244 matches
-
atunci al pompierilor ieșeni”. atât cere Alexandru Tăcu de la statul român, pentru că i-a distrus viață și familia procesul are loc la Iași, următorul termen fiind pe 26 mai prima condamnare a Încasat-o În 1948, pentru că a cântat imnul regalist la câteva luni de la abdicarea regelui În armată, Încă o condamnare pentru că a refuzat să depună jurământul ulterior, condamnările s-au ținut lanț totul a culminat cu moartea fiului său, În 1986, el acuzând Securitatea că l-a ucis bătându
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
locuiește la subsolul unui bloc din Piață Unirii, și-a Început „carieră” de dizident În 1948, la vârsta de 17 ani. Atunci a fost arestat pentru prima dată pe considerente politice. El cantase alături de alți colegi de-ai săi imnul regalist, strigând În gura mare „Trăiască regele!” la doar câteva luni după ce acesta fusese obligat să abdice de cei care vor instaură un regim de teroare. Ulterior, au urmat alte arestări pe diverse motive politice, „Încununate” În anul 1952 cu o
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
căreia admira Moldova de la Ceahlău până la Prut, contemplă colinele Iașului și o livadă cu cireșe coapte care Îi băteau În geam. Deși plecat de ani mulți din țară, mai precis din februarie 1946, salvându-se din fața represiunilor devastatoare - ginere al regalistului industriaș Malaxa, Într-un anturaj din oficiu incompatibil cu ororile stalinismului, eminentul medic și savant a rămas credincios României. Și-a revăzut casă copilăriei pe stradela Sărărie, a străbătut pe jos drumul spre școală. Amintirile i-au rămas proaspete și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
În permanență persecutat de fostul regim, pe motiv că ar fi dușmanul poporului și trădător de patrie, de fapt, Tăcu era oprimat, pentru că se pronunță mereu Împotriva comuniștilor. A fost arestat prima dată În iunie 1948 pentru că a cântat imnul regalist. Pe atunci, avea doar 17 ani. Coșmarul a continuat. În perioada aprilie 1952 - februarie 1955. Deși a fost reabilitat În 1971, regimul comunist nu i-a permis să termine cursurile unei facultăți. Din acest motiv, Tăcu a reușit cu greu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
la Tribunal”, a precizat avocatul Nechita. Alexandru Tăcu și-a Început „carieră” de deținut În 1948, la vârsta de 17 ani. Atunci a fost arestat pentru prima dată pe considerente politice. El cantase alături de alți colegi de-ai săi imnul regalist, strigând În gura mare „Trăiască regele!” la doar câteva luni după ce acesta fusese obligat să abdice de cei care aveau să instaureze un regim de teroare. Ulterior, au urmat alte arestări pe diverse motive politice, „Încununate” În anul 1952 cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
omorât, și nu ține partea vreuneia dintre cele două tabere aflate în conflict pentru că vine dintr-o epocă în care distincția dintre republică și monarhie va fi lipsită de sens : cine a cunoscut imperiul nu mai poate fi republican sau regalist (I, p. 40). Desprins din alt timp, Petronius nu este plămădit din aceeași materie cu cei aflați în jurul său. Interpelat de Rullianus, el spune din prima clipă că trupul lui nu e alcătuit din carne și oase : nu te teme
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
privindu-i cu tulburare linia pură și tremurătoare a gurii (I, p. 40). Credem că explicația stă în faptul că Doinaș a ținut seama de înclinația spre pedofilie a lui Petronius, evidentă în romanul său Satyricon. Contemplându-i pe tinerii regaliști, personajul declară că, în absența barierei temporale, ar fi sedus de entuziasmul și farmecul lor : dacă n-aș fi cu cinci secole mai tânăr și cu douăzeci de ani mai bătrân ca voi m-aș lăsa răpit de atâta candoare
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să-i trezească emoțiile cele mai vii (stârnești lacrima unui strigoi - III, p. 80). Cu un ultim gest, sărută capul retezat al tânărului care se plângea că moare înainte de a fi cunoscut îmbățișările. Martorul anacronic al luptei dintre republicani și regaliști nu își păstrează până la capăt detașarea, fiind cucerit de tinerețea destinată morții, iar aceasta și din motivul menționat mai sus. Cum spuneam, intervenția propriu-zisă în acțiune a lui Petronius - mediator între scenă și sală, între timpurile vechi și cele noi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
