848 matches
-
inițiale și a celei de consacrare, pentru ca în același timp să dea curs de manifestare reflecțiilor sistematice asupra produselor modernității însăși, în vederea propriei raționalizări. Prin aceasta, modernitatea noastră actuală este discontinuă, în sensul că dezvoltă o structură instituțională corespunzătoare propriei reflexivități. Raportul dintre principiile modernității și structurile instituționale ce corespund acestora este esențial pentru înțelegerea jocului continuității. Principiile modernității sunt multiple și au fost consacrate istoric. Să menționăm câteva dintre aceste principii a căror menire este de a iniția și de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
formei, a intensiunii sau a extensiunii. Pentru a le evalua sau pentru a stabili propriile cursuri ale acțiunii și interacțiunii, pentru a elabora într-adevăr politici care țin cont de noile instituții, este necesară o nouă cunoaștere și o nouă reflexivitate. În acest sens, spuneam că ne aflăm în stadiul modernității reflexive. Pentru ilustrare, vom considera, în cele ce urmează, în această a doua parte a lucrării, câteva nstanțe constitutive ale modernității reflexive și vom insista asupra structurilor instituționale ce le-
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
numai prin prisma problemelor pe care le generează, ci și a oportunităților pe care le oferă. Iar una dintre aceste oportunități vizează formele și condițiile de transfer al unor roluri și identități dinspre societatea națională spre persoane, transfer ce solicită reflexivitatea personală asociată propriei individualizări. Transferul poate fi economic (e.g. al drepturilor de proprietate, al unor bunuri sau profituri, așa cum s-a întâmplat cu întreprinderile de stat înainte de privatizare etc.), cultural (e.g. prin simboluri dintre cele mai diverse) etc. Transferul ia
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un mediu social în care cea mai importantă constantă este schimbarea; 3. individualizarea accentuată și autoidentificarea se asociază cu inegalități generatoare de competiție și incertitudine, de tensiuni și conflicte care fac din universul microsocial teatrul constitutiv al societății actuale; 4. reflexivitatea personală în condiții de accentuare a individualizării devine o necesitate și se extinde; dacă individul nu ar fi tot mai reflexiv, riscul eșecului sau al marginalizării l-ar amenința în forță. Actorul reflexiv, animat de acea „imaginație sociologică” despre care
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
național; pe de alta, accentuarea individualizării persoanelor și a căutărilor individuale pentru construcția de identități personale. Consecințele acestor procese sunt tot mai vizibile: anomia structurală derivată din prima traiectorie este congruentă cu o anomie a individualizării personale. Ambele solicită o reflexivitate cât mai intensă și mai permanentă a actorului individual pentru a rezolva contradicțiile specifice procesului de construcție individuală a identității personale. În acest sens, modernitatea contemporană este una reflexivă, adică derivată din identitățile personale ce trebuie să fie reflexive, întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ce repartizau orice persoană într-o societate birocratică atotcuprinzătoare. Au rezultat astfel: o ordine socială birocratizată și înghețată, un control riguros din care aproape că nu se putea evada, o diminuare sau chiar o pierdere a imaginației sociale și a reflexivității personale. Destructurarea ordinii birocratice de tip comunist a indus multe schimbări, printre care și cea a ordinii, clasificării și distribuției sociale a identităților și rolurilor. Consecința - neintenționată - a acestei destructurări a luat forma unei stări anomice generalizate și a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care trebuie să le iei, având în vedere cadrele care ți se oferă și în raport cu care devii responsabil. Prescripțiile instituționale ale oportunităților vieții trebuie aplicate personal în traiectorii biografice. Biografia prescrisă se transformă în biografie construită. Deciziile de construcție solicită reflexivitate și responsabilitate. Dacă nu le practici sau le amâni sine die, riști să plătești cu insuccese sau cu căderi a căror recuperare devine tot mai greoaie. Ca individ responsabil de propria biografie, trebuie să înveți să iei decizii și să
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de a decide, de a materializa aspirații și speranțe, de a da sens unei vieți în continuă schimbare, de „a fi cineva” în raport cu alții și cu sine se îngemănează atât cu consecvența luptei, cât și cu oboseala permanentei reflecții și reflexivități, chiar cu depresia asociată acestei oboseli. Aceasta cu atât mai mult cu cât căutarea identității are un dublu efect contradictoriu. Pe de o parte, prin reflexivitatea care-i este asociată, se înscrie pe traiectul perpetuei chestionări, al permanentei căutări și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sine se îngemănează atât cu consecvența luptei, cât și cu oboseala permanentei reflecții și reflexivități, chiar cu depresia asociată acestei oboseli. Aceasta cu atât mai mult cu cât căutarea identității are un dublu efect contradictoriu. Pe de o parte, prin reflexivitatea care-i este asociată, se înscrie pe traiectul perpetuei chestionări, al permanentei căutări și al despărțirii de certitudini rigide. Pe de altă parte, identitatea căutată oferă perspectiva descoperirii sensului vieții și, astfel, al închiderii căutării. Între deschiderea căutării și închiderea
