274 matches
-
trezindu-se cu perna plină de materialul regurgitat. Sughițul, urmare a stimulării terminațiilor vagale de către esofagul dilatat, apare de obicei în timpul meselor și dispare după ce alimentele reușesc să treacă în stomac sau după regurgitație. Simptomele pulmonare sunt secundare stazei esofagiene, regurgitării și aspirației în arborele traheo-bronșic; se manifestă prin tuse nocturnă asociată cu wheezing și senzație de înecare. Scăderea ponderală nu este impresionantă (contrastând cu disfagia), dar poate deveni semnificativă după ani de evoluție, când golirea esofagului este compromisă total. Examenul
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
posterior faringian. Tablou clinic. În marea majoritate a cazurilor, diverticulii esofagieni sunt mici și nu produc simptome. În diverticulul Zenker alimentele înghițite se adună în punga diverticulară care, mărindu-și volumul, compresează esofagul și produce disfagie. Alt simptom constă în regurgitarea alimentelor stagnate în punga diverticulară; în unele cazuri apar accese nocturne de tuse ca urmare a inhalării bronșice a conținutului diverticular, voce bitonală (compresiunea recurentului) și hipersalivație. Diagnosticul este stabilit radiologic (fig. 1): imagine sacciformă care depășește în afară lumenul
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
prehepatic. Icterul prin deficit de conjugare (microsomal) poate fi dobândit (medicamente, hormoni, hipotiroidie etc.) sau congenital. Seamănă cu cel prehepatic, cu creșterea Bl indirecte, dar lipsește bilirubinuria. Icterul prin deficit de excreție a Bl este postmicrosomal și se datorează unei regurgitări a Bl conjugate. Asociază creșterea ambelor fracții ale Bl. Poate fi congenital (sindrom DubinJohnson, Rotor) sau dobândit (ciroză hepatică, șoc, insuficiență cardiacă, consum de alcool, medicamente). Biochimia indică creșterea Bl directe și uneori și indirecte, bilirubinurie, urobilinogenurierie și, în funcție de cauza
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
Revascularizarea incompletă a peretelui hipertrofiat al ventriculului stâng se însoțește de o incidență mai mare a ischemiei reziduale post-BAC, ceea ce are drept manifestare clinică sindromul de debit cardiac scăzut. Mortalitatea este crescută la această categorie de bolnavi. Insuficiența mitrală ischemică Regurgitarea în insuficiența mitrală ischemică poate fi localizată în regiunea comisurii posteromediale sau a celei anterolaterale. În unele cazuri poate apărea la nivelul ambelor comisuri. Din punct de vedere al etiologiei există mai multe ipoteze: disfuncția ischemică a mușchilor papilari, scurtarea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
poate apărea la nivelul ambelor comisuri. Din punct de vedere al etiologiei există mai multe ipoteze: disfuncția ischemică a mușchilor papilari, scurtarea prin cicatrizare a mușchilor papilari, ruptura mușchiului papilar, asinergia adiacentă peretelui ventricular. Există însă și situații în care regurgitarea apărea prin porțiunea centrală a valvei ca rezultat al dilatației anulare secundară disfuncției globale a ventriculului stâng. Mortalitatea intraspitalicească este considerabil mai mare în cazul by-pass-ului aortocoronarian asociat cu chirurgia valvei mitrale pentru insuficiență mitrală cronică de etiologie ischemică decât
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
că este întâlnită în special la femeile tinere. O mențiune specială trebuie făcută în legătură cu asocierea dintre insuficiența mitrală și boala cardiacă ischemică. În marea majoritate a cazurilor, din punct de vedere structural valva mitrală este indemnă, dar funcțional este insuficientă, regurgitarea mitrală fiind determinată de ischemia miocardică (insuficiența mitrală ischemică). ̨ ntrebarea care se pune în această situație este dacă este necesar sau nu să se asocieze revascularizării miocardului și corecția chirurgicală a valvei mitrale. Dacă există anomalii ale aparatului mitral
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
