361 matches
-
dacă și numai dacă"). c) prin coroborarea celor două procedee de conectare (condițională și disjunctivă strictă) ar trebui să obținem o lecțiune strictă combinată: "numai una dintre condițiile disjunse este condiție necesară și suficientă pentru realizarea stării de lucruri din regentă". d) în lecțiunea nonpreferențială (implicație nonstrictă "dacă A, atunci sigur B; dar este posibil B și în alte circumstanțe"), prezența condiționalului introduce o expectație de relevanță: "este posibil și B, în alte circumstanțe" (altfel ce rost ar avea sa-i
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
și în alte circumstanțe"), prezența condiționalului introduce o expectație de relevanță: "este posibil și B, în alte circumstanțe" (altfel ce rost ar avea sa-i condiționez realizarea?). Or, frazele de tipul celor citate asertează faptul că starea de lucruri din regentă se realizează în oricare din condițiile enumerate, iar acestea par a epuiza lista ipotezelor posibile, ceea ce contrazice expectația interlocutorilor, în ambele lecțiuni. Așa stând lucrurile, structurile condiționale în cauză devin asemănătoare 7, din punct de vedere logico-semantic și pragmatic, celor
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
formei fie - în coordonarea disjunctivă sau în formele de "condițional al indiferenței" care ne interesează. 4. CONDIȚIONALUL INDIFERENȚEI "Condiționalul indiferenței" (CI) exprimă explicit și economic ansamblul condițiilor (alternativ sau simultan îndeplinite) în care se realizează starea de lucruri descrisă în regentă. 4.1. În varianta sa explicitată analitic, poate fi introdus prin formula (semigramaticalizată lexico-sintactic) indiferent (dacă), supraordonată unei disjuncții de propoziții exprimate integral sau eliptic: (20) Indiferent dacă exersezi pe o bicicletă medicinală sau pe una reală, vei lucra atât
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
unul propozițional: (28') Oricare ar fi nivelul profesional, ... Toate variantele de mai sus reprezintă procedee standardizate de exprimare a CI. Se va observa că valoarea acestuia nu mai este cu adevărat condițională (cum putem vorbi de "condiționarea" situației descrise de regentă, când ceea ce afirmăm e că aceasta se verifică indiferent de condițiile evocate?), dar nici cu adevărat concesivă (faptul indicat de regentă nu are loc în ciuda unuia, a unora sau a tuturor faptelor menționate în circumstanțial(ă), ci în oricare din
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
va observa că valoarea acestuia nu mai este cu adevărat condițională (cum putem vorbi de "condiționarea" situației descrise de regentă, când ceea ce afirmăm e că aceasta se verifică indiferent de condițiile evocate?), dar nici cu adevărat concesivă (faptul indicat de regentă nu are loc în ciuda unuia, a unora sau a tuturor faptelor menționate în circumstanțial(ă), ci în oricare din acele condiții)13. Am putea, la rigoare, considera că, prin explicitarea tuturor circumstanțelor posibile drept condiție (redundantă) a faptului evocat în
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
nu are loc în ciuda unuia, a unora sau a tuturor faptelor menționate în circumstanțial(ă), ci în oricare din acele condiții)13. Am putea, la rigoare, considera că, prin explicitarea tuturor circumstanțelor posibile drept condiție (redundantă) a faptului evocat în regentă, se anulează expectația ca numai unele din aceste circumstanțe să-i asigure realizarea; ceea ce propunem a fi considerat CI ar rămâne un tip cu totul aparte de concesiv, de natură metadiscursivă. Considerăm atare soluție artificială și contraintuitivă. 4.2. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
în sistem crează stimulente pentru fraudare (Comunicat, "Coaliția pentru Universități Curate", București, 8.VII.2008). 5.3. Coordonarea disjunctivă a condiționalelor (vezi supra, 2.4 ) este echivalentă semantic și pragmatic (atunci când epuizează circumstanțele posibile de producere a situației evocate de regentă) cu CI: a enumera toate circumstanțele alternative posibile drept condiții în care un fapt se produce echivalează cu a le declara irelevanța. Atare suprapunere nu are însă loc în cazul în care vorbitorul are în vedere, explicit sau implicit, și
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Rrom european", TVR 1, 2007). Interpretarea structurii fie (+Prop)... sau (unde fie este urmat obligatoriu de subiectul propoziției, eventual cu expresie ) drept CI depinde de natura semantică a elementelor supuse disjuncției: în (67) - (69), acestea epuizează lista condiționărilor posibile ale regentei, drept care valoarea concesivă a lui fie (conjunctivul verbului copulativ) se pierde în favoarea celei de "operator al indiferenței", corelativ cu sau. Dacă, în schimb, ca în (70), elementele disjunse sunt subsumate unei aceleiași circumstanțe generice ("are calități remarcabile"), de natură să
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
