735 matches
-
era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea [ Bosoleală = călcat mărunt și apăsat pe spate, cu mâinile sau picioarele, frământat - regionalism (n.aut.)] cu picioarele pe tot spatele. Mama și bunica se distrau văzându-l pe Samson cu câtă sârguință își îndeplinea misiunea. Cum începea să ne doară spatele de greutatea lui, sau din cauza ghiarelor care pătrundeau prin cămășile noastre subțiri
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
îl constituie realizarea unui parteneriat în vederea promovării mediului de afaceri regional - Regiunea 5 Vest din România și Regiunea de Sud-Est a Ungariei - și, respectiv, euroregional - Euroregiunea D.K.M.T. pe site-urile www. triplexregio. net și www. cciat. ro, în contextul consolidării regionalismului și euroregionalismului. Convenția de colaborare a fost semnată de dl Emil Mateescu, președintele C.C.I.A.T. și dr András Lednitzki, președintele F.R.M. Au fost prezenți dl Attila Marosvári, vicepreședintele Consiliului Regional Csongrád, dl Iuliu Constantin Aron, consulul general al României
Agenda2005-11-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/283475_a_284804]
-
în maghiară, ca să mă autoexcit! (Râdem) Să-i înjur! [27] GN: Ce ziceți: alia în Israel a fost o hotărâre bună? Iudit: Pentru mine, sută la sută. Duci: Dar prețul a fost totuși destul de ridicat... SFÂRȘIT ----------------- NOTE [1] Chiloți largi (regionalism). [2] Vezi interviul cu Andrei Weisz. [3] Cu sensul de „microfoane”. Calc după maghiară sau germană. [4] Piață (ebraică) [5] „Neevreul ăla”. Goy (idiș) = neevreu, de obicei folosit cu sens peiorativ. [6] Actor și regizor de teatru; directorul Teatrului de
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
american „sprijin pentru asigurarea securității personale” și a reclamat că a fost amenințat cu expulzarea din țară. 23 iunie 1991. Budapesta, Radio Kossuth. „În zilele noastre - spune episcopul Tőkés - pe frontispiciul gândirii internaționale se află probleme privind confederația, autonomia, autodeterminarea, regionalismul. Nouă nu ni se refuză doar autonomia ci drepturile umane, individuale și colective ale unei naționalități”. (s.n.) 3 iulie 1991. București. Romániai Magyar Szó, relatare din 20-21 iulie: La Reuniunea de drept internațional de la Geneva, László Tőkés a ținut un
Portretul neretușat al unui agent de influență, episodul 2 [Corola-blog/BlogPost/93276_a_94568]
-
Acest lucru nu prea a fost pe placul Valentinei, însă cum nu putea să-i reproșeze ceva surorii sale, a înghițit în sec și a tăcut. Va găsi ea momentul să-și ia revanșa, că doar sunt încă tinere. [1]Regionalism - a căuta cu un bețișor de lemn în pământ. Referință Bibliografică: ANA, FIICA MUNȚILOR - roman Cap. V / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1111, Anul IV, 15 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
paparudelor, o altă tradiție populară, când, dacă este o zi călduroasă, participantele la ritual încing o hora și se udă una pe cealaltă cu apă, invocând din nou apariția ploilor pentru fertilizarea culturilor. [1]a se legăna, a se amesteca - regionalism [2]pricepută la toate, învățată și deșteaptă. (DEX) 5(despre oameni) a se purta ciudat; (în special) a se agita fără motiv, a fi plin de neastîmpăr. Furie subită, acces de nebunie (DEX) [4]păhărel în formă de sticluță cu
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
rapiditate și stăpânirea (fără dubiu) a speciilor aparținând genului liric, poetul țese, cu rapiditate și migala, balade păstorești ori doine murmurate. De asemenea, el împărtășește în picuri de nectar o limbă ”dulce că un fagure de miere”, grâi presărat cu regionalisme atent ”conservate” - în construcții cvasi-algoritmice - elemente definitorii, ce fac din versurile sale un argument inedit de trăire și simțire pur românească. Constantă lirica este iubirea (cel mai vechi și nobil sentiment dintre toate). Versurile incumba dragostea, ca pe un sentiment
A POETULUI GORJEAN ION C. DUŢĂ (NOVACI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363185_a_364514]
-
mai umflase o dată pieptul pentru a-și trâmbița, cu voce de cocoșel răgușit, în direcția tuturor celor patru puncte cardinale, anunțul: Brânzoaice mai avem! Caaalde! Cinci mangoți bucata! Pomaaană!... Să ne mai umplem la foale, îmi spusese, subliniind cu ostentație regionalismul, Cucaras. Că din partea Lolitei mele ... Parcă o văd cum cutreieră, din cofetărie în cofetărie, un diplomat de ici, o mascotă de dincolo, mai un parfe, mai o casată, sucuri câte încap ... Apoi, ajunsă acasă, nu mai ia nimic în gură
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
piper și Cujetările lui Bace Toghiere au savoare și dau târcoale vremurilor ,când vorbele în grai se topeau ca pita caldă cu clop.De loc din Sintea, autorul mânuiește plugul din condei de cuvinte și scormonște din cufere, cuvinte dialectale , regionalisme sau argou prin care are planuri mari, acelea de a pune pe tavă tâlcuri sau vorbe de duh. Suntem bucuroși să consemnăm despre astfel de preocupări alături de cei care i s-au aplecat cu tandrețe asupra rarului său har ca