a valvei mitrale. Dacă există anomalii ale aparatului mitral, un procedeu plastic-reparator este indicat în cele mai multe situații deși există și cazuri când se practică, de necesitate protezarea valvei mitrale. În varianta în care nu există anomalii ale valvei mitrale, iar regurgitarea este cauzată de disfuncția mușchilor pilieri, ecocardiografia transesofagiană intraoperatorie are un rol determinant în stabilirea atitudinii terapeutice prin evaluarea gradului insuficienței mitrale atât înainte de by-pass-ul cardiopulmonar, cât și după oprirea acestuia. O insuficiență mitrală de etiologie ischemică de grad I-
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
după o revascularizare completă a miocardului. Dacă însă ecocardiografia indică o mărire a atriului stâng, lucru confirmat și intraoperator, acest semn de cronicitate a insuficienței mitrale poate ridica serios problema necesității corecției chirurgicale a valvei mitrale. În cazul în care regurgitarea mitrală este de grad III-IV se impune de regulă corecția valvulară. În ambele situații, după oprirea by-pass-ului cardiopulmonar va fi reevaluată funcția valvei mitrale pentru a vedea dacă revascularizarea a redus gradul insuficienței sau pentru a aprecia eficacitatea corecției chirurgicale
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
stenoza aortică, diabetul zaharat, hiperparatiroidismul primar, IRC [i sindromul Marfan. Când calcificarea anulară este severă, orificiul mitral apare înconjurat de un semicerc/cerc rigid de calciu, ce imobilizează porțiunea bazală a valvelor, împiedicând colabarea lor în sistolă și determinând o regurgitare mitrală. La pacienții cu IRCT, calcificările inelului și ale valvei mitrale sunt mai des întâlnite decât în populația generală, având o frecvență de 36-44% [Maher et al., 1993; Ribeiro et al., 1998]. Calcificările valvulare mitrale sunt mai frecvente la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de HVS. Radiografia toracică evidențiază mărirea atriului stâng (AS) și a VS. Diagnosticul se bazează pe ecocardiografia Doppler care permite atât afirmarea IM (prezența fluxului sistolic regurgitant în AS), cât și cuantificarea sa (în funcție de profunzimea sau de suprafața jetului de regurgitare ori prin calcularea fracției de regurgitare). Prognostic în studiul retrospectiv al lui Abbott și Agodoa, bazat pe datele USRDS din 1992-1997, pacienții internați pentru valvulopatii au avut o mortalitate cu 35% mai mare decât toți ceilalți pacienți dializați. Recent, Wang
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
atriului stâng (AS) și a VS. Diagnosticul se bazează pe ecocardiografia Doppler care permite atât afirmarea IM (prezența fluxului sistolic regurgitant în AS), cât și cuantificarea sa (în funcție de profunzimea sau de suprafața jetului de regurgitare ori prin calcularea fracției de regurgitare). Prognostic în studiul retrospectiv al lui Abbott și Agodoa, bazat pe datele USRDS din 1992-1997, pacienții internați pentru valvulopatii au avut o mortalitate cu 35% mai mare decât toți ceilalți pacienți dializați. Recent, Wang et al. au efectuat o cercetare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
blocului mediat prin anticorpi materni, structura cardiacă) este tratamentul recomandat (34). Studiile prospective recente au demonstrat că pacing-ul timpuriu (la momentul diagnosticării) oferă avantajul îmbunătățirii ratei de supraviețuire,limitând riscul episoadelor sincopale și stopând evoluția disfuncției miocardice progresive și a regurgitării mitrale la un număr semnificativ de pacienți. Multe dintre schimbările generate de îmbătrânire la nivelul structurilor cordului care au fost observate la om apar în aceeași măsură la o varietate mare de specii. Perspectivele generate de cercetarea celulară și moleculară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
se acumulează în cavitatea pericardică, cu tamponadă progresivă. Plaga este placată de reacția inflamatorie și depuneri de fibrină și formarea unui pseudoanevrism. Mortalitatea postoperatorie este ridicată, dar prognosticul depinde de anatomia și fiziologia generală a cordului. 21.3.4.2. Regurgitare mitrală postischemică acută Instalarea acută a regurgitării mitrale prin ruptură de mușchi papilari sau cordaje în cursul evoluției unui IMA determină decompensare hemodinamică severă cu edem pulmonar și deces, în absența actului operator practicat în urgență sau urgență amânată, în funcție de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
