104,030 matches
-
trecere în revistă a cîtorva dintre trăsăturile caracteristice ale mesajelor din listele de discuții moldovenești (din Republică Moldova). în privința scrierii, este evidentă în aceste texte colocviale preocuparea de a notă prin grupuri de sunete (în absență diacriticelor) mai ales pronunțiile regionale. (Că și altă dată, am completat, pentru ușurință lecturii, acele diacritice pur și simplu omise din cauza sistemului de comunicare electronică, nemodificînd însă transcrierile lor prin grupuri de litere). Tendința e normală: notarea pronunțiilor regionale riscă cel mai ușor să se
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
în absență diacriticelor) mai ales pronunțiile regionale. (Că și altă dată, am completat, pentru ușurință lecturii, acele diacritice pur și simplu omise din cauza sistemului de comunicare electronică, nemodificînd însă transcrierile lor prin grupuri de litere). Tendința e normală: notarea pronunțiilor regionale riscă cel mai ușor să se confunde sau să nu fie deloc înțeleasă în absența unor mărci suplimentare. Sînt astfel înregistrate trăsături tipice ale graiului moldovenesc: palatalizarea labialelor (bine - ghine), reducerea africatelor la elementul lor fricativ (cineva - shineva, posmagii - posmajii
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
-i, măi? vorba să fie...) etc. În alte cazuri, diferențele față de ortografia standard sînt comune cu cele care apar și în alte pagini de Internet românești: tendința de a notă constant, nu numai în cazurile de ambiguitate sau de forma regională, s prin sh și ț prin ts apare de multe ori din dorința de a reflecta pronunția dar și sub influența unor grafii străine. Sistemul devine destul de greoi și excesiv de exotic în grupurile consonantice si cand are mai multe apariții
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
diferite fenomene ale gripei, răspândite adesea pe calea alimentației necontrolate Îndeajuns, a poluării Îngrijorătoare de mai multă vreme. De netăgăduit rămâne tendința omului, indiferent de orientare politică, socială, religioasă ori rasială, de a-și găsi semeni ori parteneri În reuniuni regionale, și cât mai des internaționale, de a dezbate - pe cât posibil de a concluziona pe teme ecologice, de dezarmare nucleară, de zbor În cosmos, de micșorare a sărăciei, de Înlăturare a malnutriției, de aplicare nediscriminatorie a tratamentelor medicale etc. Cutremurul din
To be or not to be. In: Editura Destine Literare by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/81_a_314]
-
al expresiei feței și vocii, în general expresivitatea fiecărui actor, de care depinde în primul rînd cucerirea auditoriului) și circumspecția dramaturgică (evitarea ieșirii din rol, adaptarea la schimbările de joc). Performările în sine, echipele de joc social, regiunile și comportamentele regionale (spațiul de joc și culisele), rolurile discrepante și comunicarea neadecvată personajului, arta gestionării impresiei - sînt aspectele de care se ocupă Erving Goffman, în ceea ce, pornind de la locul comun al lumii ca scenă, se dovedește o explorare a sinelui ca produs
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
tipul în -ez este perfect regulat, nu produce alternanțe și fixează neechivoc accentul; reprezintă deci tiparul normalității analogice, dar e mai modern și - din punct de vedere stilistic - mai „tehnic”; celalălt tip are mai multe conotații populare, arhaice, poetice sau regionale. Unele variații au produs chiar specializări semantice. Iorgu Iordan, în Limba română actuală (ediția a II-a, 1948), credea (pe baza unor exemple precum indignă, să invente, să se prostitue) că neologismele vor fi încadrate mai ales fără sufixul -ez
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
Al. Graur scria, ceva mai tîrziu, că „tendința limbii noastre rămîne în cotinuare aceea de a forma prezentul cu -ez..., pentru a regulariza flexiunea” (în Tendințele limbii române, 1968). S-a atras atenția asupra variațiilor istorice (G. Pană Dindelegan) și regionale (V. Guțu Romalo) în folosirea formelor cu sau fără sufix. În orice caz, situația actuală pare a confirma întru totul interpretarea dată fenomenului, acum 30 de ani, de Gr. Brîncuș, care a observat că în „perioada de acomodare” a neologismelor
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
de „corp străin” nu e produsă de veritabile abateri, ci doar de faptul că noua formulă apare ca o rescriere a salutului prin excelență neutru - bună ziua. Reprezentantul oficializat al unui număr mare de saluturi aproximativ echivalente de circulație populară și regională (bună vremea, sănătate bună etc.; vezi Marica Pietreanu, Salutul în limba română, 1984), bună ziua are deja o pereche caracterizată printr-o permutare expresivă în formula ziua bună: folosită și în prezent, cu intenție stilistică arhaizantă și neoșistă („Ziua bună la
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
