127 matches
-
enseignement personnalisé et communautaire, Casterman, Tournai, 1989. Fraser, J. Barry, Classroom Environment, Croom Helm Ltd., New Hampshire, 1986. Freeman, Joane, Pour une éducation de base de qualité, UNESCO, Paris, 1993. Froyen, L.A., Iverson, A.M., School wide and Classroom Management. The Reflective Educator-Leader, Upper Saddle River NJ, Prentice Hall, 1999. Good, L. Thomas, Brophy, E. Jere, Looking în Classrooms, Harper & Row Publishers, New York, 1983. Gurvitch, J., Traité de sociologie, vol. II, PUF, Paris, 1963. Halpert, J., Pädagogische Didaktik, Andreas Verlag, München, 1993
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
enseignement personnalisé et communautaire, Casterman, Tournai, 1989. Fraser, J. Barry, Classroom Environment, Croom Helm Ltd., New Hampshire, 1986. Freeman, Joane, Pour une éducation de base de qualité, UNESCO, Paris, 1993. Froyen, L.A., Iverson, A.M., School wide and Classroom Management. The Reflective Educator-Leader, Upper Saddle River NJ, Prentice Hall, 1999. Good, L. Thomas, Brophy, E. Jere, Looking în Classrooms, Harper & Row Publishers, New York, 1983. Gurvitch, J., Traité de sociologie, vol. II, PUF, Paris, 1963. Halpert, J., Pädagogische Didaktik, Andreas Verlag, München, 1993
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
enseignement personnalisé et communautaire, Casterman, Tournai, 1989. Fraser, J. Barry, Classroom Environment, Croom Helm Ltd., New Hampshire, 1986. Freeman, Joane, Pour une éducation de base de qualité, UNESCO, Paris, 1993. Froyen, L.A., Iverson, A.M., School wide and Classroom Management. The Reflective Educator-Leader, Upper Saddle River NJ, Prentice Hall, 1999. Good, L. Thomas, Brophy, E. Jere, Looking în Classrooms, Harper & Row Publishers, New York, 1983. Gurvitch, J., Traité de sociologie, vol. II, PUF, Paris, 1963. Halpert, J., Pädagogische Didaktik, Andreas Verlag, München, 1993
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
al doilea”) a istoriei comparate cu filozofia în sine, ca disciplină separată („gândire de gradul întâi” sau, ca să folosesc cuvintele lui Collingwood însuși, „gândirea în relația ei cu obiectul său nu este pur și simplu gândire, ci cunoaștere”): „Philosophy is reflective. The philosophizing mind never simply thinks about an object, it always, while thinking about any object, thinks also about its own thought about that object. Philosophy may thus be called thought of the second degree, thought about thought”. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de zile, chiar dacă e sănătoasă și are doar 62 de ani. Aceasta preocupare a devenit “obsesia” ei. Pentru că de cele mai multe ori moartea generează teamă și dorința de evitare a unei confruntări, filmul încearcă să abordeze într-o manieră temperată și reflectivă acest subiect.”, declara regizorul filmului, Pavel Cuzuioc
Doina Groparilor, un documentar despre cioclii, joi la HBO () [Corola-journal/Journalistic/68938_a_70263]
-
Astfel Orest cel îngreuiat de blăstăm va trebui să fie vorbit într-un tempo mai încet și (ceea ce e-n legătură cu asta) într-un ton fundamental mai profund decât Pilade, care e plin de coragiul vieței. D'Orania cel reflectiv și puțin la vorbă cere un tempo mai moderat decât Egmont cel sanguinic și fără grijă de nimica; Burleigh cel rece, care reprezintă interesele statului, cere un tempo fundamental mai încet decât Mortimer cel pasionabil și fanatizat. Antiteze mai puțin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
MacKuen și W. R. Neuman (editori), The Affect Effect: Dynamics of Emotion in Political Thinking and Behaviour, University of Chicago Press, Chicago, 2007, pp. 124-151. MacKuen, M., Wolak, J., Keele, L. și Marcus, G. E., "Civic engagements: Resolute partisanship or reflective deliberation", în American Journal of Political Science 54, 2010, pp. 440-458. Maffesoli, M., La transfiguration du politique, La Table Ronde, Paris, 1992. Mansbridge, J. J., Beyond Adversary Democracy, University of Chicago Press, Chicago, 1983. Marcus, G. E., Different situations, different
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Kant, Paris, Librairie philosophique J. Vrin, 1981, vol. 2. 96 Kant, Critica facultății de judecare, p. 341. 97 Ibidem, p. 328. 98 În privința rostului "sistematic" al rațiunii și al facultății de judecare reflexive, a se vedea P. Guyer, Reason and Reflective Judgement: Kant on the Significance of Systematicity, http://uk.jstor.org/. 99 Imm. Kant, Ideea unei istorii universale în înfățișare cosmopolită, București, Casa Școalelor, 1943, p. 75. 100 Idem, Critica facultății de judecare, p. 76. 101 Ibidem, p. 113. 102
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
slabă, dar care nu străpunge mai puțin întunericul nopții, în care ne lasă inteligență 109. Soluția pentru acest impas al cunoașterii, întrevăzuta de Platon, Republica, Cărțile 2-3, reprezintă cea de-a doua etapă a invențiunii poetice. Este vorba de articularea reflectiva, care printr-un efort conștient asupra unei materii definite și prin îmbunătățirea mijloacelor de expresie, organizează aceste date spontane, oferite de intuiție, pentru a realiza o finalitate ordonată, i.e., operă de artă. Ideea apropierii poeziei de "știință" (neapărat vizionara, la