fie (conjunctivul verbului copulativ) se pierde în favoarea celei de "operator al indiferenței", corelativ cu sau. Dacă, în schimb, ca în (70), elementele disjunse sunt subsumate unei aceleiași circumstanțe generice ("are calități remarcabile"), de natură să împiedice, prezumtiv, realizarea situației din regentă, avem de a face cu o concesivă clasică, introdusă prin pseudoconectorul fie, supraordonat unei disjuncții ("chiar și în toate/în fiecare din aceste condiții, nu se întâmplă ceea ce ar fi fost de așteptat"): (70) Mă tem că pe unul de-
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
frecvență globală foarte ridicată a recursului la acest tip de circumstanțial, în defavoarea altor soluții sintactice, echivalente semantic (atât ... cât și; și... și, nu numai... ci și, ori pur și simplu enumerarea copulativă a condițiilor de realizare a situației descrise în regentă, sau - și mai simplu și mai economic - renunțarea la circumstanțierea regentei). O posibilă explicație ar consta în caracterul pragmatic marcat al CI: a exprima "indiferența" unui eveniment/unei stări în raport cu o sumă de condiții conduce (pe baza imperativelor relevanței și
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
în defavoarea altor soluții sintactice, echivalente semantic (atât ... cât și; și... și, nu numai... ci și, ori pur și simplu enumerarea copulativă a condițiilor de realizare a situației descrise în regentă, sau - și mai simplu și mai economic - renunțarea la circumstanțierea regentei). O posibilă explicație ar consta în caracterul pragmatic marcat al CI: a exprima "indiferența" unui eveniment/unei stări în raport cu o sumă de condiții conduce (pe baza imperativelor relevanței și ale economiei expresive) la sugestia (de tipul "implicatură generalizată"19) unei
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
CI: a exprima "indiferența" unui eveniment/unei stări în raport cu o sumă de condiții conduce (pe baza imperativelor relevanței și ale economiei expresive) la sugestia (de tipul "implicatură generalizată"19) unei expectații de restricționare a condițiilor în care conținutul propozițional al regentei se actualizează, expectație contrazisă de aserțiune. Enunțului i se "pune în scenă" astfel un cadru "conflictual", prin postularea implicită a unor așteptări fictive din partea alocutorului, așteptări care să poată fi contrariate. Or, expresiile CI de care ne-am ocupat sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Gheorghe (2004), ibid.. 13 S-ar părea că doar îmbinarea indiferent cât și compusul indefinit oricât permit o interpretare strict concesivă, datorită sensului cantitativ care gradualizează o calitate unică, posibil de imaginat ca singurul criteriu de realizare sau nu a regentei: Indiferent cât de ieftin e un produs, cred că românii nu vor să vadă în reclame oameni la fel de săraci ca ei, care stau în bucătării în stil "comunist" ca ale lor și care se bucură de promoții la fel de mult ca
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
care se exprimă percepția unui eveniment, distincția direct-indirect a fost corelată cu selecția complementizatorului that în poziția obiectului direct (Frajzyngier, Jasperson 1991, Dixon 1995). Citându-i pe Frajzyngier și Jasperson (1991: 139), Usoniene menționează că, în engleză, propozițiile legate de regentă prin complementizatorul that au o situație specială, în sensul că nu descriu direct evenimentul subordonat predicației regente, așa cum se întâmplă, de altfel, și în cazul structurilor cu verbe to-infinitive81. Totodată, autoarea precizează importanța altor doi factori în stabilirea tipului de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
predicatului secundar (PS) este o poziție predicativă nonmatricială, care se formează în urma unor reorganizări sintactice de suprimare a operatorului copulativ sau pasiv, a morfemelor de mod și timp, a complementizatorilor, și de avansare a subiectului predicatului secundar din subordonată în regentă pentru marcarea cazuală 112. Predicatul secundar subordonat unui verb de percepție are realizări variate. Unele realizări sunt comune tuturor verbelor analizate, altele sunt specifice unui singur verb (vezi infra, 4.4.1.). Ne propunem să urmărim, în cazul fiecărui tip
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
discurs și antrenează formele verbului: în esență, sînt considerate sinonime cele două cuvinte urmate de determinarea timpurilor - concordanța/corespondența timpurilor cu sensul de "sistem temporal bazat pe interpretarea relativă a timpurilor din propoziția subordonată prin raportare la timpul verbal din regentă (uneori prin raportare la momentul enunțării)", fenomen numit și consecutio temporum. Fenomenul în discuție (manifest și în alte limbi) constă în faptul că verbul unei propoziții regente impune, atît prin proprietățile lexicale, cît și prin timpul redat de forma flexionară