a multor texte „indecente”. Studiul lui G. Pascu, Despre cimilituri (Iași 1909), aduna, din perspectivă lingvistică, exemple mult mai numeroase de „indecență” lexicală. Cel mai des, e vorba fie de un text explicit, conținînd cuvinte vulgare din lexicul popular sau regional, care devin metafore licențioase pentru elemente și scenarii inocente, fie de cuvinte ambigue sau de creații fără sens care (în combinație mai ales cu anumite verbe) par a sugera scenarii obscene, contrazise ipocrit de o soluție banală: cimpoiul, căciula, opinca
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
din Banat, ceea ce ne face să credem că, după volumele avîndu-i ca subiect pe germani și evrei, proiectul coordonat de Smaranda Vultur se va materializa într-o nouă carte, despre sîrbi: „Relatările istoriei autobiografice schițează reperele unei memorii locale și regionale ce stau mărturie pentru participarea sârbilor la istoria și civilizația ținutului pe care îl locuim. Obiceiuri și tradiții, secvențe din viața și ambianța culturală a orașului, climatul intercultural, impactul, tragic adesea, al istoriei asupra vieții personale, familiale sau comunitare sunt
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
acum doar de culegeri dialectale: nu tocmai de folos pentru analiza conversației, în măsura în care erau înregistrări ale unor fragmente monologice, direcționate ( " Ce-a făcut subiectul ieri", "Cum preparați porcul?") și orientate către descoperirea particularităților de pronunție, a trăsăturilor gramaticale și lexicale regionale. Interesante erau și unele înregistrări fidele de texte folclorice, mai ales antologia de proză populară epică a lui Ov. Bîrlea, din 1966, în care totuși textele erau tot de tip monologic: narațiuni bine constituite, destinate producerii repetate, depărtate deci de
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
prea multe fasoane, din realitatea imediată, topindu-se de obicei în pasta biografică a poeziei, în "lumina primelor amintiri". Amazonul din titlul volumului nu este un element de decor suprarealist ori un ingredient exotic care, adăugat la cele autohtone și regionale, să dea o sinteză simbolic-geografică. Îmi pare metafora centrală, structurantă, cuprinzând în meandrele și adâncimile ei căutările autorului și sugestiile poeziei sale. Este "cursul negru al sângelui", "cerneala neagră, strălucitoare și oribilă" cu care poetul își transcrie experiențele lăuntrice, iluminările
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
păstrat, reticent, mențiunea "etimologie necunoscută". Oricum, pînă și strugure a fost concurat de sinonime de origine latină: auă și poamă. Auă provine din latinescul uva "strugure", e atestat în româna veche, dar a ieșit din circulație, mai păstrîndu-se doar izolat, regional. Poamă, în schimb, e încă destul de răspîndit, cu sensul restrîns de "rod al viei", în limbajul popular, mai ales în Moldova, unde se vorbește de "cules de poamă", "boabe de poamă", "vin de poamă" etc. Termenii de alte origini au
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
se reflectă 100% în viața cotidiană a acestor copii”, ne explică cu mândrie președintele asociației, Sigismund Puczi. În Sân Salvo, comunitatea românească numără peste 900 de rezidenți. Forumul economic a fost deschis de către autoritățile locale, reprezentate de Nicola Argirò, consilier regional și președintele comisiei pentru Activități productive din Regiunea Abruzzo, care a salutat bună organizare a evenimentului, mulțumind reprezentanților CCIRO Italia pentru disponibilitatea organizării acestui eveniment. Într-o societate modernă, oportunitățile economice sunt un mijloc de a uni cele două țări
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]
-
difuzarea primei emisiuni a Societății de Difuziune Radiotelefonică, de atunci radioul public emis neîntrerupt afirmându-se ca promotor și susținător al culturii și valorilor, al spiritului civic și coeziunii comunitare. În prezent, Radio România înseamnă șapte posturi naționale, opt posturi regionale, o agenție de presă, șase formații muzicale, o editură și un târg de carte. -De-a lungul timpului, numele instituției s-a schimbat datorită evoluției radioului public și a regimurilor politice care au condus țara. Astăzi, radioul public, care a revenit
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
și că audiența se poate face și altfel. Iar acum, la 85 de ani, promite “Știri și muzică - mai mult decât te aștepți”. La aniversarea a 85 de ani de radiofonie românească, Radio România înseamnă șapte posturi naționale, opt posturi regionale, o agenție de presă, șase formații muzicale, o editură și un târg de carte. Radio România își deschide porțile și își invită ascultătorii vineri 1 noiembrie, între orele 9 și 17, și sâmbătă 2 noiembrie, între orele 9 și 14
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
