217 matches
-
formă - inabilă... - de disimulare a unui complex provincial de inferioritate). Se proclama cîteodată „ardelean” cu strictă referire la ideea de temeinicie pe care gura lumii o atribuie mai degrabă românilor „intracarpatici” decît celor „extracarpatici”. De fapt, fără excese de „specifism” regionalist, nu făcea decît să-și recunoască felul de a fi și să-i aproximeze - mai în glumă, oricum nu foarte serios - o posibilă explicație biografico-geografică. Se înțelege din asemenea considerațiuni că și „țărănismul”, și „ardelenismul” lui Gheorghe Crăciun se cuvin
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
îi privesc pe moldoveni ca pe niște invadatori enervanți. În sfîrșit, moldovenii fac haz la ei acasă de tot ceea ce li se pune în spate, fiind singurii care au o atitudine fundamental pozitivă asupra coeziunii naționale. Apropo de aceste prostii regionaliste: înainte de unirea lui Cuza, moldovenii, boieroși și culți, aveau o părere proastă despre incultura și lipsa de civilizație a regățenilor. De altfel, după Unire, Bucureștiul a fost literalmente colonizat de reprezentanții elitei Moldovei. O deplasare care a sărăcit pentru moment
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
abstract, oniric pe alocuri, experimental - adică, în general vorbind, evazionist, neimplicat în actualitate și nici în propria biografie decât tangențial, în romanele maturității, de la țara îndepărtată încoace, scriitorul e nostalgic, retrospectiv, concret în evocările prin intermediul povestirilor, realist, în bună măsură regionalist în recuperarea ținutului bănățean. Primul Sorin Titel e predominant vizual, autor de scenarii cinematografice, pe când al doilea Sorin Titel e predominant auditiv, un foarte bun povestitor, posibil autor de scenarii radiofonice. Simetria e, desigur, discutabilă, ca orice schematizare, pentru că există
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
scenarii radiofonice. Simetria e, desigur, discutabilă, ca orice schematizare, pentru că există elemente comune de la o etapă la alta. Dar e evident că perspectiva socială a prozei lui Sorin Titel se deschide promițător spre ultimele romane. De asemenea, pactul autobiografic și regionalist (evocarea originilor familiei și reconstituirea istoriei personale, mitizarea mamei și utopizarea Banatului) devine tot mai productiv. În Melancolie, cel mai nostalgic dintre romane, rămas neterminat, scriitorul chiar tinde să fie manifest autobiografic. Ceea ce a fost cenzurat în primele cărți (confesiunea
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
caracteristicile celor două școli de pictură, fără excese și fără falsificări născute din lecturi voluntariste, rămîne cea de-a treia , pe care, de fapt, d-na Ruxandra Ionescu a și pus-o în practică. Fără sentimentalism, dar și fără crispări regionaliste, expoziția a fost concepută că un dialog firesc, purtat cînd în coduri asemănătoare, cînd în perspective diferite, așa cum decurge el din însăși ordonarea lucrărilor și din încadrarea lor în timp. Construită după criterii oarecum exterioare, logice și didactice în aceeași
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
a fost conducătorul de fapt al țării, mai puternic fiind decît chiar regele Ferdinand, a procedat prin nesocotirea indicațiilor condiționate ale Conferinței de la Paris. Dl. Sorin Alexandrescu numește asta, pe drept, "cecitatea" lui Brătianu. El a refuzat, cu superbie, autonomia regionalista, înfăptuind repede (prea repede) centralizarea integrală a țarii prin legi, reforme, legea învățămîntului din 1922, instituții. E adevărat, crede autorul nostru, prin această "cecitate" s-a înfăptuit unificarea politică a țării, încît guvernarea liberală din 1922-1926, desi n-a fost
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
publicate în 2004 de Editura Știința-Arc în colecția "Literatura din Basarabia în secolul XX"), dar romancieri de vocație și de anvergură nu are mai mulți de doi sau trei (dacă îl socotim și pe ereticul Paul Goma). Viitorul unei literaturi regionaliste Între cele două extreme (poli sau antipozi) - Paul Goma și Ion Druță - unul cosmopolit și prooccidental, celălalt naționalist și (paradoxal) promoscovit, văd desfășurându-se celelalte avataruri ale romanului basarabean. Constantin Stere e sentimental și memorialistic în Smaragda Theodorovna, George Meniuc
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
vede? Încă și mai dificil de răspuns. Îmi pot imagina tot soiul de scenarii. O supraviețuire destul de amărâtă, de sărăcăcioasă și de izolată. O pierdere deplină a identității într-o universalitate apăsătoare. O abilă "descurcare" individualistă și localistă. Un joc regionalist cu amăgiri îndemânatice (pontic, central-european, balcano-levantin, estic?). Probabil încă vreo jumătate de duzină de opțiuni. Stagnarea momentană ("momentană" de peste 10 ani!!) pare tocmai un fel de evitare a oricărui scenariu de acest fel, pare o dorință de a păstra deschise
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
