5,526 matches
-
mare, neregulată și puțin prognatică; păr castaniu pal, aproape blond... O învăluire de alb, de roz, de pui - una din acele figuri fără nici o trăsătură frumoasă, dar atrăgatoare.” Ochii deschiși ai Manuelei se pare că nu fac altceva decât să reflecte ca o oglindă cu ape în învăluiri de cenușiu, la fel ca și sufletul său labil, o imagine nedefinibilă. Actul descrierii nu are rolul de a recunoaște sau de a defini, ci de a ambiguiza, lăsând căutarea deschisă. Sentimentul de
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
proiectele, creează valoare financiară, socială sau culturală, schimbă modul de viață al oamenilor. Încrederea în forțele proprii, capacitatea de a analiza lucrurile și de a realiza opțiuni ferme, de a lua decizii și de a urmări sistematic aplicarea lor se reflect în puterea de a înfrunta obstacolele și inceritudinea, de a-și asuma riscul pe care îl presupune o afacere. Riscul și incertitudinea caracterizează această lume a afacerilor. Dacă nu riști înseamnă că nu ești capabil să îți depășești limitele, însă
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
aspect care te va ajuta să te diferențiezi, să devii unic, și anume Imaginea Ta. Când vorbesc de imaginea ta mă refer atât la tine ca persoană, cât și la tine ca firmă, până la urmă firma va trebui să-și reflecte personalitatea și creația. Să începem cu DENUMIREA FIRMEI Marea majoritate a patronilor de firmă își aleg denumiri emoționale legate de numele de familie, de prenumele iubitei sau al copiilor sau chiar denumiri legate de zone geografice sau de evenimente istorice
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
v?i spre dealuri", „o insul? departe s-a fost ivind din valuri", În care totul devine Inc?rcat de sens, mai aproape de hotarul cunoa?terii; de asemenea, contururile spa?iilor se modeleaz? În func?ie de „lumină" ce se reflect? asupra lor (valurile m?rii „cresc", ??rmul negru „cre?te"). Prin for?a revelatoare a luminii sale, luna „pare s? reînnoiasc? gestul Demiurgului care, f??? a ie? i din transcenden?a ?i incomunicabila lui unitate, se proiecteaz? În multiplicitatea aparen
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Ins??i imaginea ei de ou primordial Întruchipând „Începutul lumii", simbol al genezei. Versul din „??lin (file din poveste) " considerat de Arghezi unul dintre cele mai reu? ițe din crea?ia eminescian? relev? astfel imaginea de „ou cosmogonic" care se reflect? În „cuibarul apelor", „semnificând Începutul, unitatea originar? din care repurcede lumea". ????rînd din imensitatea m?rii, a cerului sau a codrului (toate acestea, semnificând În opera eminescian? simboluri ale esen?ei, ale unit??îi ?i armoniei originare a lumii), luna
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
te ?i armonie originar?, aducând În suflet lumin???i pace: „ Cerul stelele-?i arăt?, Solii dulci ai lungii lini?ți! " (Povestea teiului) Coborât? din imensitatea cerului În razele de lumin? ale stelelor, aceast? stare de gra?ie a universului se reflect? În abisul sufletului cuprins de vraj?. Epitetele „solii dulci", „lungii lini?ți", ca ?i alternarea vocalei lungi „u" ?i a vocalei scurte „i" din ultimul vers deschid perspectiva „dep?rt?rii l?untrice" " ; avem astfel sentimentul c? „versul nu s-
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nicia. ??tre aceast? sublim? stare de armonie aspir? mereu sufletul chinuit al poetului. Cand nostalgia iubirii ?i cântecul dep?rt?rilor Îi Înl???uie sufletul, el cere de la lumina stelelor, de la oglindă lini?țiț? a lacului În care acesta se reflect?, de la seninul cerului pe chipul c?ruia str?luce?te luna, de la ramurile copacilor ce bat În geam ?i de la fream?tul plopilor, senin?tatea gândurilor ?i Împ?carea durerii, lini?tea ?i Împlinirea pe care numai iubirea i le
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
tine-ntotdeauna " ??i dac?..) O coresponden?? tainic? leag? universul naturii de sufletul poetului: imaginii plopilor ce tresar ?i a ramurilor care bat În geam Îi corespunde emo?ia reg?sirii icoanei iubitei În inima să; luminii lacului În care se reflect? str? lucirea stelelor Îi corespunde seninul gândului luminat de speran??? ?i lini?te; str?lucirii astrului nocturn ce spulber???irurile de nori Îi corespunde amintirea vie a chipului iubitei ivinduse din negura timpului: „Sentimentul elegiac ??se?te aici o efuziune
