3,182 matches
-
și anterior de autoare, în cartea „Fără nume”, tablete-șotron, Târgu Mureș, 2006. Toate la un loc și niciunul ca atare. E de fapt un melanj de improvizații, imagini, meditații, cusute în haină brodata a poetului, care travestește totul în joc reflexiv de proiecții de umbre chinezești. „Vânătoare cu soim” e cartea unor exerciții de inteligență, a unor salturi în timp, dar și a ieșirii din timp în zona dominată de atotputernica poezie. Ca să ții treaza și prizoniera atenția cititorului e nevoie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de tectonica din pagina, este numai acela care produce coerentă în viziune și propune o sintaxa multifuncționala”, cu exigenta: „Starea naturală a poemului de referință trebuie să izbucnească dintr-o idee, daca nu originală, obligatoriu, însă, autentică. Verbele la diatezele reflexiva și pasivă se cuvine să viziteze în nuce spiritul poetic”. „Eșantionul” Provizii de soare este format din 151 de poeme, așezate alfabetic după titlu, extrase, probabil, din toate cele nouă volume, dar cu siguranță după convingerea și exigenta autorului. Primul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
că părere) ce nu trece de clipirea ochiului. Apoi, si a creațiilor desubstanțializate, neridicate la ființă, într-o lume alienata, multiplu alienata - dar acest aspect nu-l vom decela aici și acum. Și în fine, ca o deschidere a artistului reflexiv căutând, cu instrumente pe măsură, noi „orizonturi” și cadre topologice poeziei (poate chiar în înțelesul vechi), în vederea schimbărilor proprii din procesul „individuației” creatorului și a creației. Iar drept consecință, apariția unei atitudini în contextul dat. Pentru cine o percepe. Contestația
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ravagiilor patologice în domeniu. Creatorii, în marile lor experiențe și drame poetice, au încercat să-i recupereze și să-i constituie metaforei câmpuri ontice, ca de pildă situându-se și deschizând creația în viziuni, sau să-i îndepărteze prin demers „reflexiv”, uneori ironic, crustele hrănițe și sporite cu seva din marele proces al conotației și să facă, uneori, din această îndepărtare, “subiect” pentru avansările poetice. Ori să împingă reflexivitatea în aerul rarefiat și plin de traseele teoreticului, din preajma universalului. Însă o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
îl distrage permanent, nu are timp de lamentații și de frică, scriitorul povestește și o face firesc și intens, nestingherit, cu ritm, poftă și umor, cu stîngăcii normale, pune lucruri în relație, face corespondețe și comentarii, descrie, își amintește, abia reflexiv uneori, alteori doar pune o întrebare și o lasă acolo... Oameni, întîmplări, situații, gesturi, replici, imagini de la TV, articole din ziare, totul merită povestit, capătă sens prin și în povestire. La antipodul tipului de scriitor autist, introvertit, revoltat și rupt
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
și anterior de autoare, în cartea „Fără nume”, tablete-șotron, Târgu Mureș, 2006. Toate la un loc și niciunul ca atare. E de fapt un melanj de improvizații, imagini, meditații, cusute în haină brodata a poetului, care travestește totul în joc reflexiv de proiecții de umbre chinezești. „Vânătoare cu soim” e cartea unor exerciții de inteligență, a unor salturi în timp, dar și a ieșirii din timp în zona dominată de atotputernica poezie. Ca să ții treaza și prizoniera atenția cititorului e nevoie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de tectonica din pagina, este numai acela care produce coerentă în viziune și propune o sintaxa multifuncționala”, cu exigenta: „Starea naturală a poemului de referință trebuie să izbucnească dintr-o idee, daca nu originală, obligatoriu, însă, autentică. Verbele la diatezele reflexiva și pasivă se cuvine să viziteze în nuce spiritul poetic”. „Eșantionul” Provizii de soare este format din 151 de poeme, așezate alfabetic după titlu, extrase, probabil, din toate cele nouă volume, dar cu siguranță după convingerea și exigenta autorului. Primul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
că părere) ce nu trece de clipirea ochiului. Apoi, si a creațiilor desubstanțializate, neridicate la ființă, într-o lume alienata, multiplu alienata - dar acest aspect nu-l vom decela aici și acum. Și în fine, ca o deschidere a artistului reflexiv căutând, cu instrumente pe măsură, noi „orizonturi” și cadre topologice poeziei (poate chiar în înțelesul vechi), în vederea schimbărilor proprii din procesul „individuației” creatorului și a creației. Iar drept consecință, apariția unei atitudini în contextul dat. Pentru cine o percepe. Contestația
