672 matches
-
de lecție; elaborarea materialului didactic necesar instruirii; pregătirea spațiului de lucru și a instalațiilor. * Buna desfășurarea a lecției de educație este asigurată de: 1. Predarea lecției utilizînd: explicația, demonstrația, la clasele mici povestirea. observarea execuției altor subiecți, corectarea eventualelor greșeli. reglatorii metodici. 2. Manevrarea colectivului. 3. Comanda clară, scurtă, fermă, precisă dată de cadrul didactic, 4. Poziția vizibilă pentru toți elevii, a cadrului didactic, care să-i permită, în același timp, acestuia să supravegheze colectivul. 5. Ținuta morală, vestimentară a cadrului
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
care sînt condițiile pentru individualizare accesibilitatea se impune, și necesită respectarea următoarelor reguli: dozare corespunzătoare a efortului după vîrstă, sex, nivelul grupei valorice etc; utilizarea sistemelor de acționare corespunzătoare disponibilităților reale pentru cel ce învață; folosirea exercițiului în învățare, utilizînd reglatorii metabolici conform sarcinii de însușire a actelor și acțiunilor motrice; dificultățile de învățare să fie exploatate în favoarea procesului de instruire; expunerea, demonstrația să fie adaptate nivelului de înțelegere, pregătire și dezvoltare psiho-motrică a subiecților; evaluarea să se facă diferențiat, lucru
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
transmite anumite mesaje; b) gesturile cu mâinile ilustratorii - sugerează descrierea unui obiect cu forma rotundă (se face un cerc cu ajutorul mâinii), - elemente nonverbale care însoțesc și completează mesajul verbal; c) expresiile cu mâinile afective - (gestul rugăciunii); d) expresiile cu mâinile reglatorii - (controlarea interacțiunii cu interlocutorii prin gesturile palmelor); e) expresiile cu mâinile adaptorii- acele gesturi stereotipe în condiții de concentrare sau tensiune psihică (răsucirea unor șuvițe de păr, depărtarea paharului cu apă etc.). Forma reală a mâinii sugerează o spirală și
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
să este recomandat... timp de 10 minute înainte de-a adopta o decizie important..., deoarece regleaz... funcțiile gândirii. Poziția mâinilor pe gât Poziția mâinilor pe gât Aceast... poziție se realizeaz... prin plasarea palmelor activate pe lateralele gâtului, având o acțiune reglatoare asupra funcțiilor glandei tiroide și a celor paratiroide precum și asupra glicemiei. Poziția trateaz... afecțiunile zonei gâtului și elimin... eficient stresul. Poziția mâinilor pe inim... Poziția mâinilor pe inim... Aceast... poziție are rolul de a liniști, putând induce în unele cazuri
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
consecință a teoriei liberale, democratizarea apare ca un instrument necesar de extindere a unei zone de pace pe glob. În paradigma constructivistă, securitatea prin cooperare pune mult accent pe schimbare, pe învățarea individuală și colectivă, pe perfecționarea normelor constitutive și reglatorii care formează mediul internațional. Prin schimbare și învățare se oferă un discurs alternativ la puterea politică, deoarece ideea de cooperare nu a apărut la guverne, ci la indivizi autonomi și organizații nonguvernamentale: Crucea Roșie Internațională, Crucea Roșie Islamică. Modelul "comunității
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
directorului (1997, coordonatori Aurora Toea și Anca Butucă, Editura Bălgrad, Alba Iulia), prezintă următorii determinanți structurali ai capacității de învățare: 1. Resurse intelectuale: - informația stocată în memoria de lungă durată; - algoritmi de operare cu informația; - strategii de gândire. 2. Resurse reglatorii: - trebuințe de diferite niveluri; - motive de diferite intensități și forme; - interese; - însușiri ale voinței (calități). 3. Resurse comportamental-instrumentale: - deprinderi; - comportamente; - conduite. Resursele învățării anterior prezentate pot fi exploatate în plan managerial de cadrul didactic, care, prin cunoașterea și distribuirea rațională
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