avut posibilitatea să o facă, puterea post-revoluționară nu a considerat necesar (și nu a riscat) un referendum pentru stabilirea formei de gvernământ, tema fiind trecută de multe ori în derizoriu, parazitată de discursuri populiste privind revendicarea bogățiilor patriei de către "clica regalistă și burgheză". A doua problemă de fond a schimbării sistemului constituțional din România a fost aceea a principiului separației puterilor. După experiența totalitară de câteva decenii, România trebuia să evite riscul unui nou regim dictatorial, prin separarea puterilor și controlul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
dată pe 15 august 1949, ca student al Facultății de Textile din București, și condamnat la 3 ani de detenție, prin sentința nr. 901/20.12.1949, de Tribunalul Militar Brașov, într-un lot care redactase și răspândise manifeste anticomuniste regaliste, alături de Mihai Vintilescu, Theodor Th. Davidescu și Ion Brătilă, trecuți și ei pe la Pitești. A ajuns la Pitești din Aiud, în 13 februarie 1950, fiind repartizat prima dată la carantină, cu grupul său, dar și cu Mihai Livinschi și Gavril
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
aproape zece ani de zile la Radio Europa Liberă și a murit la München pe 20 iunie 1983. Simion ('Sică') Enăchescu Originar din Lunca Corbului, unde se născuse pe 25 iunie 1925, Enăchescu a fost condamnat pentru apartenența la tineretul regalist la cinci ani de detenție, în aprilie 1949, și era fiu de preot. În momentul arestării era student la Facultatea de Medicină. Se pare că a fost torturat la camera 2-parter prin aprilie 1950. Transferat la Canal, a colaborat cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în 1956 a fost citat și ca martor al acuzării împotriva administrației de la Gherla. Justin Ștefan Paven Născut pe 1 iunie 1925 în București, a absolvit Liceul 'Aurel Vlaicu' din București. Justin Paven a fost arestat ca membru al organizației regaliste 'Stema Țării', la 24 de ani, pe când era student al Facultății de Chimie, în anul III. În lotul său a fost încadrat și Gheorghe Vătășoiu, care avea să se sinucidă la Pitești. A cunoscut torturile în camera 4-spital începând cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să se orienteze la fața locului. A fost executat cu lotul Țurcanu în decembrie 1954, la vârsta de 25 de ani. Cristian Paul Șerbănescu Născut în București în iunie 1922 sau 1923, a fost arestat pentru apartenență la o organizație regalistă și condamnat la 3 ani de închisoare pentru tipărire de manifeste, fiind încarcerat la Gherla din august 1949. La scurt timp după sosirea sa în închisoare, a fost acostat de Alexandru Matei, care i-a propus să devină informator, punându
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
extraordinare. V.A. : Dar de unde veneau ele ? Era credincios ? Avea o educație strict religioasă ? A.M.P. : BĂnuiesc că, după ce venise de pe frontul de RĂsărit, nu mai era câtuși de puțin religios. Și nici bunica mea nu era credincioasă. Era însă regalist, dreapta monar‑ histă. Am crescut ascultând alegerile la Radio France, urmărind când câștiga dreapta sau când câștiga stânga. Dar, în comportament, era un fel de protestant, deși nu știu de unde venea asta. Cred că din armată. V.A. : Sau din
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Românească, locuind În casa alătu rată cu mic aspect princiar de la Începutul veacului trecut - cine ar fi crezut că acești bani ai noștri și ai altora de pe Întinsul averilor lui mergeau să alimenteze cu 250 000 de franci aur presa regalistă, reacționară a lui Arthur Meyer, evreul care ținea de nevastă pe o descendentă a marelui Condé, după cum aflu din Souvenirs de Léon Daudet: Je vois encore Vlasto le riche, Vlasto le subtil et l’aimable apparaissant dans le cham branle
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Bernardo O'Higgins, de origine irlandeză, fiu "natural" al unui guvernator. A fost alături de generalul argentinian Jose de San Martin, cel care a luptat pentru independența Chile, profitând și de ocuparea Spaniei de către trupele lui Napoleon. După victoria împotriva trupelor "regaliste" de la Chacabuco, la 12 februarie 1818, se proclamă independența. Numit "director suprem" al noului guvern instalat, O'Higgins intră în 1823 în dispute cu aristocrația locală, demisionează și se stabilește în Peru, unde moare în 1842. În cei 13 ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