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ravagiilor patologice în domeniu. Creatorii, în marile lor experiențe și drame poetice, au încercat să-i recupereze și să-i constituie metaforei câmpuri ontice, ca de pildă situându-se și deschizând creația în viziuni, sau să-i îndepărteze prin demers „reflexiv”, uneori ironic, crustele hrănițe și sporite cu seva din marele proces al conotației și să facă, uneori, din această îndepărtare, “subiect” pentru avansările poetice. Ori să împingă reflexivitatea în aerul rarefiat și plin de traseele teoreticului, din preajma universalului. Însă o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ale unui Țuculescu încărcat de penumbre, cît și viziunile monumentale și hieratice, chipurile în efigie, ale Eugeniei Iftodi. Acest al treilea pictor are un aer exotic, comprimă spațiile, devoalează ritualuri uitate și privește, cu un ochi atent, cînd jucăuș, cînd reflexiv, direct în ograda postmodernității. Și dacă stăm să ne gîndim bine, avea și destule argumente, pentru că acum patruzeci de ani eram deja exilați din istorie, trăiam, adică, direct în postistorie, iar prin distrugerea industriei antebelice, atît cît a fost ea
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]
-
omului și dilemele sau paradoxurile materiei însuflețite cu care lucrează. Cînd el citează într-un context cît se poate de neutru în aparență pe Ihab Hassan care vorbea despre "the growing capacity of mind to generalise itself trough symbols", aspectul reflexiv al întreprinderii sale mi se pare că e admirabil - deși inconștient - exprimat. Iar atunci cînd el însuși descrie "reciclarea ironică și tandra a stilurilor istoricizate ale poeziei românești", noua nu ne rămîne decît să rememoram rezultatele prodigioase ale unei asemenea
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
de comentariul auctorial. De asemenea, numeroasele referințe biblice au dispărut complet. Un Robinson asimilat complet în glasul naratorului apare drept un personaj într-un fel mai vulnerabil, mai putin conștient de cele ce i se întîmplă, pentru că e mai puțin reflexiv. Dar tocmai de aceea e și mai uman, măi emoționant felul în care își domesticește singurătatea și se reinventează pe sine însuși. Singurul aspect eliminat din remake, care mi se pare atît de important încît el afectează felul de a
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
decat simple funcții într-un decor limitat, jargonul lor, creînd mai degrabă efecte de ridicol, decît de realitate. În cadrul estival al povestirii, cele două victime ale Zburătorului, fac însă figură aparte: solitari constitutiv, manifestînd, desi atît de tineri, înfiorate profunzimi reflexive, neputîndu-se integra comunității, ei își trăiesc subversiv ineluctabilul puseu erotic, ce nu se va concretiza niciodată, respectîndu-se astfel metafizica ascunsă a obiceiului național. Deși se dorește explicit evitarea locurilor comune, romanțul pe ansamblu oferă o scriitura monotona, plictisitoare, deseori confuză
Jumătate literatură by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17863_a_19188]
-
de semne. Dacă moartea se află la capătul experienței erotice înseamnă că toată groaza care-l cuprinde pe autor îl implică în același timp într-o nouă încercare de valorizare a timpului și spațiului. Eugen Curta nu mai este scriitorul reflexiv cu care eram obișnuiți ci scriitorul militant care își traduce nevoia excesivă de afirmare în limbajul experienței fantastice cu scopul de a continua toate posibilele căutări în baza unui radicalism de concepție care desparte destinul prozei de valoarea nudă a
Arta imprevizibilului by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17246_a_18571]
-
fluctuantul agnostic Arghezi. Din aparențele dezordinii, fortuitului, ale excesivei propensiuni carnale, ale limbajului delirant ori numai prețios, se încheagă treptat liniile unei pacificări, răsar formele unei armonii. Putem întrevedea sîmburele unei ordini. Convulsiile se domolesc pe un portativ de imagini reflexive, impulsurile tulburi se conștientizează, întrucît, de bunăseamă, și rațiunea face parte din zestrea universală, neputînd fi înlăturată din perspectiva ansamblului ultim. Astfel un Jeu d'Amour (Daena) ne oferă un tabel sinoptic de alură dantescă, al evoluției Erosului, o "teorie
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
versului. Îndrăzneala inovației e mai mare și efectul mai spectaculos cînd sînt dezmembrate secvențe neseparabile în limbajul obișnuit: cînd finalul de vers segmentează forme verbale (lăsînd auxiliarul într-un vers și trimițînd participiul în următorul), cînd desparte negația sau pronumele reflexiv de verb, articolul antepus de substantivul sau etc. Exemple pentru asemenea "devieri" se găsesc din plin, cum bine se știe, la Arghezi. În volumul citat, autorul amintea și de separarea elementelor componente ale unei locuțiuni sau ale unui cuvînt compus
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
sintaxa dedicat subiectului, posibilitatea de a exprima în mai multe feluri caracterul general al unei acțiuni cu subiect nedeterminat; mijloacele principale sînt: folosirea persoanei a II-a singular sau a persoanei I plural, ambele cu sens generic, - și construcția cu reflexivul impersonal sau pasiv-impersonal. Interesul acestor resurse gramaticale apare evident mai ales în perspectiva contrastiva: față de celelalte limbi romanice, română trebuie să recurgă mult mai des la construcțiile "cu subiect nedeterminat", pentru că utilizează mult mai des conjunctivul (care marchează gramatical persoană