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de mult s-a stins În drum În dep?rt?ri albastre, Iar rază ei abia acum Luci vederii noastre." Ceea ce noi vedem ast?zi pe cer este de fapt „icoana stelei ce-a murit", a c?rei str?lucire reflect? doar „amintirea" luminii demult pierdute În „noaptea adânc?" a timpului: „Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie: Era pe când nu s-a z?riț, Azi o vedem, ?i nu e". Ideea filozofic? a relativit??îi timpului (a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ie?te acelea?i nelini?ți: Tremurând cu unde-n spume Între trestie le fărm? ?i visând o-ntreag? lume Tot nu poate s? adoarm?. " Imagine simbolic? a unei naturi eterne, lacul „se p?trunde de chipul iubitei pe care Il reflect?, redându-1 lumii Într-o imagine Întruchipând frumuse?ea ?i ging??ia: lumea este o imens? oglind? a lui Narcis, ce capteaz? esen?a ?i o trimite Într-un complicat joc de reflexe" : „De-al ț? u chip el se p
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de oglinzi «magice», În care este revelat? nu aparen?a, ci natură ultim?, esen?a Încifrat? În formele accesibile privirii". (Ioana Em. Petrescu) Lacul poate fi v?zut, din această perspectiv?, ca imagine a acestei oglinzi magice În care se reflect? elementele materiei În primordialitatea lor. Exist?, de asemenea, o dimensiune mitic? a acestui topos poetic: lacul este locul unde se celebreaz? nunta lui C?lin ?i a feței de Împ? rât: „ Lang? lacul care-n tremur somnoros ?i lin se
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
gândul poetului a deschis orizontul poeziei. Universul eminescian al codrului reune?te În structura să concentric? toate topos-urile poeziei sale. Axul central În jurul c?ruia graviteaz? aceast? „corol? de minuni" este Lacul (imago mundi) În oglindă c? ruia se reflect? ochiul cosmic al lunii, diadema argintie a stelelor, ramurile copacilor, zborul p???rilor, chipul iubitei Întreg universul: „ Leg?nându-se din unde În adâncu-i se p? trunde ?i de lun???i de soare ?i de p???ri c??? toare, ?i de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Înseamn? moment de echilibru, stare de gra?ie În care se Întâlnesc sufletul uman ?i armonia universului. Nuntă din finalul poemului „C?lin", Încheiat? În peisajul feeric al p?durii, ocrotit de lun?? ?i de oglindă lacului În care se reflect? fă?a lini?țiț? a astrului nocturn, sau visul troienit de flori de tei din „Povestea codrului" „mic basm Încifrat cu proiec?îi mitice, În care visul eroilor, redeveni?i copii se Întâlne?te cu visul codrilor de fagi" sunt
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
contribuie la dezvoltarea sportului pentru toți; m) să vadă dacă Jocurile Olimpice sunt organizate în condiții care demonstrează interesul responsabil pentru resursele mediului și să încurajeze Mișcarea Olimpică să demonstreze o preocupare responsabilă pentru sursele mediului, să ia măsuri care să reflecte o asemenea preocupare în activitățile și educația tuturor celor implicați în Mișcarea Olimpică ca importanță a confirmării dezvoltării; n) să sprijine Academia Internațională Olimpică (AIO); o) să sprijine alte instituții care se consacră educației olimpice. Art. 1. Bunurile Mișcării Olimpice
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
-urile și OCOG-urile sunt: De a dezvolta noi programe, precum Programul de sponsorizare TOP, introdus în 1985; Să susțină negocierile pentru drepturile de televizare ale JO și să dezvolte contracte care sunt compatibile cu obiectivul de transmitere liberă; Să reflecte accesibilitatea Jocurilor cât mai multor oameni din lume posibil; Să supravegheze OCOG-urile în dezvoltarea programelor lor de marketing în concordanță cu planurile generale ale CIO; Să informeze CNO-urile despre marketing și cum să dezvolte piețele lor locale; Să
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în interior urmează logica strategiei de brand 62. Govendik 63 sugerează următoarea abordare pentru a-i implica pe lucrători în definirea brandului de angajator: înțelegerea brandului de angajator cu ajutorul și prin prisma angajaților; crearea atributelor și viziunii brandului care să reflecte realitatea brandului prin intermediul unor ambasadori ai brandului; evidențierea valorilor brandului prin persuadarea angajaților în direcția înțelegerii brandului, a responsabilităților lor în crearea imaginii de brand și a implicării lor în consolidarea acesteia; câștigarea angajaților prin programe educative consistente; reîmprospătarea valorilor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
care este construit, atunci credibilitatea, reputația ș.a.m.d. sunt contestabile. Strategiile și politicile sunt în fapt un tester al realității brandului. Cum trebuie să fie acestea? Este de la sine înțeles că nu există o rețetă; dar ele trebuie să reflecte angajamentul pe care și-l ia brandul în mod formal. Câteva date despre cum își aleg angajații români angajatorii În mai-iunie 2007 am realizat o cercetare având caracter exploratoriu, prin intermediul căreia am dorit să aflăm în ce măsură angajații de pe piața românească
