255 matches
-
a lui Point explicatif... Anticiparea câtorva teme din fenomenologia lui das Man din Sein und Zeit: proliferarea mass-media (presa) și efectul ei asupra configurației conștiinței: anonimatul, impersonalul, degajarea de responsabilitate, hipertrofierea abstracției în pofida individualului, mutarea interesului de pe mesager pe mesaj, reificarea conștiinței, apologia obiectivului, a caracterului public - și toate celelalte din câte se hrănește bună parte din filozofia secolului 20. Apoi: rădăcinile biografice ale teoriei măștii: exacta corespondență între o melancolie incurabilă și virtuozitatea de a o ascunde; conștiința "misiunii" sale
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
European al Violenței Școlare (www.obsviolence.fr) și vom publica în lunile următoare, Catherine Blaya și cu mine, rezultatele aprofundate ale anchetelor comparative empirice pe care le-am realizat în peste zece țări. În cadrul acestui comparatism internațional, calea între o reificare fatalistă sub fațada "revoluționară" și un exotism sau un romantism al comunității "calde" se dovedește îngustă. Mai ales că aceste valori "comunitare" pot acoperi și explicații ale (relativei) liniști școlare mult mai puțin agreabile. Astfel, în Brazilia, este cât se
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care probabil că a zguduit viziunea realistă asupra lumii, practicile realiste puteau mobiliza vechile coduri, pentru a atenua potențiala ruptură istorică a sistemului instaurat după căderea zidului Berlinului. Realismul stă încă la baza principalelor reconceptualizări ale actualului sistem internațional, de la reificarea geo-culturală a lui Huntington la "neo-medievalism" - și justifică politicile externe care pot fi deduse din acestea. Scepticismul luat în serios: critica sceptică a ontologiei realiste a statului Post-structuralismul este un cadru teoretic ce combină o metateorie a interpretivismului intersubiectiv (vezi
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
literalmente, creează propriile lor constrângeri.”<footnote Weick Karl, The Social-psichology of Organization, Mass Addison Wesley (a se vedea Hatch Mary Jo, op. cit., p. 41). footnote>. Teoria pune accentul pe rolul factorilor de ordin subiectiv (cunoașterea, folosirea simbolurilor, comunicarea) și a „reificării” propriilor noastre imagini despre lumea socială. Comparând teoriile (amintite și altele posibile), observăm o asemănare esențială: unilateralitatea lor. Fiecare dintre teorii surprinde un aspect al realității sociale (elemente structurale constituite și constrângătoare sau rolul activ, creator al agentului), În „spațiul
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
este o replicare a renumitelor studii făcute de Lynd & Lynd în aceeași localitate în anii '30, publicate în volumele "Middletown: a Study in American Culture" și "Middletown in Transition". În mare parte, aceste probleme sunt generate de tendința cercetătorului de reificare, adică de interpretare a structurilor în termeni realiști sau, altfel spus, de confundare a raționalului cu realul. De aici și ideea că "structurile" influențează acțiunea sau că schimbarea reală înseamnă de fapt schimbare de structură. 1.1.2. Schimbarea socială
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe lângă faptul că arată că "român" nu e o categorie omogenă, impune totodată, prin recategorizare, o logică esențialistă. (vezi Cerulo, 1997:391-2). Altfel spus, realitățile sociale sau categoriile sociale, chiar dacă sunt construite, și maleabile, au la rândul lor esențe, în virtutea reificării sau a faptului că oamenii le consideră esențiale. (vezi și Berger și Luckmann, 1966). Așadar putem concluziona că identitatea colectivă se formează de sus în jos, prin internalizare, dar și de jos în sus, prin normare sau acțiune individuală și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
constituie și o nouă definiție dată rațiunii, ca ratio, adică un simplu calcul, ceea ce a condus la o prăbușire a ceea ce am numit valoarea-spirit a societăților, prăbușire pe care adepții Școlii de la Frankfurt (Horkheimer, Adorno sau Habermas) au numit-o reificare a rațiunii. Se remarcă în epoca noastră nivele extrem de scăzute ale valorii-spirit, atingînd limite extreme, de unde necesitatea unei schimbări, a inventării unui nou spirit al capitalismului, pe măsura scăderii tendențiale a dorințelor, principala energie libidinală a actualului sistem, care-i
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și politică, de economie politică, dacă vreți. Avem nevoie de o nouă creștere, calitativă, de îmbunătățirea distribuției și de remoralizarea sisemului. Această schimbare este crucială pentru umanitate. Avem nevoie de o reîncîntare a lumii, de o creștere spirituală, de o reificare a rațiunii și de o nouă individuație psihică, care să ducă la o schimbare decisivă a individului și, prin el, a societăților noastre. 5.7. STRATEGIA "CELOR DOI PUMNI" Pentru prima dată după 33 de ani, economia chineză dă semne
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