progresivă. Plaga este placată de reacția inflamatorie și depuneri de fibrină și formarea unui pseudoanevrism. Mortalitatea postoperatorie este ridicată, dar prognosticul depinde de anatomia și fiziologia generală a cordului. 21.3.4.2. Regurgitare mitrală postischemică acută Instalarea acută a regurgitării mitrale prin ruptură de mușchi papilari sau cordaje în cursul evoluției unui IMA determină decompensare hemodinamică severă cu edem pulmonar și deces, în absența actului operator practicat în urgență sau urgență amânată, în funcție de tabloul hemodinamic preoperator al pacientului. Actul chirurgical
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
urgență sau urgență amânată, în funcție de tabloul hemodinamic preoperator al pacientului. Actul chirurgical presupune BAC complet asociat, pe cât posibil, cu plastia sau înlocuirea valvei mitrale. Mortalitatea este crescută la peste 20% în toate studiile de specialitate (3). 21.3.4.3. Regurgitare mitrală postischemică cronică Regurgitarea mitrală cronică se instalează progresiv prin akinezia/diskinezia peretelui posterior al VS, dilatarea cavității VS și a inelului mitral. Diagnosticul de certitudine este ecocardiografic și permite bilanțul preoperator complet, urmat de elaborarea unei strategii preoperatorii certe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
în funcție de tabloul hemodinamic preoperator al pacientului. Actul chirurgical presupune BAC complet asociat, pe cât posibil, cu plastia sau înlocuirea valvei mitrale. Mortalitatea este crescută la peste 20% în toate studiile de specialitate (3). 21.3.4.3. Regurgitare mitrală postischemică cronică Regurgitarea mitrală cronică se instalează progresiv prin akinezia/diskinezia peretelui posterior al VS, dilatarea cavității VS și a inelului mitral. Diagnosticul de certitudine este ecocardiografic și permite bilanțul preoperator complet, urmat de elaborarea unei strategii preoperatorii certe, respectiv revascularizarea chirurgicală a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
cazul pacien - ților instabili hemodinamic cu risc operator crescut în caz de înlocuire valvulară (IIbC) sau la pacienții simptomatici cu SA severă cu indicație de chirurgie non-cardiacă în urgență (IIbC). Indicațiile valvuloplastiei sunt determinate de etiologie, patologia valvulară, gradul de regurgitare și caracteristicile individuale ale pacientului. Ocazional, valvuloplastia poate fi utilizată ca măsură paliativă în cazuri atent selecționate la care chirurgia valvulară este contraindicată din cauza comorbidităților severe. Tehnic, valvuloplastia depinde de mobilitatea cuspelor:mobilitate normală - se indică circumcluzia, anuloplastia comisurală, constricția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
adresate pacienților în vârstă. 25.1.2. Insuficiența aortică 25.1.2.1. Date generale și particularități fiziopatologice Insuficiența aortică (IA) definește incompetența cuspelor aortice secundară unor procese patologice care determină închiderea incompletă a orificiului aortic în timpul diastolei ventriculare cu regurgitare acută sau cronică a VS. Refluxul sanguin din aortă în VS secundar afectării cuspidiene (calcificare degenerativă, bicuspidie, distrucție secundară endocarditei) sau dilatării rădăcinii aortei cu împiedicarea coaptării cuspelor (dilatare idiopatică cu ectazie anuloaortică, disecție de aortă cu prolaps cuspidian) constituie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
și brusc, surprinde un VS de dimensiuni normale, neadaptat, și determină creșterea- rapidă și brutală a presiunii în VS și atriul stâng (AS), conducând la insuficiență ventriculară acută, edem pulmonar, șoc cardiogen, situații care impun intervenția chirurgicală în urgență. În regurgitarea aortică progresivă, VS se adaptează prin dilatare, cu creșterea complianței pentru menținerea presiunii telediastolice în limite normale. În această perioadă pacienții sunt asimptomatici. Cordul se mărește progresiv după care decompensează, cu scăderea com- plianței, creșterea presiunii telediastolice în VS, reducerea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
