171 matches
-
odioși și detestabili”. Aceste evenimente, dar și presiunea opiniei publice, l-au determinat să adopte o poziție fermă în cursul crizei refugiaților de la Constantinopol. La începutul lunii septembrie 1849, o noua criza a izbucnit în relațiile rusoaustrootomane: este vorba despre refugierea a 3600 de revoluționari maghiari, între care și Kossuth, și a 800 de polonezi, între care și generalii Bem și Dembinski, în Imperiul Otoman. Rusia și Austria au înaintat imediat cereri de extrădare, refuzate de Poarta. Fundamentul juridic pe care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
-l ofer spontan Majestatii Voastre pentru restabilirea ordinii (în Principate) anul trecut”. Cât privește Austria, aceasta a făcut referire la articolul XVIII din Tratatul de la Belgrad din 1739, în care se stipula că „pe viitor, dreptul de azil sau de refugiere nu va mai fi acordat (...) subiecților nemulțumiți sau rebeli; fiecare dintre părțile contractante va fi obligată să pedepsească oamenii corespunzători acestei descrieri, ca își pe hoți și briganzi, chiar dacă sunt subiecții celeilalte părți”. Palmerston însă a subliniat că „ofițerii și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de obligațiile ce îi reveneau, după cum se arată în Memoriul din 10 noiembrie 1803, adresat de noul ambasador englez la Constantinopol, William Drummond Companiei Indiilor Orientale. în mai 1802, raidurile pazvangiilor au creat panică în Țara Românească, ceea ce a determinat refugierea domnitorului Mihai Suțu, a marilor boieri și a corpului consular în Transilvania. Proaspătul reprezentant al Marii Britanii a rămas la Brașov până în luna august, inițiind contacte cu ayanul Rusciukului, Ismail Tersenikoglu, principalul adversar al lui Pazvantoglu, pentru a-și asigura trimiterea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
În acel moment aproape toată sala a dat în lacrimi. Toată lumea a înțeles despre ce e vorba. Peste câteva zile s-a întors mama din Transnistria. Deasemenea tatăl meu, care era militar, a primit o permisie pentru a ajuta la refugierea familiei. Tot atunci a murit și bunica mea. Avea 68 de ani și a suferit enorm în viața ei. A fost înmormântată în cimitirul din Chișinău într-o perioadă de haos ce cuprinsese orașul. A început exodul basarabenilor care fugeau
UN EPISOD DIN REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Anatol Muşceleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1693]
-
provocată de război, diferențele sociale rămîn deosebit de mari. Greutățile războiului marchează profund culturile europene din perioada interbelică, în mod direct prin evocarea acestuia și indirect prin perceperea unei profunde crize de civilizație care repune în discuție valorile umane. Rezultatul este refugierea în vis, irațional sau estetism și definirea caracteului absurd al lumii care dau naștere la revolte de scurtă durată a mișcării dadaiste, căutărilor suprarealiste ce explorează inconștientul sau afirmării expresioniste a personalității artistului detașat de lumea exterioară. Aceste curente noi
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
În anii celui de al doilea război mondial și ai perioadei imediat următoare s-au înregistrat, într un spațiu mai larg european din care face parte și România, mari mișcări de populație pe criterii etnice: refugieri, deportări, internări în lagăre, emigrări etc. Refugiul din Basarabia și nordul Bucovinei din vara anului 1940 s-a produs atunci când statul român era complet izolat pe plan extern. Evenimentele internaționale s-au derulat cu repeziciune în vara anului 1939, pentru ca
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
exactitate, dar, oricum, a atins cifre impresionante, în mai multe surse se aproximează la 300.000 numărul celor veniți din ținuturile ocupate de sovietici, marea majoritate în primele zile de după 27-28 iunie 1940. Retragerea armatei, a poliției, jandarmeriei și administrației, refugierea a numeroși intelectuali (preoți, învățători, profesori etc.), a persoanelor în vârstă, a bolnavilor, femeilor și copiilor, în căruțe, mașini, cu trenul, s-a făcut la repezeală luându-se numai câteva lucruri. Deplasarea a fost mult îngreunată de zilele ploioase și
