin prisma raportării la lume, la cadrul referențial, la cel acțional, comportamental etc. Un punct de vedere interesant asupra comunicării este reflectat (și) prin prisma acestei posibile direcții de analiză în lucrarea lui Lucien Sfez (2002: 25-28), care identifică/formulează specificul procesului comunicativ sub forma a trei metafore
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
relații compatibile 5 în ceea ce privește codul valorificat în codificarea/decodificarea mesajului, canalul de transmitere a acestuia, valențele contextuale etc. Comunicarea-relație se constituie, astfel, într-o realitate procesuală cu două fațete (în această interpretare): una care vizează relația cu/raportarea la cadrul referențial, personal, interpersonal, acțional etc. și cea de-a doua, care presupune ancorarea într-un sistem minim de compatibilități care să optimizeze (deși în măsură diferită de la caz la caz) actul comunicativ acestea inclusiv ca modalități de adaptare/readaptare permanentă a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
educatori și educați, prin relațiile dintre aceștia, prin coordonatele demersului instructiv-educativ în care se înscriu etc.). (a) Ca relație 25, comunicarea didactică presupune raportarea individului (emițător, respectiv receptor cu educatorul și educatul plasați în ambele ipostaze) la ,,lume", la realitatea referențială, inclusiv, sau mai ales, la componenta umană a acesteia, la anumite sisteme de valori etc., dar și (poate, mai ales) la sine, la ceea ce definește/formează/dezvoltă persoana. De aici, derivatele personale (înțelese ca atribute ale persoanelor incluse în proces
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
codul utilizat (prin cunoașterea axei paradigmatice și, mai ales, prin actualizarea anumitor componente ale acesteia pe axa sintagmatică a comunicării propriu-zise), și, pe de altă parte, intenția comunicativă, maniera de reprezentare a acesteia în plan argumentativ 33, raportarea la contextul referențial și relațional, la situația de comunicare, în general etc. Trimiteri bibliografice Academia Română, Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan Al. Rosetti", Gramatica limbii române. II. Enunțul, București, Editura Academiei Române, 2005 Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]