134 matches
-
le accepte sau să le respingă atunci când sunt stimulați într-un anumit fel68. La rândul său, Rawls își caracterizează principiile fundamentale afirmând că ele sunt acceptate de un anumit tip de persoane, aflate într-o poziție sau situație aparte. Echilibrul reflectiv și pragmatismul holist Implementarea tezelor pragmatismului holist în etică constituie una din cele mai importante contribuții ale lui White. El argumentează că teoria dreptății a lui Rawls reprezintă o variantă a pragmatismului holist. Cheia de boltă" a demonstrației lui White
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
holist în etică constituie una din cele mai importante contribuții ale lui White. El argumentează că teoria dreptății a lui Rawls reprezintă o variantă a pragmatismului holist. Cheia de boltă" a demonstrației lui White este conceptul lui Rawls de "echilibru reflectiv". White expune pe larg modul în care Rawls a adaptat procesul de întemeiere propus de Goodman. De altfel, Rawls afirmă că a fost influențat de concepția despre întemeiere formulată de Quine în lucrarea Word and Object. Un aspect remarcabil este
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
diferențierii disciplinelor pe baza utilizării unor metode fundamental diferite, menite să întemeieze enunțurile respective 84. Remarcabil este faptul că Rawls face o serie de afirmații care îl apropie de poziția lui White, îndeosebi când se referă la originea metodei "echilibrului reflectiv" și la "concepția întemeierii" propusă de Quine și dezvoltată de White 85. În esență, demonstrarea afirmației că Rawls a aplicat tezele pragmatismului holist în teoria dreptății are loc în cinci etape: (1) White corelează "echilibrul reflectiv" cu procesul de întemeiere
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la originea metodei "echilibrului reflectiv" și la "concepția întemeierii" propusă de Quine și dezvoltată de White 85. În esență, demonstrarea afirmației că Rawls a aplicat tezele pragmatismului holist în teoria dreptății are loc în cinci etape: (1) White corelează "echilibrul reflectiv" cu procesul de întemeiere descris de Goodman, cu perspectiva expusă de Quine în lucrarea Word and Object și cu propriile teze din cartea Toward Reunion in Philosophy. (2) Prezintă criticile pe care Rawls le aduce atât "metodei carteziene" de întemeiere
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
procesul ajustării reciproce a principiilor și a "judecăților avute în vedere" (considered judgments) nu este specific filosofiei morale, atribuindu-l lui Goodman (vezi Rawls, A Theory of Justice, p. 20). Goodman propune un proces de ajustare care anticipează metoda "echilibrului reflectiv", deși nu îl denumește ca atare. Vezi Nelson Goodman, Fact, Fiction and Forecast, Harvard University Press, Cambridge (MA), 1955, pp. 65-68. 14 White, A Philosophy of Culture, p. 170. 15 Goodman susține că: "[...] principiile inferenței deductive sunt întemeiate de conformitatea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
110-125. 28 Stich, The Fragmentation of Reason, p. 79. 29 Ibidem, p. 79. 30 Ibidem. 31 Ibidem, p. 78. 32 White, A Philosophy of Culture, p. 110. 33 Stich îl denumește ca atare, deși Goodman nu folosește nicăieri sintagma "echilibru reflectiv". 34 Gilbert Harman și Sanjeev R. Kulkarni, "The Problem of Induction", în Philosophy and Phenomenological Research, vol. 72, nr. 3, 2006, pp. 559-575. 35 Ibidem, p. 566 [trad. n.]. 36 Stephen P. Stich și Richard E. Nisbett, "Justification and the
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
36 Stephen P. Stich și Richard E. Nisbett, "Justification and the Psychology of Human Reasoning", în Philosophy of Science, vol. 47, nr. 2, 1980, p. 188. [subl. în orig.] 37 Stich & Nisbett sugerează că, odată ce un individ stabilește existența "echilibrului reflectiv" între propria practică inductivă și o regulă, el a făcut "tot ce se putea face". Stich & Nisbett, "Justification and the Psychology", p. 198. Dar individul ar putea invoca fără să știe o regulă neîntemeiată; evitarea acestei greșeli implică apelul la
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și o regulă, el a făcut "tot ce se putea face". Stich & Nisbett, "Justification and the Psychology", p. 198. Dar individul ar putea invoca fără să știe o regulă neîntemeiată; evitarea acestei greșeli implică apelul la o instanță superioară "echilibrului reflectiv" al individului. În orice societate există persoane care sunt recunoscute ca autorități (i.e experți) în "evaluarea inferențelor și întrebărilor factuale din medicină, știință, istorie și multe alte domenii" (ibidem, p. 199). În esență, Stich și Nisbett ajung la o
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Politica, Cartea IV, Capitolul 13, § 2, Cultura Națională, București, 1924. ------------------------------------------------------------------------- DREPTATEA CA LIBERTATE 2 1 278 3 GABRIELA RĂȚULEA Introducere ȘTEFAN UNGUREAN Justiție și ordine socială. Note și comentarii GABRIELA RĂȚULEA Dreptatea ecologică și teoria distributivă liberală... MIHAI BURLACU Echilibrul reflectiv în teoria dreptății a lui John Rawls... HORIA MOAȘA Justiția organizațională: perspective culturale și individuale CARMEN BUZEA Strategii de reducere a inechității în context cultural românesc IOANA ATUDOREI Importanța echității în determinarea justiției și a coeziunii sociale FĂNEL STROE Drumul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
