684 matches
-
din "Almanahul României June", el avînd, asupra acestuia, o variantă prescurtată, pe care a preferat-o), lipsa mai multor inedite. În realitate, meritele extraordinare ale inițiativei lui Maiorescu din 1883 copleșesc infinit "erorile" pe care se tot insistă. În 1989, regretatul Petru Creția a reeditat ediția princeps, făcînd, într-o notă asupra ediției, toate emendările necesare. Dar nici o clipă nu a negat excepționala importanță a ediției princeps ci, dimpotrivă, i-a recunoscut valoarea. Cît privește episodul amputării Luceafărului, mult mai tîrziu
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
Păi scrieți atunci pentru pisici, maestre!" Semnatarul misogin, pisicofob și invidios al acestor rînduri, care se crede copilul din Hainele împăratului, ar avea, după părerea Cronicarului, nevoie de ajutorul unui psihanalist (asta fiindcă tot vorbește dînsul de complexe freudiene). Mult regretatul Laurențiu Ulici, care figurează încă în casetă ca director al revistei ce publică inepția, vedea în Gellu Naum un candidat la Premiul Nobel pentru Literatură. E drept că pe Ulici îl plăceau și femeile și pisicile, iar invidia îi era
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
atenția precizarea că în Dilema nu s-a publicat niciodată fraza citată de Eugen Mihăescu în articolul său despre MAE din ZIUA (11 martie), conform căreia "membri fondatori ai revistei" ar fi declarat că n-au știut ce "hram poartă" regretatul Mihai Botez pînă cînd nu s-a dovedit că este omul FSN (subînțelegîndu-se că și al Securității). Este uimitor cîte astfel de informații se pot pune în circulație cu o iresponsabilitate ce poate fi nocivă. l în același număr de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11874_a_13199]
-
abundentă și exclusivă. De fapt, culegerile sale (trei la număr) purtînd acest titlu îndrăzneț nu sînt decît o amplă antologie tematică, însoțite de scurte comentarii îndeplinind adesea funcții ligamentale. Monografia sa e descriptivă cu totul, evitînd, din neștiință, zonele teoreticului. Regretatul Ovidiu Bîrlea, autor al unei învățate Istoria folcloristicii românești (1974), luînd în discuție cele trei volume ale lui Pamfile, aprecia: "Monografiile se mențin constant în zona descriptivă, fără încercări de filiații, iar partea comparativă e cu totul firavă, redusă la
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
la clasa Finteșteanu-Sanda Manu, Ștefan Tapalagă și-a înnobilat colegii printr-o calitate umană mai greu de întîlnit în breaslă: generozitatea. Au fost colegi, atunci, Traian Stănescu, Candid Stoica, Ioana Manolescu, Violeta Andrei, Dorina Lazăr, Ioana Măgură Bernard, Ion Arcudeanu, regretații Jorj Voicu și Marian Hudac, Nicolae Scarlat, Alexandru Lazăr, Melania Ursu, Mitică Popescu, pînă în anul III (cînd a fost arestat), Constantin Drăgănescu. Seara, mai oficial sau nu, amuzîndu-se sau nu de prezența mult-așteptată, din cauza întîrzierii de o oră, a
Despre teatru și timp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16085_a_17410]
-
căci geniul însuși înseamnă, pentru Schopenhauer, o aptitudine «preponderentă» de contemplare a Ideilor”. Păcat că revista, pe lângă un asemenea text frumos, conține și o scăpare de neînțeles. Astfel, în componența colegiului editorial al revistei îl descoperim trecut, în continuare, pe regretatul Traian T. Coșovei, ca și când redactorii Luceafărului de dimineață n-ar fi știut că strălucitul poet optzecist a încetat din viață. Neglijența e cu atât mai supărătoare cu cât în acest număr, câteva pagini mai încolo, redacția îi consacră lui Traian
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2808_a_4133]
-
