255 matches
-
le-au produs. Pentru Marx, insistența asupra autonomiei statului, în teoria politică burgheză germană, a fost un caz de mistificare. Mistificarea deci apare atunci când entități imaginare obturează realitatea relațiilor specifice activității umane; iar aceasta își are rădăcinile în reificare. Ideea reificării este o generalizare care își găsește aplicarea concretă în noțiunea mai familiară de fetișism al mărfurilor. Lumea lucrurilor produse de oameni nu numai că îi domină într-o modalitate externă. Ea chiar dă formă activității lor conștiente și inconștiente"82
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Horkheimer și Adorno, "specia umană (...), în procesul istoric al iluminismului, s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de origini, fără a se elibera totuși de constrângerea mitică la repetiție. Lumea modernă complet raționalizată este doar în aparență dezvrăjită; asupra ei planează blestemul reificării demonice și al izolării mortale"217. Mitul se salvează, așadar, după cum reiese din această înțelegere proprie neo-marxismului, grație redundanței sale: repetiția ritualică este cea care îi asigură permanenta ciclică revenire în prezent 218, "amenințând" astfel pretenția de raționalitate a științei
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologiei prin care se impun relațiile de dominație în plan socio-politic. Având la bază valori, credințe și atitudini sedimentate social, ideologia apelează în mod strategic la construcția simbolică a realității, folosindu-se de "operațiuni" precum legitimarea, disimularea, unificarea, fragmentarea și reificarea 395. Ce putem extrage de aici este că statutul ideologiei apare ca fiind, într-adevăr, inseparabil de fenomene socio-politice cum sunt interesele de grup și dominația. Nu decurge însă în mod necesar că ideologiei trebuie să i se atribuie, din
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
decizia lui Antoine de a deveni prost: un scurtcircuit în computer provoacă o reacție în lanț, generând operațiuni financiare geniale. Atribuindu-i-se meritul, dă lovitura vieții. Milionar peste noapte, el realizează o fantasmă împărtășită de mii de persoane. Calea reificării este deschisă; investește în obiecte de status symbol conform ritualului noii specii din care face acum parte și de preamărire a puterii banului: mașini, haine, tablouri, un cimitir de aparate ș.c.l. În ipostaza de magician al finanțelor, Antoine
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
memoria trecutului nu este niciodată reactualizată ca atare. În ambele cazuri, caracterul fantasmatic pe care îl produce experiența atât la nivelul subiectului, cât și la cel al obiectului este doar un corectiv infinit, având rolul de a-i salva de la reificarea cotidiană. Lucrarea lui Michel de Certeau The Practice of Everyday Life poate servi, cu unele rezerve, ca ilustrare a conceptului lui Benjamin de „experiență urbană“. Autorul francez face distincția între două modalități de „constituire“ a lumii urbane. Pe de o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
singurătății.", afirmând dintr-odată o identitate de substanță între Steaua Venerii și cea a singurătății. E într-adevăr aici o poezie a neîmplinirii erotice, fără să fie una lipsită de erotism, o poezie a eșecului și, poate, a resemnării, a reificării sentimentului în cuvânt. Acvaticul, imagine nostalgică a apei, a mării, imprimată în sufletul poetului, spun unii comentatori, de călătoriile întreprinse în compania tatălui său, e, aproape, omniprezent. La întrebarea pe care Gaston Bachelard și-o adresa retoric în volumul L
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
e pus și el sub semnul incertitudinii: "Negre ca niște cutii pentru viori/ se simt străine de forțe călătoare,/ păsări de țiglă trec chemându-se prin nori/ ori niște cenușii aripi de mori de vânt?", atmosfera sumbră este dublată de reificarea universului. Totul înseamnă oglindire ca și cum privirea îndreptată în jos spre oglinda lacului încearcă să ghicească în ea tainica desfășurare a cosmicului: "Prin oglindă Soarele coboară într-un cufăr/ în roșul său somn -/ numai la ora caldă cu mister/ urcă să
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pom e un dulap/ pe care literele mici de amor au crescut de tipar." (Ziua frumoasă la fel și în Hilda sau poveste de noapte). De fiecare dată fluturele se asociază cu decăderea, cu timpul trecut, mucezit, cu o anumită reificare a lumii, a naturii, cu moartea. Atmosfera este cu atât mai apăsătoare cu cât nimic nu sugerează o posibilă schimbare. Redimensionarea elementelor universului devine și ea o caracteristică a acestei poezii a tristeții și a morții. Fluturele nocturn e un
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