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Rodica Bin Într-una din mărturisirile sale publice, apărute în presă, Mircea Cărtărescu divulga acribia cu care lucrează asupra textului, întrevăzînd în el o oglindă care să-i reflecte cu maximă fidelitate propriul chip. Mi-am propus, animată de metafora oglinzii, să rețin cîteva din imaginile prin care presa germană a încercat să-și introducă și familiarizeze cititorii cu opera și universul real și imaginar al scriitorului Mircea Cărtărescu
Mircea Cărtărescu în presa germană by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8770_a_10095]
-
în registrul familiar, cuvinte precum sanchi, puști, chiul, cacealma. Sunt însă cu siguranță utilizări recente și inovații în interiorul limbii române chindie cu sensul de "pe-trecere" sau pluralul parai (în loc de vechiul parale) cu sensul "dolari". Un turcism care pare să reflecte o influență turcească directă este zula. Nu-l găsim, desigur, în dicționarele noastre generale, dar pare să fie destul de vechi: a fost atestat de V. Cota, în primul glosar românesc de argou, în 1936, ca și de articolele din aceeași
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
suspiciunile, numeroase în cazul creatorilor. Subiectivitatea nu poate fi exclusă din nici un fel de juriu. Ce poate fi diminuată, însă, este marja de eroare. Știința alcătuirii acestei echipe aici stă. Cred. Un juriu, cît de avangardist ar fi, trebuie să reflecte care a fost tendința intervalului pus în discuție, care au fost întîmplările sub semnul cărora rămîne acel an teatral în memoria teatrului și a spectatorilor. Fragilitatea creației, vulnerabilitatea creatorilor, derizoriul în care trăim, orgoliul, firesc în asemenea profesiuni, acestea și
Gala UNITER Succinte considerațiuni by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9842_a_11167]
-
scenariu, care nu are liniile de dezvoltare a acțiunii, a caracterelor și intriga clar trasate, iar pe de alte parte, din cauza modului în care regizorul lucrează cu actorul, utilizîndu-l într-o ordine a secundarului, ca pe un simbol menit să reflect o idee. În dialogul pe care l-a avut cu criticii de film la IPIFF, Gheorghe Preda și-a precizat și mai clar estetica, menționînd că dorește să folosească actorii într-un fel de semiotică vizuală, ca pe niște semne
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]
-
cu cei fără SM și s-a corelat cu numărul de criterii ale SM. Asocierea mai bună a GGT cu SM la pacienții studiați ar putea fi explicată fie prin prisma încărcării grase a ficatului pe care GGT să o reflecte probabil cu o mai mare acuratețe, fie prin prisma implicării GGT în catabolismul extracelular al glutationului. GGT este astfel legată de creșterea stresului oxidativ, ca marker nespecific. Prin acest mecanism GGT ar putea fi mai strâns corelat cu insulinorezistența și
Revista Medicală Română by Andrada Mihai () [Corola-journal/Journalistic/92297_a_92792]
-
primele 3 și ultimele două verigi, indiferent de tipul de lecție. Curriculum la decizia școlii (C.D.Ș.) Proiectarea și aplicarea C.D.S.-ului se face pentru un an școlar - la disciplina educație fizică. Trebuie să cuprindă: 1 Obiectivele cadru să se reflecte în obiectivele de referință; competențe specifice derivă din obiectivele cadru 2 Obiective de referință să fie măsurabile, specifice, în număr corespunzător, corelate cu tema opționalului, adecvate nivelului de cunoștințe ale elevilor, sunt altele decât cele din programa de trunchi comun
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
să poată cel puțin rezista unor niveluri ridicate ale dinamicilor din mediile în care operează și, chiar mai mult, să poată capta beneficiile potențiale pe care aceste schimbări le creează. Acești factori endogeni trebuie să se găsească sau să se reflecte la nivelul instituțional și la cel al acțiunii colective. Acțiunea colectivă are loc prin procesul politic, iar repetarea sa pe termen lung conduce la acumularea fondului instituțional. A treia problemă este relevantă aici și din punct de vedere metodologic. Redefinind
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
fi admirată. întrebarea este în fond foarte generală: cum poate fi conciliată arta - prin esența ei ruptă de tranzacția de vânzare-cumpărare - cu economia de piață? Cui trebuie să placă tabloul, artistului sau mai mult cumpărătorului? Pe cine trebuie să-l reflecte el? Pericolul este foarte mare ca arta să se transforme într-un instrument de satisfacere a unor plăceri, vizuale în cazul picturii. Ea trebuie să placă pentru a fi cumpărată. Nu mi se pare că pictura lui Philippe Caracostea scapă
Un pictor francez de origine română by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9454_a_10779]