unor elevi pentru o anumită notă, pentru a nu-și deprecia în ochii celorlalți imaginea despre sine, poate declanșa un „vid de gândire”, având ca efect o emoție, după cum susține J.Delumeau, cu efecte mari asupra strategiei viitoare de acțiune. Reglatorul social al fricii și agresivității este, în viziunea lui Harlow (Developmental aspects of emotional behavior), atașamentul, atracția pentru sarcinile școlare, instituirea unui climat favorabil interrelaționării. Sarcini școlare accesibile și atractive, potrivite nivelului de dezvoltare a elevilor, contribuie la întărirea motivației
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Toea și Anca Butucă coord., Ghidul directorului, Editura Bălgrad, Alba Iulia, 1997), prezintă următorii determinanți structurali ai capacității de învățare: 1. resurse intelectuale: informația stocată în memoria de lungă durată, algoritmi de operare cu informația, strategii de gândire; 2. resurse reglatorii: trebuințe de diferite niveluri, motive de diferite intensități și forme, interese și însușiri ale voinței; 3. resurse comportamental-instrumentale: deprinderi, comportamente, conduite. 2.2.2. Fundamentele psihologice ale competențelor socio-relaționale • Structural, elementul motivațional care coagulează întreaga teorie privitoare la fundamentarea psihologică
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sau sărace. Mark Rosenzweig de la Universitatea din California povestește despre originea acestei descoperiri: în anii ’50, cercetătorii din laboratorul său încercau să stabilească o corelație între diferențele individuale ale șobolanilor în rezolvarea problemelor și o enzimă a creierului, acetilcolinesteraza, enzimă reglatoare ce înlătură excesul de acetilcolină, un neurotransmițător foarte important. Or, în cazul șobolanilor care fuseseră folosiți în experimente de soluționare a unor probleme, cercetările au indicat că activitatea enzimei era mai semnificativă în creier, mai cu seamă în cortexul occipital
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
o instituție. Într-o definiție de asemenea totalizantă, dar ceva mai discriminatorie, R. Scott consideră câteva trăsături esențiale ale instituțiilor. Acestea „sunt structuri sociale care au atins un grad Înalt de mobilitate” și sunt compuse din „elemente cultural-cognitive, normative și reglatoare care furnizează semnificație și stabilitate vieții sociale” (Scott, 2004:70). În concepția economistului D.C. North, instituțiile sunt reguli și mecanisme de impunere a acestora („reguli ale jocului”) ce oferă oportunități pentru anumite tipuri de acțiune și blochează altele. Ele reprezintă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sunt puțin sau deloc problematizate În acțiune. În principiu, orice regulă poate fi negociată, dar le numim instituții pe acelea pe care, În situații bine precizate, le luăm ca atare, fără a le mai chestiona oportunitatea. Instituțiile nu sunt doar reglatoare (concepția economică), ci și constitutive (concepția sociologică). În accepțiunea lui R. Scott, instituțiile, ca reguli ale jocului, reduc sfera opțiunilor individuale, a acțiunilor permise, interzise, premiate sau sancționate, actorul uzitând de capacitatea de alegere În cadrul instituțional reglementat. În cea de-
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sunt social construiți, la fel capacitatea lor de alegere. De exemplu, actorii ce pot desfășura activități comerciale sunt constituiți ca persoane juridice - societăți comerciale pe acțiuni, cu răspundere limitată, În comandită etc. Instituția societăților comerciale nu este o simplă instituție reglatoare, ci una constitutivă. La fel, instituția asociațiilor și fundațiilor fără scop patrimonial sau instituția voluntariatului definesc un tip de actori colectivi/individuali și constituie o serie de situații sociale. De exemplu, În cele voluntare, nu se urmărește obținerea de profituri
