243 matches
-
privirea aceasta până ce nu se va hotărî cestiunea apelului. În fine se primește concluziunea ca Reglementul să nu se poată modifica fără concursul Comisiei Europene. După repărțirea deosebitelor voturi ale Comisiei și după mulțimea de rezerve ridicate de membri, cestiunea regulării navigațiunii Dunării pare departe de soluțiunea ei. Ceea ce ne miră e: cum în administrarea navigațiunii România va avea un singur sub - inspector și Bulgaria doi. Poate că foile guvernamentale vor ști a ne explica importanța pe care Comisia Europeană, o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prin sine însuși ad absurdum și, daca nu se vor împlini făgăduințele date poporului de la țară, se va scăpa el însuși de apăsătorii lui. " - "Și-n ce consistau acele făgăduinți? " - "În mari reduceri a dărilor, ușurări ale serviciului militar și regularea cestiunilor agrare, îndeosebi desființarea arendașilor de dări, a ciorbagiilor. Aceste dorințe principele nu le poate împlini oricât de multă {EminescuOpXII 235} bunăvoință ar avea. Noi înșine am lucrat la aceasta și ne-am împiedecat totdeauna de influența ciorbagiilor. Aceștia însă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari - i ridică așezate în afară, pe când înlăuntru n-avem decât poporul nostru propriu, esploatat cu neomenie, sărăcit, scăzând numeric și fără o conștiință limpede de ceea ce trebuie să facă. Nația românească n-are de gând încă să instituie, pentru regularea acestui soi de stăpânitori, ordinul Sfintei Cânepe spre a ridica la aceleași demnități pendente și pe grecul Serurie și pe grecul C. A. Rosetti și pe bulgarul Mihălescu și toată seminția dominantă. Dar să nu desperăm. Planta crește la noi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să aibă nici una și, daca a combinat, precum nu putea evita, plăcerea întrevederii cu discuția politică, desigur că a făcut-o din propriu impuls, întîi pentru ca să-i dea o mână de ajutor baronului Haymerle, atât de ocupat se vede cu regularea inventarului ce l-a primit în seamă; apoi, ceea ce e și mai mult, pentru a face și ca om privat un serviciu patriei sale, predispuind spre mai multă bunăvoință pentru Ungaria și Austro-Ungaria Curtea română și pe miniștrii români. Ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fiii d-sale, redactor al "Republicei Rumîne" era se-nțelege pentru o altă formă de guvernământ, înjghebată chiar pe vro câteva ceasuri la Ploiești. Venind la putere ce face d. Rosetti? Încoronează viața sa de republican cu proclamarea regatului, cu regularea eredității și esclamă ca arhiereul din biblie: Acum liberează, Doamne, pe robul tău, căci văzură ochii mei ziua mântuirii. Din contra, ceea ce a făcut sau încearcă roșii să facă în senzul programului lor e în contra spiritului țării și se respinge
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
amăgit. Iată dar cum c-un cusur subțire "învoiala strâmbă " pe care "Romînul" o preferă "judecății drepte" s-aruncă în spinarea suveranului, ca și chestia Stroussberg, deși tot roșii erau și atunci la putere. "Învoiala strâmbă " preferabilă "judecății drepte" e regularea cestiunii Dunării. Îndealtmintrelea n-am înțelege ce "datorie patriotică și de conștiință" ar fi avut "Romînul" {EminescuOpXII 378} de-a face asemenea degetare? Asta nu înseamnează nimic alta decât că, din nou, vor să descarce vina Boerescu - Brătianu pe umerele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
face cu socialiștii. E în genere foarte ieften de-a numi pe orice om care se ocupă cu cestiuni sociale socialist. Socialismul consistă în anume soluțiuni ale cestiunii sociale, de-un caracter propriu și revoluționar, nu în recunoașterea, studiul și regularea legală a acestei cestiuni. Cestiunea evreilor la noi în țară este socială; dar ocupîndu-ne cu ea, pentru a-i căuta o soluțiune conformă cu interesele statului și rasei române, nu devenim socialiști. Tânărul student, în loc de-a cita pe Duehring
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu atâta viociune opinia publică în România ca cestiunea dunăreană și găsim că e firesc ca cestiunea aceasta să ocupe cel mai mare loc în mesaj. Dar, fiindcă noi în Austria avem un interes tot atât de mare ca și românii la regularea cestiunii Dunării, putem zice că pasajul respectiv al mesajului s-a rostit și pentru Austria, că cuprinde răspunsul la silințele guvernului nostru de-a înfrînge împrotivirea României în contra pretențiunilor austriace. Spre marea noastră părere de rău cată să mărturisim că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care votul României se va pierde mult mai lesne în deșert. Românii sunt împiedecați, prin deșerte prejudiții, de-a o vedea aceasta și mai bine 'și fac rău lor înșile decât să recunoască Austriei partea ce i se cuvine la regularea raporturilor pe Dunărea de Jos. Împrejurarea că România poate invoca Tractatul de la Berlin și poate zice pururea că în acel act nu stă nimic despre o Comisie Mixtă avem a o mulțumi ușurinței geniale, ca să nu zicem destrăbălării, cu care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