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
of Cooperation: National Epistemic Communities and the International Evolution of the Idea of Nuclear Arms Control”, International Organization, vol. XLVI, nr. 1, pp. 101-145. Adler, Emanuel; Peter M., Haas (1992), „Conclusion: epistemic communities, world order, and the creation of a reflective research program”, International Organization, vol. XLVI, nr. 1, pp. 367-390. Adler, Emmanuel; Michael, Barnett (eds.) (1998), Security Communities, Cambridge University Press, Cambridge. Agor, Weston H.; Andres, Suarez (1972), „The Emerging Latin American Political Subsystem”, Proceedings of the Academy of Political
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
unei rute alternative intuiției către adevărul moral, și 4) faptul că mai toți moraliștii și-au luat măsuri de siguranță în recursul la intuiții, utilizând diverse mecanisme de "procesare" sau "filtrare" a lor de posibile prejudecăți și distorsiuni (i.e., echilibrul reflectiv, vălul ignoranței etc.)43. Cel mai bun răspuns de acest gen la atacul lui Geuss este, din punctul meu de vedere, cel oferit de Samuel Freeman. Răspunsul său merită, cred că veți fi de acord, să fie citat aproape în
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
as fairness), 87, 154 dreptatea ca îndreptățire (justice as entitlement), 24 drepturi individuale, 23, 27-28, 34, 48, 75, 84-85, 91-92, 95, 115, 117, 133, 140, 142, 155, 159, 161 drepturi morale, 133, 140 drepturile civile și politice, 117 E echilibru reflectiv, 133 economie, 33, 40 eficiență, 21, 43, 149 egalitarianism nonintrinsec, 27 egalitate, 23, 50, 55, 63, 70-73, 84, 115-116, 132, 136, 142, 149, 159, 161-163 egalitate morală, 55-56, 58, 61, 63, 70-71 egalitate politică, 55-56, 61-63, 70-73, 117 egalitatea accesului
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fie motivați suficient pentru a corecta chiar și cele mai mici erori. Cea mai obișnuită întrebare - Ce anume greșesc ? Ce nu fac bine ? - indică faptul că aceștia pot suporta expresiile descriptive formulate negativ cuplate cu feedback-ul de corectare. Exprimările reflective pot fi date pentru informare , dar , în general , acești indivizi nu trebuie convinși pentru a altera performanța lor. Pe de altă parte , aceia cu execuții defectuoase din punct de vedere biomecanic, dar cu o eficiență aproximativ bună , frecvent spun :” dacă
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
Design: Models”, în A. Tuijnman (coord.), International Encyclopedia of Adult Education and Training, Pergamon, New York. Hayes, A. (2006), Teaching Adults, Continuum, Londra. Heimlich, J.; Norland, E. (1994), Developing Teaching Style in Adult Education, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Hillier, Y. (2005), Reflective teaching in further and adult education, Continuum, Londra. Hybels, S.; Weaver, R. (1986), Communicating Effectively, Random House, New York. Jarvis, P. (1995), Paradoxes of Learning: on becoming an indivudual in society, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Jarvis, P. (coord.) (2002, 2006), The
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Design: Models”, în A. Tuijnman (coord.), International Encyclopedia of Adult Education and Training, Pergamon, New York. Hayes, A. (2006), Teaching Adults, Continuum, Londra. Heimlich, J.; Norland, E. (1994), Developing Teaching Style in Adult Education, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Hillier, Y. (2005), Reflective teaching in further and adult education, Continuum, Londra. Hybels, S.; Weaver, R. (1986), Communicating Effectively, Random House, New York. Jarvis, P. (1995), Paradoxes of Learning: on becoming an indivudual in society, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Jarvis, P. (coord.) (2002, 2006), The
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
construcție în raport cu cea a părintelui. „Sunt ca el, sunt copilul lui.” În astfel de validări ale sentimentelor, copilul învață de asemenea să-și recunoască trăirile. Cuvântul care numește pune ordine și contribuie la conștientizarea, înțelegerea și stăpânirea trăirilor. 2. Dialogul reflectiv cu copilul. A nu veni cu soluții și ordine privind rezolvarea unei probleme, a implica copilul și a-l sprijini pentru a-și exprima opinia sunt abilități ale parentalității ce dezvoltă în copil capacitatea de reflecție atât de necesară în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