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ansamblu poate constitui un astfel de nivel: forma de guvernământ, legile organice sunt exemple de instituții ce se manifestă la nivel social sistemic. Ele Întemeiază cooperarea socială În sens larg, contractul social. La acest nivel instituțiile se fundamentează pe piloni reglatori, normativi și cognitivi consensuali. Elementul relațional cel mai important la acest nivel Îl constituie acțiunea statului. Puterea statului este generală și afectează societatea ca Întreg, chiar dacă domeniile În care este exercitată suportă această influență În mod diferențiat. Krasner (1978:58
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
produselor sau serviciilor lor” (Scott, 2004:109-110). Totuși, continuă Scott, acestui nucleu de populație i se adaugă alte organizații diferite care influențează În mod decisiv performanțele lor, incluzând aici partenerii de schimburi comerciale, reprezentanții concurenței, sursele de finanțare și factorii reglatori. Câmpurile sunt limitate de prezența cadrelor cultural-cognitive sau normative Împărtășite ori de sistemul reglator comun, astfel Încât ele «să formeze o arie cognoscibilă a vieții instituționale». În acest sens granițele sectoarelor sociale sau ale câmpurilor organizaționale (voi folosi de acum Înainte
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Între acestea și reproducerea statu-quoului. Procesul de creare a capacității instituționale constă Într-un proces istoric prin care diverse grupuri Încearcă să delimiteze domenii organizate de către stat În care să se constituie reguli pentru câmpuri sociale. Regulile (deopotrivă constitutive și reglatoare, distincția este explicată În subcapitolul precedent) reflectă interesele grupurilor celor mai puternice. Acestea sunt astfel În măsură să stabilizeze un anumit câmp și să sporească șansele de supraviețuire a organizației(lor) dominante În special prin limitarea competiției și menținerea statu-quoului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
constitutivă, pe care actorii și-o Însușesc și o aplică legitim În Înfăptuirea acțiunii. Logica constrânge, dar În același timp autorizează și Împuternicește anumiți actori cu capacități de acțiune legitime În anumite domenii de activitate. Instituțiile nu sunt astfel doar reglatoare, ci și constitutive (de exemplu, societatea comercială pe acțiuni este un construct social instituit prin lege, o universitate este de asemenea social autorizată, prin mecanisme de acreditare, pentru a produce cunoaștere); ele constituie sensuri pentru acțiune: actori și strategii de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de alegere impuse social și, maximal, habitusuri determinând acțiunea socială. Abordarea instituționalistă minimală este specifică neo-instituționalismului economic, În timp ce, cea maximală este specifică neo-instituționalismului sociologic În analiza organizațiilor. Instituțiile structurează acțiunea socială și astfel cooperarea, strategie de acțiune colectivă, prin mecanisme reglatoare, normative și cultural-cognitive. Deși concepțiile instituționaliste economice și sociologice diferă În ceea ce privește construcția și modul de acțiune a instituțiilor, ele converg totuși În privința consecințelor acestora. Instituțiile difuzează uniform În Întreg sistemul social și generează așteptări sociale omogene ce fac posibilă cooperarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În rețele de relații, ce prezintă astfel determinări mai degrabă structural-relaționale decât strict utilitariste, normative sau cognitive. Acțiunea implicată În relații se manifestă diferit În instanțe sociale diferite În funcție de modul de constituire a rețelelor de relații, chiar dacă presiunile de conformare reglatorii, normative sau cognitive sunt aceleași. În cele ce urmează vom introduce În analiza cooperării social-economice elemente structural-relaționale, pentru a dezvolta În ultimul capitol, un model teoretic integrativ. Un astfel de model acordă o mai mare importanță acțiunii sociale față de modelele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