spera că suspendarea raporturilor nu va întîrzia de-a ajunge la capăt. Precum am făcut deja să se observe, complicația din urmă și - are originea mai mult într-o cestiune de formă decât în litigiul privitor la fondul chiar al regulării afacerii Dunării. Aceasta, interesând pe toate puterile și având a fi obiectul unor puneri la cale de-un caracter european, e clar că disentimentele ce pot exista între {EminescuOpXII 430} cabinetul din Viena și cel din București nu pot constitui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu e de presupus că nu se vor putea găsi în curând mijloace de a-i pune capăt. Conform cu cele de mai sus, indicate de organul cancelariei rusești, "Neue freie Presse" zice că, deși conflictul diplomatic nu e înlăturat încă, regularea cestiunii în sine formează obiectul înțelegerilor dintre puteri, ceea ce lasă a conchide că și incidentul de mai sus se va închide în curând. Soluțiunea ar consta în primirea propunerii Barrere, conform căreia câte un membru al Comisiei Europene, după ordine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deport când e lipsă de efecte și prisos de bani. Creditul Mobiliar din Paris are a mulțumi o mare parte a câștigurilor sale afacerilor de report. A vinde lui B 20 acții a Băncei de Viena cu condiția ca la regularea de la ultima să i le revânză c-un preț fixat de mai nainte. Diferența e în favorul lui A, adecă acțiile s-au suit - Deport. Diferența e în favorul lui B, cumpărător în numerar și vânzător pe timp, adecă acțiile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cumpărător în numerar și vânzător pe timp, adecă acțiile au scăzut - Report. Specula pe timp Specule fixe, cu prime. Cumperi sau vinzi o hârtie de valoare a cării liberare trebuie să aibă loc la un timp fix contra numerar. Lichidație, regulare, 15, 30 a lunii. Vrei să *** lichidarea, faci report. Speculanții, zice C[o]urtois 1) au efecte, n-au bani 2) au bani, n-au efecte 3) n-au nici bani, nici efecte. Aceștia au atâta [cît ] să poată plăti
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
națională. La mai bine de un secol de la proclamarea principiilor revoluționare ale învățământului obligatoriu, universal și gratuit, în 1882, sistemul reticular alcătuit din unități școlare primare a fost articulat complet. Întârzierea cu care autoritățile statale s-au angajat direct în regularea învățământului în Marea Britanie, respectiv în Statele Unite ale Americe, este explicabilă prin pozițiile privilegiate pe care aceste state le ocupau în sistemul interstatal al secolului al XIX-lea. Tocmai aceste avantaje le-au permis acestor state, în calitatea lor de puteri
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
părțile drept interesate, adică, sau de espropriat sau de exproprietar. Creditorii și cei-lalti interesați nu potu face recursu. În acestă materia recursul și casațiune se declară de urgentu. Curtea îl va judeca și și sesiune de vacante. Titlul V DESPRE REGULAREA INDEMNISARII Capitolul 1 MESURI PREGATITORIE Articolul 33 În dece dile de la data notificarei hotărîrei prescrise prin art. 22, proprietarul fondului ce se espropriaza este dator a face cunoscutu administrațiunei persoanele ce au drepturi de arendi, de chirii, de usufruct, de
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
se termină plutirea și de un plan de situație al cursului de apă pentru care se cere autorizarea. În acest memoriu și plan se va indica, în mod detaliat, construcțiunile hidraulice, morile, canalurile, lucrările de apărare, a mălurilor sau de regulare a cursului acelei ape, în fine toate lucrările existente pe cursul sau malurile apei, precum și acelea ce se proiectează a se face. Ministerul, în termen de zece zile dela primirea cererii de autorizare, o înaintează prin prefectura primarului sau primarilor
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
comunalu, candu atunci lucrarea este supusă aprobatiei Comitetului permanentu seu Ministeriului de Interne pentru cele șepte orasie menționate la articolulu 47. 4) De aru ave comună pădure proprie, chipulu inpartirei aceștia intra locuitori, conformându-se legiloru forestiere. Articolul 70 Ori-ce regulare a Consiliului comunalu asupra obiecteloru arătate în articolulu precedentu, se comunică nemijlocitu Sub-Prefectului de catra Capulu comunei, sub luare de adeverintie de primire spre a se transmite Comitetului permanentu. Dacă acesta nu anulesa, pînă în 30 dile de la data adeverinței
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
a Consiliului comunalu asupra obiecteloru arătate în articolulu precedentu, se comunică nemijlocitu Sub-Prefectului de catra Capulu comunei, sub luare de adeverintie de primire spre a se transmite Comitetului permanentu. Dacă acesta nu anulesa, pînă în 30 dile de la data adeverinței, regularea Consiliului comunalu că abătuta de legile și regulamentele administrative, seu după reclamația vre unei fetie interessante, ea se poate pune în lucrare. Reclamantului 'i remane recursulu deschisu și pește acestu termenu. Prefectulu statuendu în Comitetulu permanentu poate inse amana punere