generația baby boomer-ilor (vezi BABY BOOMERS). Entropia devine o prezență sumbră în opera ficțională a fostului student la fizică. Unul dintre aspectele cele mai vizibile în V. și Strigarea [la licitație a] lotului 49 (The Crying of Lot 49) este reificarea elementului viu, în special cel uman, și antropomorfizarea celui anorganic, cele două extreme apropiindu-se astfel de sumbra egalizare entropică (un lucru asemănător se va întâmpla și în romanul lui Kurt Vonnegut, Abatorul 5). Primul roman, V., ca mai toate
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
dominație"39. Poate că iluminismul are tendința de a se autosubmina, devenind consumerism și hegemonie intelectuală 40, dar dacă asta echivalează și cu transformarea lui Hegel într-un părinte al comunismului și al fascismului deopotrivă 41, prefer dispariția hegelianismului în locul reificării sale. Și totuși, nu înseamnă dominația o dispariție a ideii originale? În concluzie, pentru Marx libertatea este posibilă doar în absență oricărui orizont de necesitate. Libertate radicală, lipsită de orice constrângeri instituționale și implicit economice. Paradoxul este că Marx își
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
virgine. Având o soră am putut asista la această inconsistență logică din partea părinților mei, inconsistență care doctrinar era ridicată la grad de adevăr absolut. Orice fată cu care veneam acasă era privită oarecum ciudat, deși cu simpatie - făcea parte din reificarea mitului - în timp ce orice băiat cu care venea sora mea era privit cu suspiciune directă și în scurt timp scos din joc. Ilinca avea de învățat și deci nu avea timp de chestii din astea. Desigur, că și mie mi se
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
virgine. Având o soră am putut asista la această inconsistență logică din partea părinților mei, inconsistență care doctrinar era ridicată la grad de adevăr absolut. Orice fată cu care veneam acasă era privită oarecum ciudat, deși cu simpatie - făcea parte din reificarea mitului - în timp ce orice băiat cu care venea sora mea era privit cu suspiciune directă și în scurt timp scos din joc. Ilinca avea de învățat și deci nu avea timp de chestii din astea. Desigur, că și mie mi se
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
noapte, mase de aburi în cilindrii fabricii "Sofert", îngrășăminte chimice, rural firmamentul cu luceafăr de ziuă. Ora 4,00, sala de așteptare a gării Adjud, întîi controlul caloriferelor, fierbinți, călători pe lîngă ele, voinicii deznodați peste banchete, varianta somn la reificarea lumii, omul rămas mai puțin semnificativ decît condiția lui, ușa de fier vine cu greu în ramă, hîrîie pe ciment, prizonieri ai locului marcat, recreat în consemnare, claustrofob în formă agravată. Ora 5,13, în personalul Mărășești Miercurea-Ciuc, în stația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de sistem feroviar postumă de la efectul ludic, de tip Tîrgu Mureș se va numi împletitura lor în viu, cu buloanele din traversă după STAS, lubrifiantul miroase și a înnegrit, în vreme, pietrișul de terasament, ca pe orice cale ferată a reificării, calea reală te scoate la animale, unica stație de pe circuit anexă grădinii zoologice Tîrgu Mureș, drum propriu pentru lame, pentru leul cel tînăr care a rămas cu mama lui, cățeaua care l-a alăptat și voia să-l învețe să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
menționat, de fapt, etnia printre criteriile importante de stabilire a ierarhiei studenților. Cei mai mulți adepți ai eugeniei erau Însă, fără Îndoială, conștienți de acest aspect, pentru că mulți dintre ei au adăgat un corolar important la ceea ce fusese deja spus În sensul reificării superiorității intelectuale ereditare a claselor de mijloc 26. Numeroși autori au susținut că, În contextul românesc, poziția țărănimii nu era un simptom al deficienței ereditare, ci al privațiunilor economice și sociale pe care această clasă le suferise Înainte de 1918. De
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
materialistă. Arsenalul terminologic al teoriei neo-marxiste aruncă în dispută conceptele de "luptă de clasă", care ar fi motivată de competiția dintre diferite clase sociale pentru avantaje economice, sociale și politice, de "exploatare" a unei clase de către alta, de "alienare" și "reificare" prin pierderea simțului identității sociale în procesul relațiilor de producție. Potrivit lui Marx, relațiile de producție stabilite la nivelul structurii economice a societății ar corespunde unui anumit stadiu de dezvoltare a forțelor materiale de producție. "Bazei economice" a societății i-ar
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o întălnire fericită a istoriilor, afinităților, dorințelor, constrângerilor, obiceiurilor, amenințărilor, suprafețelor, tensiunilor"67. În aceeași măsură, arta tinde să dea formă și greutate celor mai invizibile procese pe care le interpretează ca medii ale experienței, fără a cădea în capcana reificării 68. Trecând la analiza celui de-al doilea nivel al întrebuințării, care ar fi utilizarea formelor, Bourriaud constată că arta contemporană tinde să abolească dreptul de proprietate al formelor culturale prin deturnarea și reprocesarea lor, ceea ce ar face apel la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