substantiv comun. Deja a început să fie folosit fără noimă pentru a desemna acte sau fapte fără măsură comună cu realitatea a ceea ce a fost această exterminare, care i-a privit în principal, chiar dacă nu exclusiv, pe evrei. Răspuns la reificarea efectuată de evreii înșiși. Reacție printr-o libertate de uz fără limite la un uz revendicat ca exclusiv. Pentru a da numai câteva exemple recente, să-i cităm pe Colette Mainguy, care în La Juive compară universul familial cu o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pas pe care nimic nu ne autorizează să-l facem, femeile nearătând, în general, un entuziasm debordant pentru sexul cantitativ sau operatoriu. Ele îi resping, mai degrabă, principiul, acesta fiind asimilat cu o obsesie machistă care ar antrena mai mult reificarea persoanei lor decât un răspuns satisfăcător pentru dorința lor. Faptul merită a fi subliniat: suscitând indiferența 58, ironia sau lehamitea, sexul performant, golit de dimensiunea subiectivă și emoțională, nu are niciun ecou în universul feminin. Suntem obligați să menționăm că
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
digital, ultimul reacționând în mod activ la comenzile primului, precum un icon de pe desktopul computerului răspunde la mișcările și la acțiunile utilizatorului. Mai mult, obiectele de la interfața ordinatorului sunt „prietenoase” (termen aplicabil designului intuitiv al interfețeiă, angajate în medierea dintre reificare și procesualitate subiectivă și producând sisteme hibride, subiectiv-obiective, jumătate subiect, jumătate obiect. Un obiect computațional de acest tip nu (maiă este caracterizat prin pasivitate, închidere și autoreferință, stabilitate și integritate. Dimpotrivă, intră în dialog cu subiectul uman, devenind la rândul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
obiect sau dintre interioritate și exterioritate, binarismele sunt perpetuate și, mai mult, se produce favorizarea unuia dintre termeni. De pildă, dacă respinge perspectiva (fenomenologică aă trupului ca subiect, artistul privilegiază reversul, și anume trupul ca obiect supus manipulării, ca o reificare mecanologică. O ultimă dimensiune a teoriei artistului o constituie scindarea trupului uman în cadrul conectării la interfața Internet: corpul este acționat de la distanță de un alt corp prin intermediul unui simulator corporal computerizat, în timp ce mișcările trupului devin „involuntare”14. Recent, Stelarc s-
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la păpușile de ceară ale panopticonului și, mai nou, la cadavrele digitalizate, se poate realiza o corespondență între fenomenologia și mecanologia morții. Fascinația pentru animarea inanimatului intră în proximitate și cu dubla raportare (atracție și repulsieă față de ideea morții, de reificare și de putrefacția cadaverică. Producând imagini digitale ale trupului, biotehnologiile transformă corporalitatea într-un puzzle de biți, având toate proprietățile necesare mutabilității și (reăcombinării, asamblării și plasticizării. Avem de-a face cu o imagine „curată”, clinică și pură a morții
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
absurde. Inventarierea unui întreg arsenal al tehnicii meschine și degradate, gen S. Beckett, este pe măsura idealului de tinichea al omului-mecanomorf, reprezentat de artștii plastici Picabia sau Marcel Duchamp, în etapele lor mașinist-ironice. Grefierul care a intuit demonica tehnică și reificarea făpturii lui Dumnezeu, lovită de patologia voinței și credinței, acedia, acordă mare spațiu obiectelor a căror sinistră brutalitate le dă un aer insolit în context. Tehnica incongruității va reveni la Gellu Naum, dar și în grotescul optzecist, ca și cea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
se va încrede doar în conștiința ce își este sieși propria lume, aptă să degaje visul poetic și estetica formei. Eul romantic, asfixiat prin supralicitare, se deplasează spre structurile alterității, ale mundanizării în lume și în timp. Eul psihologic respinge reificarea imaginarului primitiv, magic, atitudinea naturală, mimetica cedează locul atitudinii transcendentale, compatibilă cu figurile oglindirii constitutive de sens și a căror semnificație se adresează unei conștiințe comunitare. Ființarea omului prin conștiință, concept preluat de Eminescu de la confluența "Upanișadelor" cu filosofia lui
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
care îi ventila așa de bine răsuflarea." "Dizolvat" de izbucnirea sîngelui purificator, Maxențiu se trezește într-o nouă viață, pe care o contemplă cu evlavie. El însuși devine simplă "transparență", opusul corpului material pe care-l suprimă în imaginație, opusul reificării simbolice prin care îl condamnă plastic și explicit Ada Razu. Caracterul spiritual al transformării nu lasă nici o umbră de îndoială. În beatitudinea unei memorii transfiguratoare, ce purifică și salvează trecutul de accidentele neconvenabile, întîlnirea lui Maxențiu cu Elena Drăgănescu se
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