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
prin Ministerului de Interne, la comunele rurale și ordonantia Domnesca, la comunele urbane. Capitolul 14 DESPRE COMPTABILITATEA COMUNALA Articolul 126 Consiliulu comunalu alu fia-caria comună urbane seu rurale se adună în fia-care anu la 2 Maiu, spre a proceda la regularea provisorie a socoteliloru anului trecutu. Elu se adună la 1 Septemvrie, spre a delibera asupra budgetului chieltueliloru și alu venituriloru comunei pe anul viitoru. Articolul 127 Budgetele și socotelile comuneloru se depunu la casa comunala, unde fia-care contribuabilu poate lua
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
Guvernului, cată se fie consultatu asupra tutuloru Legiloru ��i Regulamenteloru de administrațiune publică. Articolul 3 Consiliulu de statu poate se nu fie consultau asupra proiecteloru de legi relative: 1. La fixarea budgetului anualu. 2. La credite suplementare seu estraordinare. 3. Regularea definitive a socoteleloru fie-căruia essercitiu. 4. La fixarea contingentului anualu alu armatei și la chiemarea classeloru sub drapelu. Articolul 4 Domnulu va pute totu dea-una retrage din deliberația Consiliului de statu. Proiectele seu Propunerile de proiecte ce i le-au
LEGE nr. 167 din 11 februarie 1864 pentru infiintiarea unui consiliu de statu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125708_a_127037]
-
și cheltuielilor Statului se va exercita de Înaltă Curte de Conturi, care va supune în fiecare an Adunărilor Legiuitoare un raport general asupra conturilor de gestiune ale bugetului trecut, semnalând neregulile ce ar fi săvîrșite de Miniștri în aplicarea lui. Regularea definitivă a socotelilor trebuie să fie prezentată Adunărilor Legiuitoare cel mai târziu în termen de doi ani de la încheierea fiecărui exercițiu. Un corp superior de control va avea misiunea de a supraveghea și examina legalitatea și corectitudinea executării gestiunilor în
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
de gestiune a tuturor veniturilor și cheltuielilor Statului se va exercita de Curtea de conturi, care supune în fiecare an Adunării deputaților raportul general rezumând conturile de gestiune al bugetului trecut, semnalând totdeodată neregulile săvîrșite de miniștri în aplicarea bugetului. Regularea definitivă a socotelilor trebuie să fie prezentată Adunării deputaților cel mai târziu în termen de doi ani de la încheierea fiecărui exercițiu. Articolul 116 Pentru toata România este o singură Curte de conturi. Articolul 117 Toate fondurile provenite din Case speciale
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
din legislația extinsă prin prezența lege. Capitolul 2 Dispozițiuni din legile locale menținute în vigoare Articolul 3 Pînă la revizuirea codurilor române se mențin următoarele dispozițiuni din dreptul local: 1. Dispozițiunile Legii XX din 1877 și VI din 1885, pentru regularea afacerilor de tutelă și curatela, cu modificările lor ulterioare, precum și acele dispozițiuni din alte legi în imediata și necesară legătură cu acestea; 2. Dispozițiunile privitoare la dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor; 3. Legile, regulamentele sau ordonanțele privind cărțile funciare
LEGE nr. 389 din 21 iunie 1943 (*republicată*) pentru extinderea legislaţiei civile şi comerciale a Vechiului Regat în România de peste Carpaţi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129007_a_130336]
-
din legislația extinsă prin prezența lege. Capitolul 2 Dispozițiuni din legile locale menținute în vigoare Articolul 3 Pînă la revizuirea codurilor române se mențin următoarele dispozițiuni din dreptul local: 1. Dispozițiunile Legii XX din 1877 și VI din 1885, pentru regularea afacerilor de tutelă și curatela, cu modificările lor ulterioare, precum și acele dispozițiuni din alte legi în imediata și necesară legătură cu acestea; 2. Dispozițiunile privitoare la dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor; 3. Legile, regulamentele sau ordonanțele privind cărțile funciare
LEGE nr. 389 din 21 iunie 1943 (*republicată*) pentru extinderea legislaţiei civile şi comerciale a Vechiului Regat în România de peste Carpaţi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129003_a_130332]
-
chestiuni vor fi supuse unei Comisiuni de conciliere și dacă aranjamentul propus de această Comisiune nu este acceptat de ambele Părți, chestiunea va fi adusă în fața Consiliul Societății Națiunilor, statuand conform articolului 15 din Pactul Societății. Modalitățile acestei metode de regulare pacifica fac obiectul unei Convențiuni particulare semnată cu data de azi. Articolul 3 Guvernul Regal al României și Guvernul Republicii Franceze își iau angajamentul de a examina în comun, sub rezerva rezoluțiunilor eventuale ale Consiliului sau ale Adunării Societăților Națiunilor
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]