empiric și în final a paradigmei pozitiviste. Dar evoluția a fost una lentă, mai înclinată să facă doi pași înainte și unul înapoi întrucât adeseori, în clipa în care era caracterizată lumea înconjurătoare, caracterizările erau modificate și reînscrise simbolic în reificarea critică, un proces evident în modernismul propriu al secolulul al XX-lea, fie estetic sau științific. În final, ce vedem în funcțiune în aceste antecedente ale jurnalismului literar narativ modern este tipul de volatizare critică identificată de Nietzsche care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
The Right Stuff (1979) al lui Tom Wolfe? În el, eroii astronauți americani sunt, după cum sugerează titlul capitolului, văzuți ca echivalentul modern al îngerilor. Desigur, în capitol ei continuă să se prăbușească și să moară, dezvăluind mândria umană în termenii reificării lor ca eroi. În aceasta se poate vedea satira socială a lui Wolfe. Dar și Dekker scria satire sociale și, într-adevăr, conceptul medieval al dansului macabru a fost fundamental satiric pe socoteala trufiei umane. Satira lui Wolfe este, deci
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cu propria dilemă existențială. Totuși, la sfârșitul romanului Crimă și pedeapsă are loc o răscumpărare; ceea ce nu se poate spune și despre sfârșitul acestei cărți. Ceea ce se degajă în mod fundemantal din volumul Cu sânge rece este moartea unei puternice reificări cunoscute sub numele de "visul american". Dar, deși Capote a fost capabil de o asemenea profunzime, Cu sânge rece are defectele sale, defecte pe care jurnaliștii tradiționali le foloseau deseori drept argumente pentru a combate noul jurnalism. Un argument era
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la o concepție esoterică despre adevăr și nici nu privilegiază disprețul elitist pentru vulg. Adevărul nu reprezintă un reper absolut incomunicabil, fără să fie reductibil la enunțul de tip pozitiv, bazat pe relația de corespondență biunivocă între cuvinte și lucruri. Reificarea anunță mai degrabă pericolul idolatriei conceptuale. De aceea, adevărul și binele nu sunt obiectul posesiei cognitive, ci mai degrabă un orizont ontologic al participării individualului într-un universal concret. Principiul ipostatic al Întrupării face, așadar, din carnalitatea textului și transcendența
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
înseamnă necondiționat „a fi prezent”, iar „a fi prezent” înseamnă „a fi vizibil” - măcar în sens intelectual, dacă nu sensibil. Dinamica proprie unei autentice vieți religioase, trăită în meditație și rugăciune, este atunci desprinsă de contemplația asupra realităților ultime. Fie reificarea stearpă a divinului învinge, fie sentimentalismul pietist debordează. Modernii târzii - aflați deja în posesia briciului lui William Ockham (1288-1347) - au apoi toate motivele să suspecteze ineficacitatea mecanic-cauzală și futilitatea logic-matematică ale postulatului existenței lui Dumnezeu. Dintr-un timp al negării
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
despre combinații de apărări diverse, care ne permit să descriem (și să înțelegem) funcționarea psihicului uman. O analiză individualizată, punând un accent excesiv pe mecanismele de apărare luate ca entități, ca unități autonome ale vieții psihice, ar conduce la o reificare, la reducerea acestor mecanisme la statutul de „lucruri”, și ar fi, în mod inevitabil, reducționistă. În lucrarea de față, atitudinea noastră este cât se poate de clară. Dacă propunem descrieri detaliate ale diferitelor mecanisme de apărare, nu o facem nicidecum
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mecanisme la statutul de „lucruri”, și ar fi, în mod inevitabil, reducționistă. În lucrarea de față, atitudinea noastră este cât se poate de clară. Dacă propunem descrieri detaliate ale diferitelor mecanisme de apărare, nu o facem nicidecum în scopul unei reificări forțate. Obiectivul nostru este acela de a facilita înțelegerea elementelor care interacționează, care se întrepătrund pentru a asigura integritatea și constanța individului biopsihologic. Înțelegerea funcționării psihicului și intervenția în caz de disfuncții nu au decât de câștigat din studiul comparativ
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
germane sau ruse a tineretului. În ceea ce privește psihanaliza clasică, freudiană, a susținut o suită de conferințe pe la mai multe universități americane în care și-a declarat atașamentul la linia de gândire deschisă de Freud. El însă a atras atenția asupra pericolului reificării discipolului psihanalizei, la fel a conceptelor de bază pe care acesta le-a formulat, fără ca ele să fie potrivite contextului istoric schimbat. Este vorba de conceptele de libido, de instinct al morții, "eu"-l ș.a. Denunță, de asemenea ideologizarea conceptelor
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]