771 matches
-
bilo kuda" „pe oriunde”. Formând complemente și atribute împreună cu substantive sau pronume, cele mai multe prepoziții se folosesc cu un singur caz al substantivului/pronumelui: Alte prepoziții se folosesc cu două sau chiar trei cazuri, în funcție de sensul lor sau de natura verbului regent: Observație: În cazul unor prepoziții există alternanță "-a" ~ ∅. Vocala "a" este adăugată prepoziției cu scopul pronunțării mai ușoare, atunci când cuvântul următor începe cu aceeași consoană ca cea cu care se termină prepoziția, cu o consoană de același tip sau cu
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
snage onoliko koliko mora imati snage da bi izdržao do svojega kraja" „Omul are atâta putere, câtă putere trebuie să aibă ca să reziste până la sfârșitul său”. Complementul indirect poate fi la diferite cazuri, în afara nominativului și vocativului, în funcție de regimul verbului regent: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc, al doilea - cu verbe care nu exprimă deplasarea în general sau
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
onda misli i na čitatelja" „Dacă scrii, gândește-te și la cititor”. În registrul de limbă îngrijit, se obișnuiește să se exprime procesul subordonat cu infinitivul oricând este posibil, în general când subiectul său este același cu cel al verbului regent, și când acesta exprimă: Tot cu infinitivul se exprimă procesul subordonat cu subiect nedefinit, atunci când verbul regent este impersonal și exprimă obligația, astfel exprimându-se o obligație generală: "Prije svanuća treba sakriti pušku" „Trebuie ascunsă pușca înainte de ivirea zorilor”, "Valja
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
se obișnuiește să se exprime procesul subordonat cu infinitivul oricând este posibil, în general când subiectul său este același cu cel al verbului regent, și când acesta exprimă: Tot cu infinitivul se exprimă procesul subordonat cu subiect nedefinit, atunci când verbul regent este impersonal și exprimă obligația, astfel exprimându-se o obligație generală: "Prije svanuća treba sakriti pušku" „Trebuie ascunsă pușca înainte de ivirea zorilor”, "Valja spasavati obraz grada" „Se cuvine să se salveze onoarea orașului”. În limba croată se găsesc cuvinte slave
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Ivan era viu și nevătămat. În mod normal acest lucru ar fi fost suficient, însă Prințul Mihail Dolgoruki, șeful streliților, a intervenit și i-a condamnat pe rebeli. El a fost târât de pe scară și sfâșiat în bucăți sub privirile regente și ale lui Ivan și Petru. Streliții au pătruns în palat și au ucis mai mulți membri ai familiei și facțiunii Narîșkin. La 23 mai Prințul Ivan Khovanski, liderul autointitulat al streliților, a cerut ca Ivan să fie desemnat țar
Ivan al V-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/333115_a_334444]
-
al Regatului Unit) și a soției sale, Frederica de Mecklenburg-Strelitz. A fost botezat la 8 iulie 1819, la un hotel din Berlin unde stăteau părinții săi de către rev. Henry Thomas Austen (fratele autoarei Jane Austen). Nașii lui au fost: Prințul Regent al Regatului Unit (reprezentat de Ducele de Cumberland), regele Prusiei Frederic Wilhelm al III-lea, Alexandru I al Rusiei, Prințul moștenitor al Prusiei, Prințul Wilhelm al Prusiei, Prințul Frederic Louis al Prusiei, Prințul Henric al Prusiei, Prințul Wilhelm al Prusiei
George al V-lea de Hanovra () [Corola-website/Science/321521_a_322850]
-
de o boală mintală. S-a sugerat că a suferit de porfirie. După o recidivă finală în 1810, s-a stabilit regența și fiul cel mare al lui George al III-lea, George, Prinț de Wales, a condus ca Prinț Regent. La moartea lui George al III-lea, Prințul Regent i-a succedat tatălui său ca regele George al IV-lea. George s-a născut la Londra la Casa Norfolk. A fost nepotul regelui George al II-lea, și fiul lui
George al III-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/310537_a_311866]
-
suferit de porfirie. După o recidivă finală în 1810, s-a stabilit regența și fiul cel mare al lui George al III-lea, George, Prinț de Wales, a condus ca Prinț Regent. La moartea lui George al III-lea, Prințul Regent i-a succedat tatălui său ca regele George al IV-lea. George s-a născut la Londra la Casa Norfolk. A fost nepotul regelui George al II-lea, și fiul lui Frederic, Prinț de Wales și al Augustei de Saxa-Gotha
George al III-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/310537_a_311866]
-