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
săraci nu le rămâne decât identitatea stigmatului de excluși sau marginali, care îi încarcă adesea cu ura neputinței. Aceste ultime două categorii se fixează individual și social în identități prefabricate, ce îi postează în arii precare ale individualizării. Lipsiți de reflexivitatea propriei construcții, rămân cantonați subiectiv într-o stare a lipsei de sens al vieții. Retragerea este o construcție identitară bazată pe ascunderea în invizibilitatea socială în vederea consacrării unui sine care își conservă liniștea odată cu ignorarea, măcar aparentă, a unei mari
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
evaluării inegalităților recente și a consecințelor lor. Pe măsură ce vizibilitatea lor individuală și socială va crește, necesitatea aprofundării analizei va deveni mai pregnantă, angajarea individuală pentru inventarea sinelui se va accentua, responsabilitatea pentru afirmarea propriei libertăți va fi asumată. 3.6. Reflexivitatea ca mod de a fi Eliberați de structuri, prinși în jocurile inegalităților, ale individualizării tot mai accentuate și ale revoluției identitare, indivizii devin și sunt forțați să devină tot mai reflexivi. Piața competitivă tot mai extinsă și nevoia de reflexivitate
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Reflexivitatea ca mod de a fi Eliberați de structuri, prinși în jocurile inegalităților, ale individualizării tot mai accentuate și ale revoluției identitare, indivizii devin și sunt forțați să devină tot mai reflexivi. Piața competitivă tot mai extinsă și nevoia de reflexivitate individuală tot mai presantă transformă individul în acel subiect istoric solicitat să participe la rezolvarea unui număr crescând de probleme ale sale și ale societății. Transformarea în curs este una de amploare. Ea constă mai întâi în schimbarea subiectului istoric
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
identificării de probleme, a operării cu soluții alternative dintr-un posibil acțional cât mai cuprinzător; - formulării de soluții inedite prin capacități inovative; - înțelegerii cerințelor instituționale și a evaluării constrângerilor exterioare; - asimilării continue de noi calificări; - adaptării la contexte schimbătoare etc. Reflexivitatea individuală devine astfel tot mai cuprinzătoare în privința sferelor de manifestare, a conținuturilor vehiculate și a practicilor ce-i sunt inerente. Totuși, ea nu este și nu poate fi aleatoare nici în formă, nici în conținuturi. Dimpotrivă, desfășurările și rezultatele care
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
specifice sunt jalonate de repere bine circumscrise. Calificările cognitive, profesionale și morale individuale, cunoașterea științifică, media și constrângerile instituțional-birocratice sunt astfel de jaloane. Să ne referim la fiecare dintre acestea, pentru a releva moduri de intervenție și de configurare a reflexivității specifice modernității actuale. Calificările individuale Explozia cantitativă și calitativă a școlarității, la care ne-am referit mai înainte, și nevoile de calificări individuale sunt convergente: cererea individuală pentru o școlaritate tot mai înaltă și pentru diplome sau certificări tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
organizație ofertantă de calificări-agenție națională-rețea regională-instanțe globale. Ascensiunea și certificarea formală a calificărilor sunt, pe de o parte, efectele acelei pieți a muncii care corespunde „societății bazate pe cunoaștere”. Pe de altă parte însă, ele furnizează temeiurile constituirii și dezvoltării reflexivității individuale. Cu cât calificările sunt mai înalte, cu atât probează capacități reflexive mai competitive la nivel individual. În constituirea și recunoașterea pe piață a calificărilor, au apărut deja noi tendințe. Mai întâi, expansiunea certificării formale prin diplome a generat o
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
exprimate în termenii „rezultatelor învățării”. Valoarea de piață a diplomei solicită o multiplicare a simbolurilor certificării și a probelor de confirmare. Durata de supraviețuire competitivă a diplomei este continuu redusă, iar singura cale de reconfirmare este oferită de proba continuei reflexivități prin dobândirea de noi calificări. În al doilea rând, corespondența strânsă dintre calificarea certificată și locul de muncă a dispărut. Câmpurile de ocupații ce corespund unei calificări sau unui domeniu mai cuprinzător de calificare se stabilesc astfel încât competențele cognitive și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sfârșit, competențele cognitive și profesionale care nu sunt asociate cu „competențe generice”, de tipul comunicării performante, al capacităților cognitive operante, al abilităților manageriale și sociale consolidate, al responsabilității etice conștientizate, sunt considerate ca fiind insuficiente, întrucât nu ar proba extinderea reflexivității individuale dincolo de spațiile înguste și prea puțin relevante social. Productivitatea cognitivă și profesională trebuie să fie complementară cu competențele sociale și etice care facilitează flexibilitatea personală și empatia construcțiilor sociale novatoare. Reflexivitatea individuală trebuie să devină cât mai cuprinzătoare prin