instalării acute prin ruperea cuspelor, evoluția este severă spre șoc cardiogen și deces dacă nu se intervine de urgență. Modificările aortice postreumatismale apar după câțiva ani. Rata mortalității la pacienții simptomatici depășește 10% pe an (5). Grefarea infecției bacteriene pe regurgitare aortică complică evoluția. 25.1.2.3. Strategii terapeutice Tratament medical Pacienții asimptomatici cu IA nu necesită tratament în absența HTA, fiind recomandate doar măsuri generale, igieno dietetice, de eliminare a factorilor de risc cardiovasculari (fumat, obezitate),- profilaxia endocarditei infecțioase
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
dobutamină) pot fi folosiți preoperator la pacienții cu toleranță slabă a IA acute, în scopul stabilizării statusului clinic. Tratament chirurgical Alegerea momentului optim al intervenției chirurgicale este dificilă datorită perioadei lungi de evoluție asimptomatică. Indicația chirurgicală la pacienții asimptomatici cu regurgitare severă este controversată datorită evoluției naturale bune. Odată instalată, decompensarea ventriculară reduce șansele recuperării funcției cardiace și supraviețuirii postoperatorii. Indicațiile chirurgicale în IA sunt stabilite în ghidul pentru evaluarea și tratamentul valvulopatiilor elaborat de ESC (tabelul 25.3) (8). În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
aortei ascendente la pacienții cu sindrom Marfan sau bicuspidie. Tehnici chirurgicale. Alegerea tehnicii chirurgicale depinde de asocierea eventuală a anevrismului de aortă ascendentă, caracteristicile cuspelor aortice, prezența comorbidităților, speranța de viață și posibilitatea administrării tratamentului anticoagulant. În situațiile în care regurgitarea aortică este rezultatul dilatării sinusurilor Val salva- și a inelului aortic, dar cuspele aortice sunt indemne, se tentează procedee de reconstrucție a valvei și a rădăcinii aortice. Abordul valvei aortice este similar celui descris la SA. Valva este examinată în vederea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
Carpentier sugerează că afectarea degenerativă este cea mai frecventă în deter- minismul stenozei mitrale cu disfuncție cuspală tip II la pacienții vârstnici. Există situații ce pot asocia boala Barlow, prolaps de valvă mitrală, deficit fibroelastic și sindrom Marfan, manifeste prin regurgitare mitrală care, în absența tratamentului, progresează spre insuficiență cardiacă și deces, ceea ce face licită aplicarea repertoriului tehnicilor chirurgicale de corectare a defectului. Calcificarea mitrală constituie indicație certă de chirurgie valvulară la vârstnici, 16% dintre pacienți prezentând calcificări la nivelul inelului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
valvulară la vârstnici, 16% dintre pacienți prezentând calcificări la nivelul inelului secundare alterărilor degenerative (15). Calcificările mitrale sunt accelerate de prezența DZ, dislipidemiei, insuficienței renale și afectează în grade variabile inelul valvular, miocardul adiacent sau mușchii papilari, alterări manifeste prin regurgitare mitrală, stenoză mitrală sau combinarea acestora. Calci - ficările inelare masive stimulează evoluția tumorilor cardiace, iar ulcerația maselor calcificate ale țesutului cuspal determină tromboză și endocardită. Severitatea stenozei mitrale În mod normal, orificiul mitral are o deschidere de 4-6 cm2. Reducerea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
constă în corecția concomitentă a modificărilor aparatului subvalvular. Comisurotomia percutană cu balon de dilatație Comisurotomia percutană cu balon este asociată cu o creștere a orificiului mitral de cel puțin 100%, iar rata de succes și complicațiile (embolie sistemică, IMA, hemopericard, regurgitare severă) depind de experiența echipei operatorii și starea pacientului. Prezența trombului mitral sau regurgitare mitrală + 2 contraindică acest procedeu. Protezarea valvei mitrale Înlocuirea valvei mitrale reprezintă metoda chirurgicală prin care cuspele mitrale, cordajele modificate patologic, fibrozate, aglutinate sunt excizate și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]