palierul la nivelul căruia se află tulburarea primară sau incapacitatea originară) prezentând și o anumită constelație de tulburări derivate, mai mult sau mai puțin accentuate, și afectând În special funcțiile și procesele psihice complexe, cum ar fi psihomotricitatea, limbajul, mecanismele reglatorii conștiente, autocontrolul etc. Din această perspectivă, se impune aplicarea timpurie a măsurilor de corectare-recuperare-compensare pentru obținerea unui grad cât mai mare de eficiență, dar, mai ales, pentru prevenirea apariției și consolidării fenomenelor negative (Radu, 1999). Atunci când ne referim la persoanele
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de gene (și/sau de secvențe reptitive care nu codează proteine), cât în modul în care diferitele produse ale genelor sunt constituite, ca urmare a procesului de splicing alternativ. De asemenea, se consideră că modificările proteinelor și repertoriul de mecanisme reglatoare care controlează aceste procese stau la baza complexității speciei noastre. Genele nu sunt unități omogene, fiind compuse din exoni (sau secvențe care codifică proteine), introni (sau secvențe necodificatoare care se găsesc între 2 exoni) și regiuni reglatoare. După sinteza de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
repertoriul de mecanisme reglatoare care controlează aceste procese stau la baza complexității speciei noastre. Genele nu sunt unități omogene, fiind compuse din exoni (sau secvențe care codifică proteine), introni (sau secvențe necodificatoare care se găsesc între 2 exoni) și regiuni reglatoare. După sinteza de ARNm, care presupune transcrierea exactă a informației din ADN, are loc un proces de excizare a intronilor și de lipire a exonilor, proces numit joncțiunea exonilor/„matisarea” exonilor/„înnădirea capetelor exonilor”/splicing. Complexitatea procesului de transcripție vine
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
care schimbă schema translației (frameshift changes), prin introducerea unei deleții sau inserții care modifică multiplul de 3. Mutațiile pot să apară atât la nivelul secvențelor care codează informația (exoni), cât și la nivelul celorlalte regiuni neimplicate în codare (introni, regiuni reglatoare). După cum arătam anterior, mutațiile de la nivelul celulelor gametice pot fi moștenite. O mutație prezentă în populație cu o frecvență de cel puțin 1% se numește polimorfism genetic, și reprezintă o secvență de ADN care are mai mult de o singură
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
însă (Pollard et al., 2006) că gena este foarte activă între a doua și a cincea lună din perioada prenatală, la nivelul creierului în dezvoltare al embrionului uman. Cercetătorii sugerează că ARN-ul transcris din gena HAR1F are o funcție reglatoare, controlând producția de proteine în dezvoltarea cortexului; se speculează că o modificare la nivelul acestor capacități reglatoare ar fi dus la expandarea cortexului cerebral uman. Gena este doar una dintre cele 10 gene-candidate propuse în ultimii 4 ani (Pennisi, 2006
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
din perioada prenatală, la nivelul creierului în dezvoltare al embrionului uman. Cercetătorii sugerează că ARN-ul transcris din gena HAR1F are o funcție reglatoare, controlând producția de proteine în dezvoltarea cortexului; se speculează că o modificare la nivelul acestor capacități reglatoare ar fi dus la expandarea cortexului cerebral uman. Gena este doar una dintre cele 10 gene-candidate propuse în ultimii 4 ani (Pennisi, 2006). Una dintre strategiile de căutare a unor asemenea gene-candidate a inclus identificarea acelor gene care s-au
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
un fragment al genei SIGLEC-16 - o genă duplicată din SIGLEC-11 în urmă cu 15 milioane de ani (Hayakawa, Angata, Lewis, Mikkelsen, Varki & Varki, 2005; Varki și Altheide, 2005). Noua genă umană codează o proteină din microglii. Dincolo de gene propriu-zise, secvențele reglatoare, la rândul lor, sunt o cale urmată de evoluție. O secvență ADN de 68 baze, care reglează activitatea genei PDYN (podynorphin), s-a constatat că are până la 4 cópii la specia umană, comparativ cu alte primate la care se găsește
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]