poziții din Regatul Polonia: el poruncea armatei când regele era absent, prezida în instanțele de judecată, în absența regelui, a fost responsabil de ordine și de securitate a instanței, și în cazul în care regele nu era adult, voievodul devenea regent. Câțiva ani mai târziu, Salome, soția lui Bolesław, l-a forțat să demisioneze din calitate de voievod, înlocuindu-l cu Wszebor - un om pe care l-a considerat mai apt pentru a ii sprijini pe ea și pe fiii ei
Piotr Włostowic () [Corola-website/Science/330692_a_332021]
-
a primit puterea suedeză temporar de la Arhiepiscopul Jöns Bengtsson Oxenstierna și de la Eric Axelsson Tott. Cu toate acestea, Suedia fiind volatilă și împărțită pe fracțiuni, domnia sa a luat sfârșit în 1464, când episcopul Kettil Karlsson Vasa a fost instalat ca regent. Carol a fost rechemat ca rege al Suediei, deși avea să fie exilat pentru a doua oară și rechemat din nou, murind în timpul celui de-al treilea mandat ca rege. Încercarea finală a lui Cristian de a recâștiga Suedia s-
Christian I al Danemarcei () [Corola-website/Science/322589_a_323918]
-
oară și rechemat din nou, murind în timpul celui de-al treilea mandat ca rege. Încercarea finală a lui Cristian de a recâștiga Suedia s-a încheiat cu un eșec militar la Brunkeberg, în octombrie 1471, unde a fost învins de regentul suedez Sten Sture cel Bătrân, care a fost susținut de clanul nobil danezo-suedez Thott. Cristian și-a menținut cererile ca reget suedez până la moartea sa în 1481. Teritoriul personal al lui Cristian a fost cel mai mare între 1460 - 1464
Christian I al Danemarcei () [Corola-website/Science/322589_a_323918]
-
de Anjou, a fost tratat de guvernanta sa, Madame de Ventadour, care a interzis tratamentul aplicat fratelui mai mare. În cele din urmă, Ducele de Berry, cel mai mic fiu al "Marelui Delfin" și, după moartea fratelui său mai mare, regent probabil al celui mai recent Delfin, a murit într-un accident de vânătoare în 1714. Ca urmare a acestor decese, acum soarta dinastiei se afla în supraviețuirea unui copil de patru ani. Moartea acestui copil ar lăsa doi posibili succesori
Ludovic al XV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302105_a_303434]
-
I al Austriei s-a căsătorit din motive politice cu Prințul moștenitor Francisc, fiul regelui Ferdinand al II-lea al celor Două Sicilii. Căsătoria prin procură a avut loc la Munchen la 9 ianuarie 1859; prințul Luitpold al Bavarie (viitorul regent) l-a reprezentat pe mire. La 13 ianuarie Maria s-a urcat în tren până la Viena - unde s-a întâlnit cu sora ei împărăteasa Elisabeta - apoi prin Trieste la bordul unei nave a ajuns la Bari unde a fost așteptată
Maria Sofia de Bavaria () [Corola-website/Science/322604_a_323933]
-
să fiu sănătos!" = "Numai de-aș fi sănătos!" Valorile specifice ale conjunctivului se manifestă cel mai pregnant în propoziție subordonată, ceea ce exprimă depinzând de verbul sau regent: Și în propoziție subordonată conjunctivul poate avea valori nespecifice: În cazul unor verbe regente există concurența între conjunctiv și indicativ. Este vorba de verbe care exprimă: Verbul la conjunctiv poate fi predicat în mai multe tipuri de propoziții. Propozițiile principale în care se găsește pot fi exclamative sau interogative, pozitive sau negative. ul poate
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
două fiind folosite aproape exclusiv în limba literară cu tendința clasică. Majoritatea utilizărilor sale sunt asemănătoare cu ale conjunctivului românesc, dar are și unele pe care acesta nu le posedă, de exemplu exprimarea predicatului propoziției completive indirecte al carei verb regent exprimă o afirmație incertă ("Je doute qu’îl vienne" „Mă îndoiesc că va veni”) sau al propoziției circumstanțiale concesive: "Bien qu’îl soit malade,..." „Deși este bolnav,...”. O altă deosebire este că în franceză nu se folosește subordonată cu predicatul
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
va veni”) sau al propoziției circumstanțiale concesive: "Bien qu’îl soit malade,..." „Deși este bolnav,...”. O altă deosebire este că în franceză nu se folosește subordonată cu predicatul la subjonctiv atunci cand acțiunea subordonată are subiectul identic cu cel al verbului regent, ci complementul la infinitiv: "Je veux partir demain" „Vreau să plec mâine”. În limba engleză, modul numit "subjunctive" este identic la prezent că forma cu infinitivul fără "to". Este relativ rar folosit cu valori asemănătoare celor ale conjunctivului românesc, mai
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
de prezentul indicativului cu conjuncția "da" corespunzătoare lui "să", în gramaticile lor nefiind luat în seamă un mod conjunctiv. Standardul limbii croate prezintă o preferință pentru infinitiv în exprimarea acțiunilor subordonate care au același subiect identic cu cel al verbului regent, iar cel al limbii sârbe pentru subordonată cu "da" în aceeași situație, trăsătură comună cu cea a limbilor din uniunea lingvistică balcanică. Croată admite infinitivul ca alternativă la subordonată și pentru exprimarea acțiunii subordonate cu subiect diferit de cel al