prompt reciclate ale fostului regim abia prăbușit, anii fulminantelor lovituri bănești ("inginerii financiare"), cu nenumărate victime printre naivi (aluziile la "fenomenul Caritas" nu lipsesc), anii în care, în zona politicii, la Cluj, câștigă teren tot mai mult populismul naționalist și regionalist. Acesta speculează conflictele locale și incită abil la ostilitate nu doar față de unguri care, firește, vor să înhațe Ardealul, ci și față de "miticii din sud", care îi spoliază, chipurile, pe vrednicii ardeleni. Acestea sunt împrejurările de viață exterioară ( politică și
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
Cristian Popescu (1959-1995), singurii dintre nouăzeciști. Bibliografia reține doar cinci optzeciști, e adevărat, pe cei mai buni: Ștefan Agopian, Mircea Cărtărescu, Bedros Horasangian, Mircea Nedelciu și Matei Vișniec. Nu zic alte nume posibile, dar nu-mi pot reprima un comentariu ...regionalist: nici un ardelean între optzeciști și doar un moldovean? Se poate discuta la nesfârșit. Selecția e mai generoasă cu șaptezeciștii: Gabriela Adameșteanu, Emil Brumaru, Mircea Dinescu, Dana Dumitriu, Dinu Flămând, Cezar Ivănescu, Virgil Mazilescu, Marian Papahagi, Dorin Tudoran, Daniel Turcea, Laurențiu
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
multitudinea contribuțiilor sale de istorie literară. S-ar putea trage concluzia că bibliografii bucureșteni nu prea (re)cunosc contribuțiile ardelenilor, fie că le neglijează sau le uită, fie că nu le consideră ...esențiale. Dar salvarea dintr-o astfel de interpretare regionalistă vine din alte lacune: la I. D. Sîrbu, lipsesc toate cărțile consacrate scriitorului (de Nicolae Oprea, Sorina Sorescu, Lelia Nicolescu, Elvira Sorohan, Antonio Patraș); la Marin Sorescu, nu sunt înregistrate nici măcar toate cărțile autorului. Ar mai fi multe de spus. Actualizarea
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
În acest complex se varsă însă și ceea ce Adrian Marino numea „complexul Dinicu Golescu”. Interesant e faptul că Vartic însuși vădește, nu o dată, că nu s-a desprins de acest ultim complex, exteriorizîndu- l în mici aparteuri militante cu parti-pris-uri regionaliste, „ardeleniste” și „central-europene”, ca de exemplu în capitolul „Prusia” de la granița Kakaniei, de pus în relație cu eseurile post-habsburgice ale lui Kundera și Magris, ale lui Cornel Ungureanu și Livius Ciocârlie. Nostalgia Imperiului austroungar manifestată de filozoful născut la granița
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
politice ale textului inaugural al Cercului: "Cînd, în primăvara anului 1943, a apărut manifestul Cercului Literar, ca un elogiu al spiritului de libertate, ca o reintegrare a generației tinere în românitatea de perspectivă universală, ruptă de nebuloasele conjuncturi politice și regionaliste, împrejurarea a fost socotită, în lumea literaturii propagandistice și a ortodoxismului pe de o parte, în lumea stîngei oprimate pe de altă parte, ca un act de semnificații politice". Tocmai contestarea politicului, reducția Cercului la sfera literaturii surprinde într-un
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
Paradoxal, învinuirile îndreptate asupra acestuia din direcția dreptei pot dobîndi, acum, în ochii noștri, dincolo de dorința de culpabilizare în tonuri aspre, semnificația unui memento. În egală măsură, cu toate că de pe poziții energic deosebite, atît cerchiștii care deplorau "nebuloasele conjuncturi politice și regionaliste", cît și naționaliștii ce vituperau "comunismul estetic" se pregăteau, subliminal, am zice, dar cu accente premonitorii certe, să intre în marele tunel al opresiunii comuniste. Iată ce mai afirma Negoițescu, în 1945. "Au trecut aproape doi ani de cînd, în
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
gândirii ultimilor decenii. Conform unor opinii divergențe, postmodernul semnifică astfel fie o pierdere a subecitivității, fie o revenire la această; sfțrșitul noului sau mai noul; retragerea avangardei sau o avangardă contemporană: fie o antiestetica, fie o nouă estetică; o concepție regionalista sau globală; o logică culturală a «capitalismului întârziat» sau opoziția față de el etc. "<footnote "... le post-modernisme se constitue-t-il comme quelque chose de radicalement nouveau, ou est-il plutôt l'expression radicalisée du moderne? Leș réponses offertes ont marqué la multiplicité typologique
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
pe larg în ediția citată de Opere I, 1987). Un document ce ar merita analizat pe îndelete e scrisoarea polemică de răspuns, adresată susținătorilor bucovineni ai Lepturariului lui Aron Pumnul, contestatari ai Crestomației cipariene (p. 458-470). E deopotrivă un conflict regionalist, ce implică valorile acceptate, versiunile filologice ale textelor și cercurile de influență didactică ale celor două antologii. Stela Toma, editoare a Psaltirii lui Coresi (1976), a Istoriei ieroglifice (1973) și a Hronicului... cantemirian (I-II, 1999-2000), realizează cu mari eforturi
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