BACE TOGHIERE , SAREA , CUJETAREA, FLOAREA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367677_a_369006]
-
cuvânt neologic, neofonetismul aduce un son de epocă de demult - mai cu seamă în circumstanța recreării unui accent paroxiton, preferat, de altfel, dintre toate, de limba noastră (aúră sau Vultúrul, de exemplu, sunt, de fapt, aduse mai acasă) sau de regionalism conservat în metrica populară (codrú, gîndú, primăvará, lumeá, icoaná, duminicá, moarteá) - când poetul atribuie cuvântului un accent oxiton - care, de regulă, dar nu neapărat, coincide cu un articol în encliză, deci cu un rudiment de cuvânt care va fi fost
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
decât niște părinți adevărați. Era crescută în spiritul unei familii complete din toate punctele de vedere: educație, credință și principii de viață sănătoase. Cele două familii se împrieteniseră și, mai presus de orice, cultivaseră acea legătură de respect între cumătri (regionalism, Moldova, nașii copilului și părinții acestuia - n.a.). Mai târziu, după câțiva ani, lui Radu și Elenei le-a mai fost încredințată spre creștere o fetiță. Era vorba despre Georgia, provenită dintr-o familie dezorganizată ce avea cinci copii. Georgia avea
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XXI) ULTIMUL EPISOD de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350315_a_351644]
-
sacadate precum cântecele patriotico-revoluționare cântate de corurile armatei. Ele ar putea fi lesne puse pe muzică. Limbajul folosit de autor este unul accesibil și pătrunde în inimile cititorilor. El nu se ferește însă, de a folosi și unele arhaisme și regionalisme, cuvinte încărcate de semnificație și pline de sugestie, cuvinte aproape palpabile dar nu lipsite de oarecare inefabil. E un mister cum găsesc poeții astfel de alcătuiri lirice, în stare să redea sentimentele atât de fidel și mai ales, să le
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
se rescrie pagini nemuritoare despre tradițiile și legendele românilor, dintr-o zonă etnografică bogată în folclor, marcând momentele esențiale ale efemerei existențe: nașterea, nunta, moartea, păstrându-se intacte valențele literare devenite sacre: colinda, doina, strigătura, bocetul. Prin limbajul bogat în regionalismele ce sporesc doza de autenticitate a scrierii în sine, prin dulceața specifică abordării temelor și motivelor populare, TRADIȚIE ȘI LEGENDĂ LA POALELE VLĂDESEI devine o lucrare de referință a genului, cu certitudinea că lucrarea de față este doar prima dintr-
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
folclorice atât în caracterizarea personajelor, cât și în realizarea poetică a fantasticului- fapt ce constituie un mare merit.Scriitorul folosește uneori neologisme( antișambră, egoist, himere,intriganți, melancolie, patron, periferie, etc.), îmbogățindu-și astfel posibilitățile de expresie.Budai-Deleanu nu a căutat regionalismul rar, ci a transpus pur și simplu limba poporului, încât astăzi un țăran din părțile Orăștiei, citind Țiganiada aproape că nu are nevoie de glosar.Cuvinte și expresii ca: aiaptă,(ași lua avânt ) băieș,(lucrător în mină ) abate,(titlu superior
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
Mică, alături de care am crescut, mă leagă o mulțime de amintiri, cu atat mai mult cu cât am descoperit cu timpul câtă înțelepciune se ascundea în sfaturile ei simple de femeie de la țară. Dincolo de coloratura pe care o dă savoarea regionalismelor prin polisemantismul limbii noastre dulci, am gasit principii de viață atât de creștine, de parcă erau vorbe dintr-o Biblie pe înțelesul tuturor. Ce poate fi mai înțelept decât îndemnul la cumpătare și la curățenia conștiinței: “Să nu te culci niciodată
ENIGMATICI SI CUMINTI… de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365550_a_366879]
-
care amintesc de baladă, de doină și de snoavele populare: „Și iată, mări, că sosi ziua aceea” (Popa care știe carte). Aceste povestiri au un farmec deosebit și sunt citite și azi cu plăcere. Limbajul modern, alternând cu arhaismele și regionalismele care dau și ele greutate scriiturii, fac din autor, un stăpân desăvârșit al artei condeiului vremii sale, ușor accesibil și plăcut lecturii, astfel ca să încânte ochiul cititorului, chiar și după un secol. Dar și măiestria antologatorului este pe măsura modelului
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
capătă mereu noi preocupări adecvate vârstei, lăsând în urmă gândurile și preferințele tinereții. Tot astfel și limba unui popor, evolueză odată cu el, îmbogățindu-se cu neologisme, modificându-și mereu fondul principal de cuvinte, lăsând în urmă, un lexic pasiv, arhaismele, regionalismele, un fond lexical depășit de realitățile sociale, economice, politice și mentalitățile comunităților. În contextul noii tendințe globalizatoare, de uniformizare a limbii sau standardizarea limbilor, unul din semnele că un vorbitor este posesorul unei culturi cuprinzătoare este numărul de cuvinte autohtone