s-au aliat în lupta lor contra spaniolilor cu pirați olandezi sau englezi. La începutul secolului XIX, când chilienii și-au declarat independența, guvernatorul spaniol al Chile din acele vremuri și-a găsit refugiu în Chiloe, care s-a declarat "regalist". În 1826, Chiloe s-a integrat definitiv noului stat chilian. Termenul "integrat" nu este cel mai potrivit situației "de facto" nici în prezent, Chiloe continuând să reprezinte ceva distinct. E distinctă în primul rând limba, un amestec ciudat de castiliană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Bernardo O'Higgins, de origine irlandeză, fiu "natural" al unui guvernator. A fost alături de generalul argentinian Jose de San Martin, cel care a luptat pentru independența Chile, profitând și de ocuparea Spaniei de către trupele lui Napoleon. După victoria împotriva trupelor "regaliste" de la Chacabuco, la 12 februarie 1818, se proclamă independența. Numit "director suprem" al noului guvern instalat, O'Higgins intră în 1823 în dispute cu aristocrația locală, demisionează și se stabilește în Peru, unde moare în 1842. În cei 13 ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
s-au aliat în lupta lor contra spaniolilor cu pirați olandezi sau englezi. La începutul secolului XIX, când chilienii și-au declarat independența, guvernatorul spaniol al Chile din acele vremuri și-a găsit refugiu în Chiloe, care s-a declarat "regalist". În 1826, Chiloe s-a integrat definitiv noului stat chilian. Termenul "integrat" nu este cel mai potrivit situației "de facto" nici în prezent, Chiloe continuând să reprezinte ceva distinct. E distinctă în primul rând limba, un amestec ciudat de castiliană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
erau înclinați să pretindă Dobrogea în întregime până în Delta Dunării. La aceasta îi împingeau cererile panslaviste și comunizante de la Sofia, care aveau interesul ca să se facă legătura pe uscat între slavii de nord și cei de sud. Guvernul și cercurile regaliste bulgare au fost mai moderate în pretențiile lor. Se temeau de o prea puternică influență rusească și de primejdia comunistă. De altfel, sfaturi de moderație au primit și de la Berlin. Germaniei nu-i convenea o legătură pe uscat a Rusiei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu această valoare. Dacă Negruzzi (în Slavonisme, text din 1844 devenit apoi Scrisoarea XVIII) numește liberali, conservatori și moderați trei categorii de intelectuali contemporani, definite prin atitudinile lor față de limbă, Heliade Rădulescu (Literații români) desemnează aceeași triadă prin etichetele radicali, regaliști, mijlocii. Dintre ei, radicalii (liberalii lui Negruzzi) sînt tocmai partizanii curățirii limbii de elemente străine și ai occidentalizării lexicului. Nu cred totuși că de aici provine sensul care ne interesează, deși acest model a avut desigur o contribuție la fixarea
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
a cunoscut-o pe prințesa Ana de Bourbon-Parma, care urma să-i devină soție. Regele Mihai „nu a vrut să se întoarcă, dar personalități americane și britanice [prezente la nunta regală] l-au încurajat să o facă”, conform unor „cercuri regaliste românești” citate de "Washington Post". Mihai a revenit acasă „la sfatul expres al lui Winston Churchill”, care „se spune că l-ar fi sfătuit pe Mihai că «mai presus de orice, un rege trebuie să fie curajos»”. Potrivit propriei sale
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a schimbat numele familiei sale în "al (a) României" și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară. Mihai nu a încurajat dezvoltarea mișcării monarhiste în România, iar partidele regaliste au avut un impact prea slab asupra țării postcomuniste. El a considerat că o restaurare a monarhiei în România poate avea loc doar ca urmare a dorinței poporului român. "„Dacă oamenii vor să mă întorc înapoi, mă voi întoarce înapoi
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
teoria sa privind construcția sistemului circulator, la Norymberg. După izbucnirea "Razboiului Civil" în Anglia și atacul armatei parlamentare, a fost alături de rege în lupta de la Edghill, din 23 octombrie 1642, în calitate de medic personal al regelui. Având în vedere opiniile sale regaliste, oamenii lui Cromwell i-au demolat casa, distrugând cu această ocazie majoritatea notițelor. În anul 1651 William Harvey a publicat studiul de embriologie intitulat ""Exercitationes de Generatione Animalium"". Primul semnal al existenței epigenezei, care tratează dezvoltarea ca proces de trecere
William Harvey () [Corola-website/Science/300065_a_301394]
-
trecuse de partea iacobinilor. Nelson ordonă să fie judecat de Curtea Marțială, respingând cererea lui Caracciolo de a fi judecat de ofițeri britanici și nici nu îi permite să citeze martori în apărarea sa. Caracciolo este judecat de ofițeri napolitani regaliști și este condamnat la moarte. El cere să fie împușcat, nu spânzurat, dar Nelson la dorința reginei Maria Carlota (prietenă apropiată cu amanta sa, Lady Hamilton) ,îl refuză și ignoră cererea instanței de a-i da 24 de ore timp
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]