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
câteva voci care au avut curajul să spună adevărul, plătind scump această atitudine. După 1989, o seamă de cercetători din România și Republica Moldova și-au îndreptat atenția asupra istoriei Basarabiei și a Bucovinei, ocupându-se și de nenorocirile provocate de refugierile și evacuările din anii celui de al doilea război mondial. În întâmpinarea acestor preocupări au venit paginile memorialistice scrise de persoane implicate direct în aceste mari mișcări de populație sau de urmașii lor, pagini care au atras imediat atenția asupra
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
căruțe, dar și trenurile cu refugiați, își continuau drumul spre județele și localitățile unde erau repartizați, astfel că aproape întreaga țară a fost împânzită de cei aproape 1 000 000 de refugiați. De remarcat este faptul că pe tot parcursul refugierii în gări, în localități de popas, oamenii de toate categoriile sociale ofereau refugiaților hrană și un adăpost peste noapte. Pentru refugiații repartizați în județul Bacău, autoritățile au stabilit ca în fiecare comună să fie primiți între 5 și 30 familii
“GOLGOTA” REFUGIAŢILOR DIN BASARABIA, NORDUL BUCOVINEI ŞI ŢINUTUL HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
regatul ungar, așa cum o arată privilegiile date negustorilor brașoveni, în 1457 și 1458. La 27 mai 1460, se mențineau aceleași relații. După tratatele încheiate de Ștefan cu Polonia, relațiile cu regatul ungar se înrăutățesc subit. O cauză a constituit-o refugierea lui Petru Aron în Transilvania. În cursul anului 1460, are loc o înțelegere între Vlad Țepeș, brașoveni și scaunele secuiești. Transilvănenii se angajau să-i trimită domnului muntean 4000 de oameni în ajutor cerându-i, în schimb, să-i apere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
hărțuiesc cu mai mari pierderi pentru aceia, ba încăierându-se cu ei în mici lupte și silindu-i să stea treji”. Strategia folosită de români, în timpul marilor confruntări din secolele XIV-XVI, a fost bine surprinsă de Chalcocondil. Retragerea din fața inamicului, refugierea populației în păduri sau locuri tari, spre munte sau în păduri, pustiirea pământului pe unde se deplasa dușmanul, hărțuirea permanentă a acestuia cu evitarea unei confruntări în câmp deschis, acceptarea acesteia în locuri în care superioritatea numerică sau superioritatea armamentului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Era Începutul sfârșitului. În 1306, Filip cel Frumos Îi spoliază și-i alungă pe evrei. În anul 1322 și 1394 sunt atestate al doilea și, respectiv, al treilea val de expulzări ale evreilor din Franța. Una dintre principalele direcții de refugiere a evreilor din Franța a fost spre sud, În Spania și Portugalia, unde - cam de la Începutul secolului al XV-lea - au fost obligați să poarte același tip de stigmat. Este o zonă și o perioadă În care Încă se mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fie de un unchi (Eftimie) - instruit în U.R.S.S., cadru de Securitate, condamnat pentru crimă - fie de mătușile Aristita și Vergina, care nu dădeau bine la dosar; în schimb amnezia care îl cuprinde pe fostul președinte când vine vorba de refugierea și anii petrecuți în U.R.S.S. de tatăl său (Alexandru Iliescu), de participarea acestuia la Congresul al V-lea al P.C.d.R., ținut la Gorikovo (lângă Moscova) în decembrie 1931, de alegerea lui Alexandru Iliescu, la acest congres, în Comitetul Central
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
veac însângerat. Altă carte, Au murit cu gândul și dorul de Basarabia (1997), reunește articole publicate între 1918 și 1940, precum și medalioane despre câteva personalități culturale basarabene sau care au avut legături cu această provincie, urmărindu-le contribuția și după refugierea în România. Studiul despre Alexie Mateevici documentează toate ipostazele literare în care s-a manifestat înaintașul său. SCRIERI: Alexie Mateevici, pref. Ștefan Ciobanu, Chișinău, 1937; Amintiri din gulag, pref. Victor Crăciun, postfață Gheorghe Cunescu, București, 1992; ed. (Drumul Golgotei), pref.