organizat grupul? Ce valori, atitudini, credințe etc. transpar din comportamentele participanților? -Ce interacțiuni par neobișnuite sau semnificative? -Cum se încheie activitatea? Acestea sînt direcții orientative de observare în contexte educaționale naturale și implică atît notițe neutre, narative, cît și note reflective. Este indicat ca cercetătorul să înregistreze în mod distinct firul narativ al activității observate și reflecțiile personale, subiective. Observația comportamentului uman într-un cadru natural este dificil de realizat, în multe cazuri din considerente de etică a cercetării: subiecții nu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
nu pentru a ilustra cît mai complex datele problemei. În ciuda numeroaselor critici, studiul de caz este tot mai utilizat în cercetarea educațională. Iată cîteva exemple de teme în investigarea cărora studiul de caz ar fi o metodă adecvată: „Importanța practicilor reflective ale profesorilor în îmbunătățirea activității la clasă”; „Integrarea socială și profesională a tinerilor care au fost instituționalizați”; „Exprimarea emoțiilor la adolescenții supradotați”; „Familia ca membru activ al comunității educaționale”. 3.4.2. Metode centrate pe colaborarea persoanei Ancheta este o
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
construcție în raport cu cea a părintelui. „Sunt ca el, sunt copilul lui.” În astfel de validări ale sentimentelor, copilul învață de asemenea să-și recunoască trăirile. Cuvântul care numește pune ordine și contribuie la conștientizarea, înțelegerea și stăpânirea trăirilor. 2. Dialogul reflectiv cu copilul. A nu veni cu soluții și ordine privind rezolvarea unei probleme, a implica copilul și a-l sprijini pentru a-și exprima opinia sunt abilități ale parentalității ce dezvoltă în copil capacitatea de reflecție atât de necesară în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
opinia, neimplicând copilul în situații, indiferent că motivul invocat este acela de a proteja copilul sau neîncrederea în capacitatea copilului de a avea o opinie, nu vom sprijini capacitatea de reflecție a lui, în ciuda inteligenței pe care o posedă. Dialogul reflectiv transmite copilului că opinia sa este importantă, că adultul dorește să o cunoască și că este dispus să o ia în considerare. înțelegerea lumii fizice și a celei sociale în care trăiește copilul se transmite de la adult la copil cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sa este importantă, că adultul dorește să o cunoască și că este dispus să o ia în considerare. înțelegerea lumii fizice și a celei sociale în care trăiește copilul se transmite de la adult la copil cu maximă eficiență în dialogul reflectiv al adultului cu copilul. în acest dialog, adultul află modul de a gândi al copilului, poate corecta acest mod atrăgându-i atenția asupra unor aspecte pe care, lipsit de experiență, copilul nu le ia în seamă, dar în același timp
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sus, un părinte tradițional ar veni cu soluția: „mergem să luăm altă minge și nu te mai joci cu prietenul tău care ți-a luat vechea minge”sau chiar „te bat dacă mai plângi pentru o minge”. Părintele promovând dialogul reflectiv va întreba: „cum de ți-a luat mingea?”, „de ce crezi că a luat-o?”, „ce crezi că gândește prietenul tău despre faptul că ți-a luat mingea?”, „ce ai vrea să facem în situația asta?”, „dacă el ar fi venit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se manifestă atât în relațiile interpersonale, cu cei apropiați, cât și față de muncă, de exigențele impuse în realizarea sarcinilor. Orientările ce ar putea fi promovate prin sistemul educativ, venind în sprijinul copiilor și al părinților, ar fi în special orientarea reflectivă și aceea narativă. McKinney (2008, p. 293) susține că narativitatea este o caracteristică crucială a unei vieți sănătoase și că doar căderea în patologie blochează comportamentele narative ale persoanei. Școala poate dezvolta în contextul variatelor activități școlare și extracurriculare abilitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
educaționale susțin că „strategiile evaluative în educație se reduc la demersuri specifice care conduc la opțiuni și care se configurează în cunoștințele alternative dihotomice: - evaluarea holistică sau evaluare sectorială; - evaluare categorială sau evaluarea personalizată; - evaluare integrativă sau evaluare contextualizată; - evaluare reflectivă sau evaluare participativă; - evaluare imperativă sau evaluare negociabilă; - evaluare motivantă sau evaluare sancționată; - evaluare formală sau evaluare informală; - evaluare internă sau evaluare externă.” (UngureanD., Teroarea creionului roșu, p. 144) În prezent teoria și practica educațională se poate reduce la două
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