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu subiectul este blocată de natura neflexibilă a interjecției predicative, nu admite o astfel de definiție. Nici realizarea propozițională a unui fragment al predicatului nu constituie obiectul definiției amintite, întrucît raportul sintactic desfășurat la nivelul frazei între propoziția predicativă și regenta ei nu este unul de inerență, ci de subordonare, numele predicativ avînd un corespondent semantic la nivelul frazei. Din perspectiva sintaxei grupurilor, predicatul reprezintă, de regulă, centrul unui grup verbal, centru capabil, semantic, de a atrage argumente și, sintactic, de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de insistență sau de intensificare etc., care pot viza diferite unități rematice: Ceea ce ai spus nu mă interesează (cu accentul în context situat asupra adverbului de negație nu), Ceea ce ai spus nu mă interesează (cu pronunție emfazată a verbului din regentă); Nu mă interesează ceea ce ai spus; Ceea ce ai spus chiar nu mă interesează. V. coerență, enunț, focalizare, predicație, remă, tematizare. DSL 2001. RN REMĂ. Termenul remă a fost propus pentru a denumi cel de-al doilea constituent al structurii unui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
spre vest. 4. Propozițiile care relatează și sînt relatate relaționează în mod diferit. În Discursul Indirect, ele sînt relaționate semantic mai degrabă hipotactic decît paratactic, așa cum se întîmplă în Discursul Direct. Cu alte cuvinte, propozițiile sînt legate împreună de o regentă: relații de subordonare (propoziția ce relatează fiind regenta); prin contrast, relația din Discursul Direct între propozițiile care relatează și cele relatate este una de coordonare între egali, așadar paratactică. O consecință a acestui fapt este aceea că anumite construcții în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în posesiunea pămînturilor sale, alungîndu-i pe baronii din Nord. Rezultă de aici o lungă perioadă de anarhie, de pe urma căreia regele Angliei încearcă să profite pentru a-și recupera, și el, domeniile continentale. Energia și simțul politic care o caracterizează pe regentă permit coroanei Franței să traverseze această epocă fără mari daune, poate iar să obțină promisiunea de a anexa comitatul de Toulouse (dacă din căsătoria fiicei lui Raymond VII cu fratele regdui,Alphonse de Poitiers, nu s-ar fi născut nici o
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Regenta. În cazul în care Principele Moștenitor ar fi minor, Consiliul de Miniștri, după ce s-a constatat legalmente imposibilitatea de a domni, convoacă îndată Adunările Legiuitoare reunite pentru a decide. Articolul 42 Nici o modificare nu se poate face Constituției în timpul Regentei. Articolul 43 Regele nu va putea fi totodată și Șeful unui alt Stat fără consimțămîntul Adunărilor. Nici una din Adunări nu poate delibera asupra acestui obiect, daca nu vor fi prezenți cel puțin două treimi din membri care le compun și
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
poate numi o Regenta, compusă din trei persoane, care, după moartea Regelui, să exercite puterile regale în timpul minorității succesorului Tronului. Această numire se va face cu primirea Reprezentațiunii naționale, data în formă prescrisa la art. 79 din Constituțiunea de față. Regenta va exercita totdeodată și tutela succesorului Tronului în timpul minorității lui. Dacă, la moartea Regelui, Regenta nu s-ar găsi numită și succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunări întrunite vor numi o Regenta, procedând după formele prescrise la art. 79
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
regale în timpul minorității succesorului Tronului. Această numire se va face cu primirea Reprezentațiunii naționale, data în formă prescrisa la art. 79 din Constituțiunea de față. Regenta va exercita totdeodată și tutela succesorului Tronului în timpul minorității lui. Dacă, la moartea Regelui, Regenta nu s-ar găsi numită și succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunări întrunite vor numi o Regenta, procedând după formele prescrise la art. 79 din Constituțiunea de față. Membrii Regentei nu intră în funcțiune decât după ce vor fi depus
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
succesorului Tronului în timpul minorității lui. Dacă, la moartea Regelui, Regenta nu s-ar găsi numită și succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunări întrunite vor numi o Regenta, procedând după formele prescrise la art. 79 din Constituțiunea de față. Membrii Regentei nu intră în funcțiune decât după ce vor fi depus solemn înaintea ambelor Adunări întrunite jurământul prescris prin art. 82 din Constituțiunea de față. Articolul 84 Dacă Regele se află în imposibilitate de a domni, miniștrii, după ce au constatat legalmente această
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
vor fi depus solemn înaintea ambelor Adunări întrunite jurământul prescris prin art. 82 din Constituțiunea de față. Articolul 84 Dacă Regele se află în imposibilitate de a domni, miniștrii, după ce au constatat legalmente această imposibilitate, convoacă îndată Adunările. Acestea aleg Regenta, care va forma și tutela. Articolul 85 Nici o modificare nu se poate face Constituțiunii în timpul Regentei. Articolul 86 Regele nu va putea fi totdeodată și Șeful unui alt Stat fără consimțămîntul Adunărilor. Nici una din Adunări nu poate delibera asupra acestui
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]