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
comunicație dintre cetățenii români și Radio Europa Liberă, dar și Vocea Americii; neutralizarea celor ce le ascultau și le comentau programele; infiltrarea unor agenți ai Securității printre redactorii și colaboratorii din străinătate ai posturilor occidentale care emiteau către România. După refugierea generalului Ion Mihai Pacepa în Statele Unite, în 1978, operațiunea Melița a suferit o reorganizare completă și a intrat în coordonarea Direcției de Informații Interne, cu compartimente în Direcțiile Securității care puteau fi utile. Prin programul de măsuri aprobat la 13
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
s-o discute în numele organelor superioare de stat. Vică Negulescu îl convinge pe Petrașcu să accepte întâlnirea, care va avea loc într-o casă sub supraveghere și pază legionară, la oră de seară, cu posibilitatea, în caz de pericol a refugierii în cimitirul Sf. Vineri și de acolo prin cimitir în Calea Griviței unde ar fi fost așteptat de o mașină a unui legionar. Noveanu a venit la întâlnirea cu Vică Negulescu, care l-a condus până la casa respectivă, pe o serie
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
îndeosebi județele din vest). Ca și în cazul altor indicatori, și în cazul consumului de alcool starea civilă a subiecților se pare că interacționează pozitiv cu anumite caracteristici: cei mai mulți consumatori zilnici de băuturi alcoolice sunt persoanele divorțate și cele separate, refugierea în consumul de alcool semnificând nevoia de a atenua sentimentul de singurătate sau de eșec, de ratare în plan familial și/sau sentimental. În afara precarității financiare, una dintre explicațiile sociale plauzibile ale incidenței mai ridicate în rural a bolilor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
tanchete pe marginea digului și ne-au făcut semn să trecem. Și atunci au tras o rachetă luminoasă, parcă văd și astăzi, care făcea lumină ca ziua. Ei, așa a fost. C. I.: Așadar n-ați ajuns la Murgeni după refugierea din Basarabia. S. Ț.: Ba da, am fost la Murgeni, dar după seceta din 1946 am mers în Banat. S-a dus tata înainte, a găsit casă, tot. Păi, la Murgeni alergam pe câmp și când găseam câte o plantă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vină. Emisarii români au avut întâlniri atât cu reprezentanți ai grupării Nagy, cât și cu ai lui Kádár, strângând informații prețioase cu care s-au întors la București. în ceea ce privește oferta de azil cu destinația România pentru soluționarea crizei provocate prin refugierea lui Nagy la Ambasada iugoslavă din Budapesta, aceasta pare o inițiativă pur sovietică, dar aici meritul Bucureștiului este că a știut să se facă util. Potrivit cercetătorului rus Aleksandr Stykalin, argumentul care a cântărit decisiv în alegerea variantei românești de către
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
100 de emigranți din ținuturile României” și „plasând această concluzie într-un context de epocă, se poate afirma că prima etapă a imigrării românilor în Statele Unite, redusă la câteva zeci de persoane, [...] se înscrie într-un fenomen general european, anume refugierea unor revoluționari români în America după înăbușirea Revoluției din 1848 din cele trei țări române, alături de alți imigranți ajunși din alte motive peste Ocean. în perioada 1880-1914 se înscrie, propune el, a doua etapă a imigrării românilor”. Dar nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere și deplasare pe itinerariul ordonat. d. Elementele recrutate vor trebui să îndeplinească următoarele condițiuni: Să nu fie mobilizabil și nici susceptibil de a fi deportat ca element indezirabil. Să poată justifica ușor refugierea lor pe teritoriul sovietic. Să nu fi fost semnalat ca element ostil regimului comunist. Să nu prezinte nici un motiv de suspiciune asupra trecutului lor. e. Pentru convingerea și câștigarea lor se va face uz de: Sentimentele lor patriotice. Satisfacerea anumitor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
amplă prezentare, sugestivă și minuțios alcătuită, a destinului unei familii de aromâni ce străbate Peninsula Balcanică pentru a ajunge în România. Evenimente dramatice din pragul războiului și după aceea determină familia Caragiu să se refugieze mereu ( au suferit mai multe refugieri cu pierderi importante), fugind de urgia frontului. Un următor capitol este închinat creațiilor postume, filmelor în care a jucat, prezentate publicului după 4 martie 1977, când actorul a căzut victimă cutremurului: "Gloria nu cântă", "Buzduganul cu trei peceți", "Marele singuratic
Posteritatea unui mare actor by Sanda Aronescu () [Corola-journal/Journalistic/13718_a_15043]
-
din aceasta, potrivit căruia "orice resortisant al unei țări terțe sau orice apatrid este exclus de la recunoașterea statutului de refugiat atunci când există motive întemeiate pentru a crede că: [...] (b) a comis o infracțiune gravă de drept comun în afara țării de refugiere înainte de a fi admis ca refugiat [...]" și art. 14 alin. (3) lit. (a) care prevede că "statele membre revocă statutul de refugiat al oricărui resortisant al unei țări terțe sau al oricărui apatrid, dispun încetarea sau refuză reînnoirea acestuia, în
DECIZIE nr. 1.351 din 13 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) şi art. 100 lit. b) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237160_a_238489]
-
alt stat membru sau într-o țară terță; ... b) azilul - toate aspectele legate de procedura de acordare a unei forme de protecție, regimul juridic al străinilor pe parcursul procedurii de acordare a unei forme de protecție, precum și după obținerea acesteia; ... c) refugierea - imigrare umanitară prin care se acordă statutul de refugiat, la cerere, cetățeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naționalitate, opinii politice sau apartenență la un anumit grup social, se află
METODOLOGIE-CADRU din 19 ianuarie 2011 privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229897_a_231226]
-
alt stat membru sau într-o țară terță; ... b) azilul - toate aspectele legate de procedura de acordare a unei forme de protecție, regimul juridic al străinilor pe parcursul procedurii de acordare a unei forme de protecție, precum și după obținerea acesteia; ... c) refugierea - imigrare umanitară prin care se acordă statutul de refugiat, la cerere, cetățeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naționalitate, opinii politice sau apartenență la un anumit grup social, se află
HOTĂRÂRE nr. 49 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229896_a_231225]