pentru că plecase cu altă femeie, și acum suntem foarte fericiți împreună. Telefonul doamnei Mihaela este următorul: 0724408830. Renumita și vestita Valeria Zena, cea mai puternică vizionară care vede și spune cu exactitate trecutul, prezentul și viitorul, testată și atestată de regretatul Ion Țugui, cât și de cei 12 vraci, fiind și desemnată ca cea mai puternică tămăduitoare și lecuitoare care îndepărtează farmecele și blestemele și readuce liniștea sufletească și trupească. Rezultatele sunt garantate. O găsiți în Arad, cartier Micalaca, strada Mioriței
Agenda2003-6-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/280681_a_282010]
-
Caut spre închiriere apartament sau casă. Tel. 194781. Ofer spre închiriere apartamente și spații comerciale. Tel. 193911. Renumita și vestita Valeria Zena, cea mai puternică vizionară care vede și spune cu exactitate trecutul, prezentul și viitorul, testată și atestată de regretatul Ion Țugui, cât și de cei 12 vraci, fiind și desemnată ca cea mai puternică tămăduitoare și lecuitoare care îndepărtează farmecele și blestemele și readuce liniștea sufletească și trupească. Rezultatele sunt garantate. O găsiți în Arad, cartier Micalaca, str. Mioriței
Agenda2003-7-03-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/280707_a_282036]
-
Mihaela că mi-a lecuit soțul de băutură și mi-a adus spor în casă. Tel. 0724408830. Renumita și vestita Valeria Zena, cea mai puternică vizionară, care vede și spune cu exactitate trecutul, prezentul și viitorul, testată și atestată de regretatul Ion Țugui, precum și de cei 12 vraci, fiind și desemnată ca cea mai puternică tămăduitoare și lecuitoare care îndepărtează farmecele și blestemele și readuce liniștea sufletească și trupească. Rezultatele sunt garantate. O găsiți în Arad, cartier Micalaca, str. Mioriței, bl.
Agenda2003-8-03-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/280733_a_282062]
-
a asculta un mesaj important! Dau grădină în parte pentru lucrat, la casă în Dumbrăvița. Tel. 283190. Renumita și vestita Valeria Zena, cea mai puternică vizionară care vede și spune cu exactitate trecutul, prezentul și viitorul, testată și atestată de regretatul Ion Țugui, precum și de cei 12 vraci, fiind și desemnată ca cea mai puternică tămăduitoare și lecuitoare, îndepărtează farmecele și blestemele, readuce liniștea sufletească și trupească. Rezultatele sunt garantate. O găsiți în Arad, cartier Micalaca, str. Mioriței, bl. 139, ap.
Agenda2003-9-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/280759_a_282088]
-
celor 3 volume de autor (Literatură și societate, din 1982, Critica sociologică, din 1983, și Seminarii de teorie literară , din 2001), edițiilor, colaborărilor la volume colective și la sinteze istorico-literare, îndemnându-ne să reflectăm cu amărăciune la opera pe care regretatul nostru critic și teoretician literar nu a mai apucat să o încheie. Totodată, această ediție postumă nu reprezintă doar un adaos cantitativ la o operă însemnată prin ea însăși, ci o recuperare a unor dimensiuni și direcții ale activității autorului
O recuperare postumă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2653_a_3978]
-
autor asupra căruia Mircea Martin a revenit în repetate rânduri). Ca atare, studiile și eseurile care îl alcătuiesc au și un caracter subiacent de „arte poetice”, de identificări ale criticului care, căutând sursele originalității scriitorului și analizând - cum bine spune regretatul Radu G. Țeposu în cronica pe care o dedică volumului - procesul constitutiv al originalității în opera literară, se identifică - sau, mai bine zis, își dezvăluie propria identitate -, în actul critic. Nu critică de identificare, prin urmare, cum poate ar fi
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
de teatru și interviuri inedite cu mari actori ai scenei românești: Mariana Mihuț, Mircea Albulescu, Tora Vasilescu, Marcel Iureș și Constantin Chiriac povestind amintiri din montări semnate de mari regizori precum: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Silviu Purcărete, Alexandru Dabija și regretatul Alexandru Tocilescu. “Caragiale este cartea noastră de vizită” ne argumentează acad. Răzvan Theodorescu în interviul acordat, iar teatrologul George Banu ne vorbește despre “...condiția comică a sfâșierii”. Cei interesați pot afla, de aemenea, din paginile publicației, și programul festivalului până în