proprie", spune autoarea citată. A lua act de această nouă conștiința îl plasează pe personajul din Greață în alt gen de raport cu lumea, unde tocmai conștiinței îi revine rolul de a aduce alteritatea, contrariul, în fața unei lumi amenințate de reificare, însă aceste perspective noi o fac "străină" altor conștiințe: S-a produs o schimbare în ultimele săptămâni. Dar unde? Este o schimbare abstractă care nu poate fi definită nicicum. Oare sunt eu cel care s-a schimbat? Și dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Limbjul, în tehnica psihanalitică, este în același timp vehiculul relației și materia asupra căreia se operează transformările, lutul care se plămădește și care va fi mulajul viitor al persoanei. (...) Această trăsătură marcantă a psihanalizei a fost oarecum invadată de buruienișul reificărilor de tot felul. Lacan a degajat însemnătatea înțelegerii lingvistice a psihanalizei, care apare, prin aceasta, ca o teorie și practică a comunicării 180". Însă și nu este niciodată prea mult dacă se repetă ori de câte ori e posibil toate tehnicile de lucru
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
decizia lui Antoine de a deveni prost: un scurtcircuit în computer provoacă o reacție în lanț, generând operațiuni financiare geniale. Atribuindu-i-se meritul, dă lovitura vieții. Milionar peste noapte, el realizează o fantasmă împărtășită de mii de persoane. Calea reificării este deschisă; investește în obiecte de status symbol conform ritualului noii specii din care face acum parte și de preamărire a puterii banului: mașini, haine, tablouri, un cimitir de aparate ș.c.l. În ipostaza de magician al finanțelor, Antoine
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
funcționare a spiritului uman. Și de nouă paradigmă culturală, în care produsul finit, oricît de reușit, e secundar în comparație cu procesul, cu "facerea" unui text, în care autorul, naratorul, personajele și cititorii sunt deopotrivă implicați, opera rămînînd astfel deschisă, infinită, nesupusă reificării, iar literatura evoluînd sub semnul dinamismului complice și al intertextualității. Subiectivitate și limbaj Pînă la teza de doctorat cu același titlu a doamnei Raluca Bădoi (Cluj), filosofia lui Emmanuel Lévinas, deși în mod evident legată organic de problema transcendenței, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
-a. Cazul Baudrillard / 205 Capitolul 4. Baudrillard și postmodernismul / 207 4.1. De ce Baudrillard? / 207 4.2. Influențe / 211 4.3. De la modernism la postmodernism / 215 4.3.1. Explorarea modernității / 217 4.3.1.1. Lumea obiectelor și problema reificării / 219 4.3.1.2. Societatea de consum și spectacolul său / 224 4.3.1.3. Sfârșitul transcendenței / 242 4.3.2. Implozia modernismului. Elemente proto-postmoderne / 246 4.3.2.1. Societatea schimbului simbolic / 251 4.3.2.2. Cultură
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de "purgatoriu", ci mai mult cel de refuz de a mai utiliza o serie de teorii, concepte și discursuri (moderne) care și-au arătat forța explicativă (și limitările) în anumite contexte. Mai mult decât atât, Best și Kellner atenționează asupra "reificării postmodernismului", pe care îl observă în anumite scrieri contemporane și care poate conduce la grave erori în ceea ce privește discutarea acestui concept (dintre care generalizarea pripită și reducționismul sunt doar două exemple). În acest sens, ei afirmă că "nu "mintea postmodernă" sau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care teoretizează postmodernismul, ea există și în acest context, atât susținătorii, cât și detractorii postmodernismului trebuie să cunoască trăsăturile și strategiile noului fenomen, astfel încât elogierea și ridiculizarea postmodernismului în ansamblu nu mai reprezintă opțiuni valabile. Ca o consecință a criticii reificării postmodernismului se impune și considerarea conceptelor specifice lui drept constructe teoretice, care sunt utilizate pentru a oferi anumite interpretări. În acest sens, ele nu sunt neutre și nu reprezintă nici instrumente descriptive care să explice o stare de lucruri prestabilită
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în termenii economici ai diferențierii dintre schimbul simbolic al societăților premoderne și producția caracteristică societăților moderne, fie în termenii proliferării obiectelor în viața cotidiană a societăților tradiționale versus cea a societăților moderne. 4.3.1.1. Lumea obiectelor și problema reificării Tema obiectului și a actelor simbolice sau economice ce îl definesc și îl înconjoară a reprezentat un subiect recurent al scrierilor sale, apariția unor noi obiecte și obiceiuri de consum fiind o sursă a înțelegerii condițiilor generale ale societății la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
multiplicarea bunurilor materiale și a serviciilor este resimțită ca o "mutație fundamentală în ecologia speciei umane"349, care conduce la o etică de tip consumerist și la distanțarea de etica productivistă a muncii. În aceste condiții se pune și problema reificării și a alienării 350, din moment ce în dorința de personalizare a consumului, "subiectul, prin însăși exigența sa de a fi subiect, nu face decât să se producă drept obiect al cererii economice. [...] "Diferențele specifice" fiind produse la scară industrială, alegerea pe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]