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
prezentare. În plus, existînd mai multe posibilități, e importantă explicarea eventualelor diferențe - de uz și de valoare semantico-stilistică - dintre ele. În limbajul jurnalistic se pot urmări destul de bine preferințele contemporane pentru una sau alta dintre modalitățile de expresie ale genericitătii: reflexivul impersonal sau pasiv-impersonal - "cu declarația de impunere s-a mers că la un meci de fotbal, cînd se aruncă mingea în teren..." ("România liberă" = RL 2692, 1999, 24); "cînd totuși se reușește ceva-ceva prin unele locuri (...), imediat se organizează o
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
manifestă preferințe nete pentru o soluție anume. Opțiunile reflectă într-o anumită măsură diferențe de registru stilistic; așa cum arată Mioara Avram, "persoană a II-a singular reprezintă tipul tradițional și popular, iar persoană a III-a singular a unui verb reflexiv este procedeul preferat în limba literară actuala, mai ales in stiluri impersonale cum sînt cel științific și cel administrativ. Persoană a II-a sg. este evitată în dialogul cu un superior de teama confuziei cu adresarea directă la singular" (Gramatică
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
directă la singular" (Gramatică pentru toți, ediția a II-a revăzuta și adăugita, București, Humanitas, 1997, p. 328). Persoană a II-a singular, frecvență în proverbe, e așadar caracteristică pentru limbajul popular și pentru oralitate, persoana a III-a a reflexivului e mai întrebuințata în registrul cult și în scris. O dovadă a acestor preferințe poate fi și opțiunea dicționarelor noastre pentru înregistrarea și explicarea expresiilor la persoana a III-a, în vreme ce uzul curent (dar acest lucru rămîne, desigur, de dovedit
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
poate chiar mai importante, care derivă din valorile principale ale formelor gramaticale în discuție. Se pare - dar și în acest caz, lucrul se cere atent verificat, în contexte cît mai numeroase și mai diferite - că persoana a III-a a reflexivului se asociază mai curînd cu acțiunile pe care vorbitorul nu le asumă ("alții, nu noi"), persoana I indică un maximum de asumare generica ("noi, nu alții"), în timp ce persoană a II-a poate juca între diverse grade de generalitate, pînă la
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
imaginare, pentru a se defini pe sine în marea economie a realului tangibil și a visului și, nu în ultimul rînd, pentru a comunica, aproape în stare de inocentă, un segment din experiența acestei apropieri de miracol. Fire dinamică și reflexiva, pămînteana și eterica, animată de rigori gospodărești și pulverizata în reverii și în imprevizibile combinații onirice, așa cum ușor se poate observa și din confesiunile și din reflecțiile sale scrise, Gheorghe Ilea a îmbrățișat și un vast perimetru al manifestărilor plastice
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
Iso Camartin. Pentru a fi senina și nu frustrată, marginalitatea trebuie să fie conștientă de condiția să și an același timp să se lase fermecata, nu timorata, de ceea ce rămâne an afara granițelor ei. Camartin numește această formă de marginalitate reflexiva și asumată principiul contiguității. O cultură marginala poate ieși din izolare atunci când, fără a-și pierde specificitatea (ceea ce ar dizolva-o și absorbi an alte culturi, anulănd-o de fapt), ea se raportează la alteritate nu pe baza unui principiu al
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
schizma întărită lacrimile./ Spune cuminecătura despre mine cel de/ dincolo de mine ce stii-voi?"( Preludii pentru trompeta și patru pereți). Sau jucînd pe echivocul biblic al numelui Daniel, precum încă o mostră a înfricoșării rezonante în infinitele spații romantice, constelate reflexiv și opțional: "Daniel nu pleacă prea departe de sine/ Daniel, Daniel, moartea în preajma foșnește/ și tu rîvnești bolti cu idei căzătoare/ sărbători fără nume./ Daniel, Daniel, în spațiul înfricoșat dintre da și nu/ moartea amarnic foșnește/ în groapă din suflet
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
Turnirului de poezie. De altfel, `n 2013, la Gyula, a și câștigat această `ntrecere a poeților. Gândim că Turnirul își justifică existența fie și prin faptul că a provocat poezie de asemenea calitate. Sunt versuri care te conving, pregnante și reflexive, vorbind fără stridențe, cu asprime, cu profunzime și cu melancolie despre propria condiție: „Fratele meu se insinuează în fiul meu/ Eu sunt o copie bizară a mamei/ Oriunde pot cădea în vis, el deține toate vârstele noastre/ Mă perpelesc în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2445_a_3770]