al doilea”) a istoriei comparate cu filozofia în sine, ca disciplină separată („gândire de gradul întâi” sau, ca să folosesc cuvintele lui Collingwood însuși, „gândirea în relația ei cu obiectul său nu este pur și simplu gândire, ci cunoaștere”): „Philosophy is reflective. The philosophizing mind never simply thinks about an object, it always, while thinking about any object, thinks also about its own thought about that object. Philosophy may thus be called thought of the second degree, thought about thought”. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sesiunilor de formare asupra participanților. Programele de educație parentală respectă principiile învățării adultului: adulții învață atunci când procesul de învățare este auto-direcționat (determinat de ei înșiși), este participativ (procesul este activ, nu pasiv), este experențial (se învață din împărtășirea experiențelor), este reflectiv (adultul preferă să reflecteze la ce se întâmplă în timpul cursului). Metodele de formare recomandate pentru formarea adulților sunt jocul de rol, demonstrația, studiul de caz, lucrul în grupuri mici, brainstorming-ul. 4.2.2. Organizarea grupurilor de sprijin pentru părinți
GHID METODOLOGIC din 6 iulie 2006 de implementare a Standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179726_a_181055]
-
conținuturilor disciplinei; - utilizarea corectă și adecvată contextual a limbii engleze; - folosirea de proceduri diverse și adecvate pentru sprijinirea, facilitarea și stimularea învățării; - proiectarea de demersuri didactice interactive, prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturile predate; - construirea unui demers didactic critic și reflectiv; - elaborarea documentelor de proiectare didactică (planificări, proiecte de unități de învățare, proiecte de lecție) pe baza programelor școlare; - conceperea și proiectarea activităților de învățare; - proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - demonstrarea înțelegerii principiilor didacticii limbii engleze; - aplicarea
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
conținuturilor disciplinei; - utilizarea corectă și adecvată contextual a limbii engleze; - folosirea de proceduri diverse și adecvate pentru sprijinirea, facilitarea și stimularea învățării; - proiectarea de demersuri didactice interactive, prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturile predate; - construirea unui demers didactic critic și reflectiv; - elaborarea documentelor de proiectare didactică (planificări, proiecte de unități de învățare, proiecte de lecție) pe baza programelor școlare; - conceperea și proiectarea activităților de învățare; - proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - demonstrarea înțelegerii principiilor didacticii limbii engleze; - aplicarea
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
of respect for teachers and their subsequent freedom of expression and introduced them to topics that might remove them from the tradițional sphere they hâd been used to (painting Easter eggs, Christmas etc.). These new topics functioned aș creative and reflective exercises în relation to areas that do not usually preoccupy them at their age. One of the experiments was The Activist School</b>, which started two months before the protests în January 2012, anticipating the social tensions. <b>The Activist
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
avut totuși o legătură emoțională puternică față de ritualurile Bisericii Creștine, mai ales cele din comunitățile rurale, care au avut o influență formativă în timpul copilăriei sale. Unii critici literari au atribuit perspectiva cenușie din mai multe romane ale sale ca fiind reflectivă a părerii sale că nu există Dumnezeu. Hardy a făcut o infecție la plămâni în decembrie 1927 și a murit în ianuarie 1928, după ce a dictat ultimul său poem soției, pe patul morții. Înmormântarea sa, pe 16 ianuarie la catedrala
Thomas Hardy () [Corola-website/Science/304257_a_305586]
-
se pot de asemenea amesteca cu picăturile de ploaie. Cu cât picăturile de ploaie conțin mai mult poluant, cu atât picăturile sunt mai multe (aceeași cantitate de apă este dispersată în mai multe picături). Picăturile mai mici fac norii mai reflectivi astfel încât din ce în ce mai multă lumină solară este reflectată înapoi în spațiu și cât mai puțină atinge suprafața Pământului. Norii interceptează atât căldura solară, cât și căldura radiată de Pământ. Efectele lor sunt complexe și variază în timp, locație și altitudine. De
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
Baltimore Sun" a fost încântat de album, apreciind vocea mai puternică a Madonnei decât cea cu care este obișnuit publicul și modul interpretativ de a cânta. "NME" i-a oferit o recenzie pozitivă, descriindu-l ca fiind subtil, dulce-amărui și reflectiv. Revista "Teen Ink" a fost mai puțin încântată, editorul declarând că până la lansarea compilației, nu și-a dat seama că majoritatea pieselor ei "de dragoste" sunt mai mult piese "de ură", ca efect, introducând ascultătorul într-o stare depresivă. A
Something to Remember () [Corola-website/Science/310712_a_312041]