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
multitudinea de sensuri ale unor cuvinte obișnuite(polisemia) pe care le utilizează (sau al căror sens îl cunoaște) pentru a evocă o situatie specifică unei regiuni, epoci sau comunități. Cuvintele folosite azi doar în graiul popular sau în regiuni limitate (regionalismele),după cum arată lingviștii români- constituie o tradiție a graiului local , diferit de limbajul standard, modern, de uz curent în toate raporturile sociale, culturale și administrative’’1 iar acestea devin în gură vorbitorilor o marcă identitara, semnul de apartenență la o
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
acestea devin în gură vorbitorilor o marcă identitara, semnul de apartenență la o comunitate subzona sau zona etnografica. Toate aceste cuvinte, arată autorii unui recent și bine venit Dicționar de Arhaisme și Rgionalisme (de Gh. Bulgar, Gh. Constantinescu-Dobridor) - arhaisme și regionalisme, fac parte dintr-un mare fond de rezervă, util limbii noastre literare, pentru că scriitorii recurg uneori la cuvinte vechi și regionale, pentru a evocă oameni și realități din alte medii (din trecut ori din locuri limitate regional). Tudor Vianu subliniind
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
evolutiv al limbii că reflex al realităților în continuă mișcare, a modului de viață, a mentalităților, mai ales din a doua jumătate a sec. al XIX-lea și întreg secolul XX. NOTE Gh. Bulgar, Gh. Constantinescu-Dobridor, Dicționar de Arhaisme și Regionalisme, I, Ed. Saeculum Vizual, București, 2003.p.1 Ibidem. Am avut în vedere Dicționarul Limbii Române , Editura Academiei, București, 1965, p.561 cât și versiunea DEXonline. 4. Obiceiul a fostcules de noi în 2008 de la Eufrosina Duplea, 55 ani, Smadovița
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
l-a considerat esențial în definirea specificului limbii poetice sau, cu un termen mai cuprinzător, al limbii artistice. Cuvintele unei limbi potfi, după Aristotel, comune și diferite de uzul general, așa cum specifică în Poetica. Printre acestea din urmă el include regionalismele, metaforele, podoabele și în general toate mijloacele de expresie care se abat de la exprimarea obișnuită și curentă. Limba poetică va trebui să fie un complex format din mai multe elemente. Claritatea, însușire fundamental a exprimării, inclusive în limba poetică, este
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366470_a_367799]
-
așteptare și îndelungi căutări... Impresionați de caracterul acelui câine, locuitorii i-au ridicat o statuie... Acum, aflând povestea lui Hachi, mă bucur că le-am adus un omagiu câinilor pe care i-a avut familia mea... *N. A.: În textul original regionalismele sunt marcate cu litere italice, care, din păcate, la copiere nu apar. De exemplu: lăndărit înseamnă întins/lungit pe jos.
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
În seara de 24 decembrie, și în ziua de Crăciun, băieții mergeau cu steaua, fetele neavând voie să meargă. Era o regulă pe care o respectam. Vorbesc despre obiceiurile și tradițiile din satul meu natal, localitatea Purani, jud.Teleorman, folosind regionalismele. Pe noi, fetele, mămica ne învățase o poezie din care mai rețin, doar câteva versuri: Afară ninge liniștit, În casă arde focul Iar noi pe lângă mama De mult uitarăm jocul”... Recitam această poezie când bunicul ne împărțea darurile, pe care
TRADIŢII DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365775_a_367104]
-
rodul preaplinului sufletesc primit[...]în dar de la părinți și strămoși”. Cultivarea unui stil simplu, concis, „acuratețea limbii literare” îmbogățite cu „expresii neaoșe, amuzante”, un „umor sănătos, cu pilde de înțelepciune, cu ziceri românești, cu tezaurul proverbelor strămoșești, cu arhaisme și regionalisme” reprezintă temelia scrierilor sale. Drumul său a fost „ascendent” încă de la debutul fericit în „Observatorul” (revistă și cenaclu din Toronto cărora le va purta o recunoștință veșnică, deoarece acestea au rămas „oglinda vieții și preocupării românilor aflați pe meleagurile canadiene
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
islamic etc. Factorii care stimulează și agravează conflictele religioase: polaritatea sistemului politic (cristalizarea și funcționarea unei puteri centrale omnipotente și exclusiviste); instituții politico-administrative slabe, ineficiente, corupte, nefuncționale; gradul slab de materializare a coerenței social-economice (decalaje sociale periculoase, grefate pe tribalism, regionalism, antagonisme etno-culturale și religioase). Diferențe de status; slăbiciunile regimului democratic, ale societății civile și anemica dezvoltare a spiritului public; un grad sporit de inamiciție între grupările etnoreligioase între frontierele unui stat sau între state ori între provincii din state diferite
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]