”Bucureștii lui Caragiale”: Interviuri de excepție în gazeta festivalului () [Corola-journal/Journalistic/22404_a_23729]
-
la Tecuci, pe 25 aprilie 1969. Colaborator fidel al multor muzicieni români reprezentativi - saxofonistul Garbis Dedeian (cu care a debutat în jazz), Mircea Tiberian (care i-a fost și profesor la Clasa Jazz a Universității Naționale de Muzică din București), regretatul Johnny Răducanu (ca membru permanent al grupului „Johnny Răducanu & Friends”), Marius Popp, Dan Ionescu, Liviu Butoi, Nicolas Simion, Romeo Cosma, frații Popovici (Iași), Ion Baciu Jr., Anca Parghel, Teodora Enache, Iancsi Körössy, Dan Ștefănică, Maria Răducanu dar și din alte
Cu Pedro Negrescu, despre muzică [Corola-blog/BlogPost/97137_a_98429]
-
sale au devenit clasice - Songs of Leonard Cohen (1967), The Future (1993) și Ten New Songs (2001) etc. Piesele lui au fost reinterpretate în peste 1.300 de variante, inclusiv de artiști și trupe ca U2, REM, Nick Cave sau regretatul Johnny Cash. Leonard Cohen a fost inclus oficial în Rock and Roll Hall of Fame. Biletele pentru concert se vor pune în vânzare în data de 1 iunie și se distribuie exclusiv prin Rețeaua Eventim: magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo
Leonard Cohen revine la Bucureşti, cu Old Ideas [Corola-blog/BlogPost/97284_a_98576]
-
redimensionare a literaturii din Basarabia (ce trebuie să rămână, ce e valoros și la ce să se renunțe). De asemenea, vorbitorul a mai prezentat și aspecte legate de activitatea Casei Limbii Române ,,Nichita Stănescu’’, centrul didactic de la Chișinău, inițiat împreună cu regretatul prof. Valeriu Rusu. Vădit emoționată, conf. univ. Ana Bantos a spus că la ora actuală New York-ul este o adevărată oază de dragoste pentru Basarabia și a adresat mulțumiri pentru seara minunat organizată. Domnia sa a arătat că după cel de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94093_a_95385]
-
Așa se explică și faptul că foarte multe personalități cultura și bisericești, de cea mai înaltă valoare și de cea mai rafinată clasă cum ar fi: Patriarhul, de pie memorie, Teoctist Arăpașu, sau Mitropolitul Dr. Irineu Popa al Olteniei, precum și regretații ierarhi: Antonie Plămădeală, Nestor Vornicescu, Nicolae Corneanu și Gherasim Cristea ori scriitorii: Marin Preda, Eugen Barbu, Fănuș Neagu, Dinu Săraru, Adrian Păunescu, Ion Băieșu, Liviu Grăsoiu, Dan Verona sau Mihai Rădulescu și foarte mulți alții, l-a cunoscut, stimat, admira
In memoriam: Împlinirea a cinci ani de când omul de radio şi scriitorul Ioan Ion Diaconu (1937 – 2011) a trecut la cele veşnice… [Corola-blog/BlogPost/94181_a_95473]
-
Index“, în limba sârbă, dar și cu texte în limba română. Am colaborat la revista ,,Tribuna tineretului“ iar, la 25 mai 1977, am devenit și membru al redacției acestei reviste pentru tineret în limba română la care redactor-șef era regretatul Todor Munteanu, mai târziu colegul meu la Radio Novi Sad. Mai precis, în timpul studenției am fost și un fidel colaborator al emisiunii pentru tineret ,,Sâmbăta pe unda medie“, pe care o redacta cu multă pricepere regretatul Costa Toader, emisiune pe
Munca de jurnalist este o revelaţie [Corola-blog/BlogPost/94187_a_95479]
-
care redactor-șef era regretatul Todor Munteanu, mai târziu colegul meu la Radio Novi Sad. Mai precis, în timpul studenției am fost și un fidel colaborator al emisiunii pentru tineret ,,Sâmbăta pe unda medie“, pe care o redacta cu multă pricepere regretatul Costa Toader, emisiune pe care, după aproape un deceniu, am ajuns să o redactez și eu cu drag și pasiune. Emisiunea era deosebit de mult ascultată și de tinerii din țara-Mamă, de la care primeam foarte multe scrisori în care ne solicitau
Munca de jurnalist este o revelaţie [Corola-blog/BlogPost/94187_a_95479]