formarea unei personalități" (p. 572). Iar acest traseu formator, extrem de anevoios și de ezitant, relevă ,cel mai teribil spectacol al singurătății creatorului". Zeci de pagini de proiecte anoste, de schițe ce prefigurează nuvele sau romane, zeci de pagini de amintiri regionaliste, de exerciții de limbă română cu extrase din Creangă, de spicuiri și conspecte din presa literară (revista ,Viața românească" și G. Ibrăileanu se află la mare cinste), însemnări de critică teatrală ce se amestecă cu fragmente de proză, frământările de
A trăi pentru Rebreanu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11033_a_12358]
-
locală a Uniunii Europene, la cererea Parlamentului European, de altfel. Și una dintre concluziile studiului, parcă "special dedicată" semnatarilor acestui Memorandum, este următoarea: Atunci când se vorbește despre regiuni și regionalism, nu poate fi subestimat pericolul etnicizării teritoriilor și al revendicărilor regionaliste. O asemenea evoluție poate constitui un pericol pentru integritatea națională a unor state. In țările Europei Centrale și de Est, susținerea Comunității Europene pentru descentralizarea și înființarea unor instituții adaptate politicii regionale trebuie să țină cont de mediul internațional și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Poezia Închisorii exprimă desigur suferința, apăsătoarele suplicii dar și omenescul dor de țară, familie, de toți cei ce l-au insoțit În imprejurările aspre ale destinului unui condamnat. În debutul său literar, poetul dezvăluie un regionalism cultural, o bogată ilustrare regionalistă În cadrul național romanesc. Orientarea spre spiritual regional inclus În caracterul general românesc al culturii, s-a manifestat la Andrei Ciurunga Încă de la debutul său literar, la liceul “Ioan Vodă” din Cahul, cu articolul care i-a dezvaluit orientarea chiar la
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
din legislativul de la Bruxelles și Strasbourg, ceea ce îl face cea de-a patra forță politică a Parlamentului European. Creat în mod oficial în 1999, acesta reunește deputați ce provin din două familii politice distincte ecologiștii pe de o parte și regionaliștii pe de alta și definește un program de lucru comun în strânsă legătură cu cel al Parlamentului European pentru membrii săi. Grupul apără respectul drepturilor fundamentale ale omului, respectul față de mediu, promovează o dezvoltare durabilă și o descentralizare a practicilor
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
piață-natură50. De aici, evident, reiese o problemă de poziționare și găsire de aliați, în special în cadrul PE. Dacă la început soluția au fost radicalii, astăzi, așa cum am specificat deja în capitolul despre grupurile din PE, verzii constituie un grup cu regionaliștii. O altă problemă a Verzilor este tensiunea din interiorul partidului între partizanii unei integrări mai profunde și cei care sunt mai degrabă sceptici cu privire la acest lucru. Toate aceste chestiuni explică gradul limitat de instituționalizare a PVE-ului: au fost scrise
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
stabilite de celelalte două instituții 52. 4.2.5. Alianța Liberă Europeană La fel ca și Partidul Verde European, ALE-ul a asumat statutul de partid politic european în 2004 imediat după introducerea principiului finanțării partidelor politice europene. Sigur, partidele regionaliste europene ce formează astăzi ALE-ul au colaborat și înainte de această dată. La nivel european, prima instituționalizare a acestei practici a avut loc în anii 1980, atunci când o structură foarte slab dezvoltată, având numai un secretariat, a fost creată pentru
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
la putere în statele membre înregistrează pierderi electorale cu ocazia alegerilor pentru PE; a treia ipoteză sugerează că partidele mici înregistrează rezultate mai bune la alegerile europene decât la cele naționale. În această categorie intră partidele nou create, radicale, populiste, regionaliste, eurosceptice 18. Rezultatele din 1979 au confirmat nu numai rata scăzută de participare, ci și faptul că partidele aflate la jumătatea mandatului la nivel național pierd suportul electoral la scrutinul european. Se observă de asemenea că în opt din cele
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
157 27,7% 233 37,2% Liberali 40 9,8% 31 7,1% 49 9,5% 43 7,6% 51 8,1% Stânga radicală 44 10,7% 43 9,9% 14 2,7% 28 4,9% 42 6,7% Partide regionaliste 11 2,7% 19 4,4% 13 2,5% 19 3,4% Verzi 30 5,8% 23 4,1% 48 7,7% Extrema dreaptă 16 3,7% 17 3,3% Neînscriși 9 2,2% 6 1,4% 12 2,3
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
30 Total 785 736 5.2.3. A treia ipoteză Alegerile organizate din 1979 până în prezent arată că partidele mari înregistrează rezultate mai slabe decât cele mici. Partidele "câștigătoare" ar fi "partidele antieuropene", cele de extremă dreaptă sau stângă, verzi, regionaliste care "obțin rezultate peste medie în alegerile europene comparativ cu cele naționale 40". Este de asemenea demonstrat că partidele care se află la putere sunt sau devin pro europene, în timp ce partidele noi sau mici adoptă poziții extreme cu privire la cursul sau
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]