aduce schimbări și în identitatea vizuală atât la nivel de corporație, cât și pentru 6 dintre posturile sale: Radio România și posturile Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio Antena Satelor, Radio România Internațional și Radio România Regional . În același an e lansat proiectul „Apelul pentru salvarea memoriei Radioului” susținut de peste 1.500 de personalități din diverse domenii ale vieții culturale, sociale și politice pentru transpunerea întregii arhive a radioului public în format digital. După doi ani, la
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
Airbus A318, cu ocazia inaugurării noii piste de decolare-aterizare a Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj. Potrivit CJ Cluj, noua pistă marchează finalizarea unei noi etape din strategia de dezvoltare și modernizare a aeroportului clujean. Acesta face parte din categoria aeroporturilor regionale moderne ale Europei, fiind al doilea aeroport al României din punct de vedere al traficului de pasageri. Ideea construirii unei noi piste de aterizare-decolare a apărut încă din anul 1992, pe când aeroportul funcționa sub autoritatea Ministerului Transporturilor, precizează un comunicat al
10 000 de persoane așteptate la inaugurarea noii piste a aeroportului clujean [Corola-blog/BlogPost/94349_a_95641]
-
martie) “Antreprenoriat și Leadership în Iași”weekend 3 (13-14 martie) “Cum devii un adevărat lider?” Pentru a participa, completează formularul din secțiunea Înscriere, pe www.brio.aieseciasi.ro Citește tot... Romanian Internațional University FAIR 2009 - 17 martie A doua ediție regională a Târgului Internațional de Universități RIUF (Romanian Internațional University Fair) 2009 le va oferi studenților din Moldova oportunitatea de a afla pe loc, prin programul SPOT ADMISSIONS dacă sunt admiși la una din universitățile internaționale prezente în cadrul programului. Pe lângă această
Conferinte/Job-uri [Corola-blog/BlogPost/94365_a_95657]
-
intervalul 10:00 - 18:00 și sâmbătă - 22 martie, în intervalul 10:00 - 17:00, în Atriumul Palas Mall, Iași. Alături de evenimentul din Iași (21-22 martie), Angajatori de TOP va fi prezent și în Timișoara (perioadă 14-15 martie, la Centrul Regional de Afaceri) și București (4-5 aprilie, la Sala Palatului).
Pe 21-22 martie, are loc in Iasi cel mai mare targ de cariera din aceasta primavara [Corola-blog/BlogPost/94423_a_95715]
-
aș menționa City Park din Constantă - pentru că a fost un proiect așteptat într-un oraș precum Constantă și pentru că are branduri cu greutate printre chiriași, Era Iași - pentru că reprezintă prima fază a unui proiect care ar putea deveni cu adevarat regional, dar și Jupiter Pitești, Iulius Suceava, Suceava Shopping City său European Retail Park Brăila - pentru impactul pe care l-au avut pentru piața de retail din orașele respective”, a spus Andrei Vacaru. City Park Constantă Lucrările de construcție ale City
Cele mai importante deschideri de centre comerciale din 2008 [Corola-blog/BlogPost/94397_a_95689]
-
10:00 - 18:00 și sâmbătă - 22 martie, în intervalul 10:00 - 17:00, la Atriumul Palas Mall, Iași. Alături de evenimentul din Iași (21-22 martie), Angajatori de TOP va fi prezent și în Timișoara (săptămâna aceasta, 14-15 martie, la Centrul Regional de Afaceri) și București (4-5 aprilie, la Sala Palatului).
Peste 1.000 de joburi pentru care poti aplica la Angajatori de TOP Iasi [Corola-blog/BlogPost/94424_a_95716]
-
Revista Biz). Program Social Media Summit Iași: 09.00 - 10.00 - Înregistrare 10.00 - 11.30 Conferință 1: Social Media locală și relevanță Cât de importantă este crearea și consolidarea comunităților locale în social media pentru generarea unui ecosistem online regional care să furnizeze conținut relevant pentru publicul local și național. Metode prin care îți poți crește influență în mediul online. Speakeri Marius Sescu, www.mariussescu.ro : “Cui i se potrivește social media? Ce așteptări pot avea companiile de la social media
Social Media Summit Iasi, vineri 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/94481_a_95773]
-
Revista Biz). Program Social Media Summit Iași: 09.00 - 10.00 - Înregistrare 10.00 - 11.30 Conferință 1: Social Media locală și relevanță Cât de importantă este crearea și consolidarea comunităților locale în social media pentru generarea unui ecosistem online regional care să furnizeze conținut relevant pentru publicul local și național. Metode prin care îți poți crește influență în mediul online. Speakeri Marius Sescu, www.mariussescu.ro : “Cui i se potrivește social media? Ce așteptări pot avea companiile de la social media
Social Media Summit Iasi, vineri 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/94497_a_95789]
-
Revista Biz). Program Social Media Summit Iași: 09.00 - 10.00 - Înregistrare 10.00 - 11.30 Conferință 1: Social Media locală și relevanță Cât de importantă este crearea și consolidarea comunităților locale în social media pentru generarea unui ecosistem online regional care să furnizeze conținut relevant pentru publicul local și național. Metode prin care îți poți crește influență în mediul online. Speakeri Marius Sescu, www.mariussescu.ro : “Cui i se potrivește social media? Ce așteptări pot avea companiile de la social media
Blog Iasi4u [Corola-blog/BlogPost/94499_a_95791]