-
din diaspora, critici literari, editori, cadre didactice, jurnaliști, sponsori, oameni de afaceri. De menționat că doamna Ligya Diaconescu, un adevărat Mecena al vremurilor noastre, cunoscută pe plan internațional pentru promovarea limbii și culturii române, pentru încurajarea talentelor, este “vinovată”, împreună cu regretatul Corneliu Leu și cu George Rotaru, de legiferarea, pe 31 august, a Zilei Limbii Române. X Am aflat cu aceste ocazii că la astfel de concursuri participă sute de autori români de literatură din țară și de peste hotare și am
FRUMOŞII NEBUNI AI MICILOR ORAŞE ( ION BUDAI DELEANU GEOAGIU-BĂI, DOR DE DOR LEHLIU-GARĂ, ZIUA LIMBII ROMÂNE RÂMNICU-VÂLCEA) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378233_a_379562]
-
Podari, la nici 7 km de centrul Craiovei -, Ștefan Andrei și-a început rememorarea printr-o acoladă, care i-a surprins pe mulți dintre auditori, dar care, dincolo de ineditul informației, ascundea un fagure de tâlcuri. Cu un surâs abia perceptibil, regretatul (de acum) ministru de externe a precizat că, în 1988, a efectuat o vizită în Etiopia, prilej cu care a vizitat Biserica ,,Sfânta Treime” din Addis Abeba, ale cărei picturi murale trec în eternitate momente importante din istoria Etiopiei. Una
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
nu numai. Generații întregi de muzicieni și iubitori de muzică au avut în Iosif Sava un reper în ceea ce privește fenomenul muzical sub toate aspectele în care acesta interferează cu existența. Din credință că muzica structurează, înfrumusețează, îmbogățește și sporește calitatea vieții, regretatul Iosif Sava a găsit resursele de a desfășura până în ultima clipă, neobosit și neabătut, o luptă întotdeauna argumentata pentru recunoașterea și regasirea dimensiunii culturale a conștiinței, individuală și colectivă, ca sublima înzestrare a omului. Consecințele acestui efort sunt inca prezente
Concert al elevilor Școlii de Muzică şi Arte Plastice „Iosif Sava” la Palatul Suțu [Corola-blog/BlogPost/93690_a_94982]
-
de ieri nu mai pot fi trezite la viață, acum. Ceea ce supraviețuiește până la noi din eșafodajul conservator sunt doar puținele statui și tăietura clasică a unor discursuri parlamentare, obiecte admirabile și melancolice asemeni ruinelor antice" (p. 238). Așa să fie? Regretatul Adrian Marino atrăgea atenția asupra similitudinilor dintre atmosfera de efervescență a schimbării din societatea românească de după revoluția de la 1848 (mai ales perioada de dezvoltare din vremea lui Carol I, când au fost puse bazele României moderne) și cea din anii
Tradiție și moderație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8237_a_9562]
-
cu sine, ca dar, albumul Brâncuși al acestuia, apărut în America, în timp ce autorul tocmai se ocupa intens cu demolarea Coloanei... lui Brâncuși de la Tîrgu Jiu. Nu peste multă vreme, Emil Constantinescu descoperea o altă stea a artei românești contemporane, pe regretatul, astăzi, Sabin Bălașa, autorul cerurilor pe care zburau îngerașii de la Scornicești și de la Petrești. O lucrare a acestuia, probabil o Elenă în chip de nimfetă albăstrie, odihnește, poate, și acum pe la Casa Albă, adusă de Bill Clinton după ce o primise
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
gust și simplitate rafinată"; al doilea este autorul romanului Nodul gordian, construit în formula realismului transilvan. Povestindu-și, prin eroul său, tinerețea petrecută în vechiul regim, în timpul persecuțiilor staliniste, al "ascuțirii luptei de clasă", al hăituelilor securității și al Canalului, regretatul Ion Gheție a lăsat o operă "de sertar". Dar semnalările cele mai numeroase îi privesc pe debutanți, poeți, prozatori sau istorici literari. Sunt încurajați, ca să dau câteva nume: Oana Lazăr, Lili Goia, Carmen Viorica Steiciuc, Violeta Basa, Constantin Moroșanu, Al.
Critică de întâmpinare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8337_a_9662]