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
cel al limbii sârbe pentru subordonată cu "da" în aceeași situație, trăsătură comună cu cea a limbilor din uniunea lingvistică balcanică. Croată admite infinitivul ca alternativă la subordonată și pentru exprimarea acțiunii subordonate cu subiect diferit de cel al verbului regent. Exemple:
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
își pusese atâtea speranțe, Xerses părăsește teatrul de operații, lăsându-l pe Mardonius să continue războiul. După o iarnă dificilă, coaliția panelenică își reunește contingentele de hopliți în 479 î.Hr. la Plateea, la granița dintre Atica și Beoția, sub comandă regentului spartan Pausanias. După o confruntare grea, armata greacă obține o victorie decisivă, Mardonius fiind ucis, iar forțele persane fiind silite să se retragă precipitate spre Asia. Flota aliată urmărește corăbiile feniciene care au rămas fidele perșilor, în vreme ce corăbiile ionice treceau
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
în Morea. Împăratul avea nevoie de el încă o dată ca regent, pentru că pleca, pentru scurt timp, în Italia. Constantin a ajuns în Constantinopol la 24 sep 1437. Nu se spusese nimic despre numirea sa ca împărat asociat. Dar desemnarea ca regent pt a II-a oară arăta cu claritate faptul că era considerat moștenitorul tronului. Ioan al VIII-lea a plecat pe mare, spre Italia, la sfârșitul lui noiembrie. Scopul călătoriei sale era prezența la conciliul pe care papa Eugeniu al
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
(, ; 10 martie 1452 - 23 ianuarie 1516) a fost rege al Aragonului (1479-1516), al Siciliei (1468-1516), al Neapolelui (1504-1516), Valenciei, Sardiniei și al Navarei, Conte de Barcelona, rege al Castiliei (1474-1504) și apoi regent al acestei țări din 1508 până la moartea sa. Ferdinand a primit împreună cu soția sa titlul de Reyes Católicos din partea Papei Alexandru al VI-lea, papă al cărui secularism, Isabela nu îl aproba. Pe lângă unificarea fizică a Spaniei, Ferdinand și Isabela
Ferdinand al II-lea de Aragon () [Corola-website/Science/317371_a_318700]
-
Adolf al Suediei. A devenit moștenitor prezumptiv al Marelui Ducat după decesul tatălui în 1852 și la ascensiunea fratelui său sub numele de Marele Duce Ludovic al II-lea. Datorită problemelor de sănătate mintală ale fratelui său, el a fost regent "ad interim" de Baden în perioada 1852-1855 și a luat titlul de Marele Duce în 1856. Fratele său, Ludovic al II-lea, a murit în 1858. Frederic a fost considerat un susținător relativ liberal al monarhiei constituționale. În timpul domniei sale a
Frederic I, Mare Duce de Baden () [Corola-website/Science/326178_a_327507]
-
încoronat ca rege al Danemarcei la Copenhaga pe 18 mai și rege al Norvegiei la Trondheim la 20 iulie. În primii ani ai domniei sale el a efectuat o politică de echilibrare. Prin mijloace diplomatice, el a încercat să slăbească poziția regentului suedez Sten Sture, și a căutat noi aliați. A fost primul rege danez care a stabilie o cooperare politică cu Rusia. Politicile interne ale lui Ioan au fost marcate de sprijinul economic de la negustorii danezi și prin utilizarea pe scară
Ioan al Danemarcei, Norvegiei și Suediei () [Corola-website/Science/331282_a_332611]
-
dragoste filiala, pe parcurs între cei doi se dezvoltă o dragoste nepermisa, ce conduce în final la nașterea unui copil nelegitim, viitorul . Pe parcursul românului, Genji se îndrăgostește pe rând de mai multe doamne, între care și de văduva fostului Prinț Regent, si de doamna Akashi, fiica unui aristocrat foarte bogat din Kyoto. În perioada Heian poligamia era destul de răspândită în rândurtile aristocrației. El este forțat de fratele său mai mic să plece în exil unde își continuă aventurile amoroase. După ce fratele
Genji monogatari () [Corola-website/Science/298872_a_300201]
-
George al III-lea. Totuși, legăturile dinastice ale regelui i-au permis să acționeze între Marea Britania și diferite puteri continentale. În timpul Războiului de Eliberare din 1813, Frederic a trecut de partea Aliaților, unde poziția sa de cumnat al Prințului Regent britanic (mai târziu regele George al IV-lea) și de unchi al Țarului Alexandru I, l-a ajutat. După căderea lui Napoleon, Frederic a participat la Congresul de la Viena și a fost confirmat rege. La Viena, Frederic și miniștrii săi
Frederic I de Württemberg () [Corola-website/Science/322226_a_323555]