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ca fiind insuficiente, întrucât nu ar proba extinderea reflexivității individuale dincolo de spațiile înguste și prea puțin relevante social. Productivitatea cognitivă și profesională trebuie să fie complementară cu competențele sociale și etice care facilitează flexibilitatea personală și empatia construcțiilor sociale novatoare. Reflexivitatea individuală trebuie să devină cât mai cuprinzătoare prin practici și conținuturi, evaluări și criterii, performanțe și empatii. Totuși, trebuie menționat că una dintre sursele cele mai puternice ale noilor inegalități sociale este reprezentată de variațiile reflexivității individuale. Este de la sine
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
empatia construcțiilor sociale novatoare. Reflexivitatea individuală trebuie să devină cât mai cuprinzătoare prin practici și conținuturi, evaluări și criterii, performanțe și empatii. Totuși, trebuie menționat că una dintre sursele cele mai puternice ale noilor inegalități sociale este reprezentată de variațiile reflexivității individuale. Este de la sine înțeles că reflexivitatea nu se distribuie uniform și egal printre indivizi, conștiința reflexivității, ca factor de motivare a acțiunilor individuale, nu se cristalizează și nu se dezvoltă de la sine în toate cazurile. În consecință, performanțele strategiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să devină cât mai cuprinzătoare prin practici și conținuturi, evaluări și criterii, performanțe și empatii. Totuși, trebuie menționat că una dintre sursele cele mai puternice ale noilor inegalități sociale este reprezentată de variațiile reflexivității individuale. Este de la sine înțeles că reflexivitatea nu se distribuie uniform și egal printre indivizi, conștiința reflexivității, ca factor de motivare a acțiunilor individuale, nu se cristalizează și nu se dezvoltă de la sine în toate cazurile. În consecință, performanțele strategiilor de viață se vor distribui astfel încât un
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și criterii, performanțe și empatii. Totuși, trebuie menționat că una dintre sursele cele mai puternice ale noilor inegalități sociale este reprezentată de variațiile reflexivității individuale. Este de la sine înțeles că reflexivitatea nu se distribuie uniform și egal printre indivizi, conștiința reflexivității, ca factor de motivare a acțiunilor individuale, nu se cristalizează și nu se dezvoltă de la sine în toate cazurile. În consecință, performanțele strategiilor de viață se vor distribui astfel încât un nou câmp inegalitar să apară în societate. Este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
motivare a acțiunilor individuale, nu se cristalizează și nu se dezvoltă de la sine în toate cazurile. În consecință, performanțele strategiilor de viață se vor distribui astfel încât un nou câmp inegalitar să apară în societate. Este vorba despre acele inegalități ale reflexivității individuale, care inevitabil se convertesc în inegalități materiale și apoi în polarizări sociale. Lanțul constitutiv este circular: lipsa de performanțe în educație generează o penurie de instrumente, conținuturi și procese ale reflexivității care blochează capacitățile de beneficiere de oportunități avantajoase
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în societate. Este vorba despre acele inegalități ale reflexivității individuale, care inevitabil se convertesc în inegalități materiale și apoi în polarizări sociale. Lanțul constitutiv este circular: lipsa de performanțe în educație generează o penurie de instrumente, conținuturi și procese ale reflexivității care blochează capacitățile de beneficiere de oportunități avantajoase ale pieței muncii și potențează intrarea în sărăcie, ceea ce duce la lipsa de resurse pentru îmbunătățirea educației. Dependența structurală a performanțelor în educație de categoria socială de proveniență a elevilor sau studenților
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lipsa de resurse pentru îmbunătățirea educației. Dependența structurală a performanțelor în educație de categoria socială de proveniență a elevilor sau studenților este dublată și chiar înlocuită de o dependență inversă a performanțelor strategiilor de viață de performanțele în educație și reflexivitate. Importanța educației pentru reflexivitatea individuală devine atât de semnificativă, încât abia în modernitatea actuală se realizează teza iluministă privind valoarea socială și individuală a educației. Abordarea socială a inegalităților generate din reflexivitate nu mai poate fi abordată, ca în timpurile
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
îmbunătățirea educației. Dependența structurală a performanțelor în educație de categoria socială de proveniență a elevilor sau studenților este dublată și chiar înlocuită de o dependență inversă a performanțelor strategiilor de viață de performanțele în educație și reflexivitate. Importanța educației pentru reflexivitatea individuală devine atât de semnificativă, încât abia în modernitatea actuală se realizează teza iluministă privind valoarea socială și individuală a educației. Abordarea socială a inegalităților generate din reflexivitate nu mai poate fi abordată, ca în timpurile precedente, doar prin creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]