opinia, neimplicând copilul în situații, indiferent că motivul invocat este acela de a proteja copilul sau neîncrederea în capacitatea copilului de a avea o opinie, nu vom sprijini capacitatea de reflecție a lui, în ciuda inteligenței pe care o posedă. Dialogul reflectiv transmite copilului că opinia sa este importantă, că adultul dorește să o cunoască și că este dispus să o ia în considerare. înțelegerea lumii fizice și a celei sociale în care trăiește copilul se transmite de la adult la copil cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sa este importantă, că adultul dorește să o cunoască și că este dispus să o ia în considerare. înțelegerea lumii fizice și a celei sociale în care trăiește copilul se transmite de la adult la copil cu maximă eficiență în dialogul reflectiv al adultului cu copilul. în acest dialog, adultul află modul de a gândi al copilului, poate corecta acest mod atrăgându-i atenția asupra unor aspecte pe care, lipsit de experiență, copilul nu le ia în seamă, dar în același timp
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sus, un părinte tradițional ar veni cu soluția: „mergem să luăm altă minge și nu te mai joci cu prietenul tău care ți-a luat vechea minge”sau chiar „te bat dacă mai plângi pentru o minge”. Părintele promovând dialogul reflectiv va întreba: „cum de ți-a luat mingea?”, „de ce crezi că a luat-o?”, „ce crezi că gândește prietenul tău despre faptul că ți-a luat mingea?”, „ce ai vrea să facem în situația asta?”, „dacă el ar fi venit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se manifestă atât în relațiile interpersonale, cu cei apropiați, cât și față de muncă, de exigențele impuse în realizarea sarcinilor. Orientările ce ar putea fi promovate prin sistemul educativ, venind în sprijinul copiilor și al părinților, ar fi în special orientarea reflectivă și aceea narativă. McKinney (2008, p. 293) susține că narativitatea este o caracteristică crucială a unei vieți sănătoase și că doar căderea în patologie blochează comportamentele narative ale persoanei. Școala poate dezvolta în contextul variatelor activități școlare și extracurriculare abilitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sens). 4) Dragoste și intimitate O modalitate de dezvoltare a abord]rilor clasice este contestarea faptului c] sexul este acceptabil moral numai dac] este însoțit de dragoste și intimitate. Variații ale acestei abord]ri sunt susținute de Vincent Punzo în Reflective Naturalism [Naturalismul reflexiv] și de Roger Scruton în Sexual Deșire [Dorința sexual]]. În viziunea lui Punzo, aceast] abordare înl]tur] restricțiile ceremonialului marital, ins] le înlocuiește cu o perspectiv] mai profund] a necesit]ții încrederii reciproce, a înțelegerii și a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Letter to the Knights of the Teutonic Order. În Luther’s Works, ed. J.J. Pelikan and H.T. Lehmann (St Louis: 1955). MacKinnon, C.A.: Feminism Unmodified: Discourses on Life and the Law (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1977). Punzo, V.C.: Reflective Naturalism (New York: Declaration on Sexual Ethics (Vatican City: 1975). Scruton, R.: Sexual Deșire: A Moral Philosophy of the Erotic (New York: Free Press, 1986). Vannoy, R.: Sex Without Love: A Philosophical Exploration (Buffalo: Prometheus, 1980). Alte lucrări Baker, R. and Elliston
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Shue (Cambridge: Cambridge University Press, în continuare). Gauthier, D.: Morals By Agreement (Oxford: Oxford University Press, 1986). Gilligan, C.: În a Different Voice (Cambridge: Cambridge University Press, 1982). Hâre, R.M.: Moral Thinking (Oxford: Oxford University Press, 1981). Holmgren, M.: „Wide reflective equilibrium and objective moral truth”, Metaphilosophy, 18, 2 (1987), 108-24. Kant, I.: Groundwork of the Metaphysic of Morals (1785); (multe ediții). McDowell, J.: „Virtue and reason”, Monist, 62 (1979), 331-50. MacIntyre, A.: Whose Justice? Whose Rationality? (Notre Dame, Index: Notre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
the Limits oh Philosophy (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1985). Wittgenstein, L.: Philosophical Investigations, trad. G.E.M. Anscombe (Oxford: Basil Wolf, S.: „Moral saints”, Journal of Philosophy, 79 (1982), 419-30. Bibliografie suplimentar] Aristotle, Nicomachean Ethics (multe ediții). Singer, P.: „Sidgwick and reflective equilibrium”, Monist, 58 (1974), 490-517. Wilkes, K.V.: Real People: Personal Identity Without Thought Experiment (Oxford:Clarendon Press, 1988), Cap. I. Partea a șaptea Dezbateri și critici 43 Ideea unei etici feministe Jean Grimshaw Întreb]rile legate de gen nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ce vreți să spuneți cu asta când spuneți..." deoarece utilizarea sintagmei "de ce" declanșează o atitudine de defensivă. Când părți din mesaj sunt insuficiente se poate folosi tatonarea de aprofundare: "Puteți să îmi spuneți mai multe despre asta?". De asemenea tatonarea reflectivă are utilitate pentru încurajarea vorbitorului să adâncească analiza subiectului în discuție: "Spuneți că ați fost dezamăgit de ...." Feedbackul reflectat constă în clasificarea mesajului vorbitorului sub formă de răspuns al ascultătorului pentru a comunica faptul că acesta din urmă îl înțelege
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]