KorAP: Find »[drukola/base=reintervenție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...14 >

329 matches

Corola-website/Law/245126_a_246455

invazivă asistată robotic; ... d) Supraveghere postoperatorie a pacienților operați. ... Criterii de eligibilitate: 1) Pacienți cu afecțiuni cu indicație de chirurgie minim invazivă; ... 2) Afecțiuni pentru care abordarea minim invazivă este unica posibilă; ... 3) Abord laparoscopic foarte dificil sau imposibil; ... 4) Reintervenție; ... 5) Co-morbidități; ... 6) Bolnavi cu risc crescut de dezvoltare de complicații post-operatorii. ... Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: ... a) număr de intervenții chirurgicale minim invazive asistate robotic: 160 ... 2) indicatori de eficiență: ... a) cost mediu/pacient cu intervenție chirurgicală minim

EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/245126_a_246455]
Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447

și permeabilitatea asistată rezultă din intervenția preocluzie. Non toleranța unui grefon venos la tromboză și succesul permeabilității asistate susțin recomandările ca toate grefoanele venoase să fie urmărite prin controale periodice cu ecografie duplex. Există o serie de parametri ce indică reintervenția de tip angioplastie (clasică sau transluminală) sau interpoziția unui scurt segment venos. Această recomandare a fost pusă recent sub semnul întrebării de un trial controlat randomizat, care nu a arătat nici un beneficiu financiar al acestei abordări (4). În prezența unei

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
între beneficiile și riscurile procedurilor endovasculare versus chirurgie este dificil de făcut, deoarece este afectată de (77):criteriile de includere, excludere a populației studiate;endpoint-urile diferite: chirurgia definește succesul procedural prin patența primară și secundară, în timp ce tehnicile endovasculare urmăresc necesitatea reintervenției;durata urmăririi - limitată de endpoint-ul clinic, care este intervalul până la amputație;progresele tehnicilor de revascularizare;realitatea practică a utilizării succesive a revascularizării endovasculare și chirurgicale, în cadrul unei strategii hibrid sau din cauza rezultatului inițial nefavorabil. În plus, datele din studii sunt

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662

2% și 20%, fiind legată în special de boala de bază [36]. Complicațiile specifice sunt ocluzia protezei și migrarea acesteia, evenimente mai rare în cazul protezelor metalice. Frecvența acestor complicații este de 10-30%, în toate aceste cazuri fiind nevoie de reintervenție pentru reasigurarea drenajului biliar [36]. În aceste cazuri ultrasonografia este o metodă foarte bună de detecție a dilatărilor CBIH, a colangitei asociate și a localizării protezei [29,37]. După efectuarea drenajului extern, se poate efectua o colangiografie CEUS sau convențională

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593

abord anterior sunt accesibile chirurgical în aceeași ședință operatorie coastele cervicale bilaterale. Poate fi rezecată și coasta I alături de coasta cervicală. Abordul posterior interscapulovertebral Poate fi practicat pentru rezecția coastei I. Accesul se realizează transmuscular și tehnica este utilizată pentru reintervenții în zona aperturii toracice superioare [11]. Tot pentru reintervenții este utilizat accesul prin toracotomie posterolaterală. Acesta permite excizia resturilor de coastă I sau coastă cervicală, neuroliza și eliberarea din fibroză a plexului brahial și a rădăcinilor nervoase, disecția și eliberarea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
coastele cervicale bilaterale. Poate fi rezecată și coasta I alături de coasta cervicală. Abordul posterior interscapulovertebral Poate fi practicat pentru rezecția coastei I. Accesul se realizează transmuscular și tehnica este utilizată pentru reintervenții în zona aperturii toracice superioare [11]. Tot pentru reintervenții este utilizat accesul prin toracotomie posterolaterală. Acesta permite excizia resturilor de coastă I sau coastă cervicală, neuroliza și eliberarea din fibroză a plexului brahial și a rădăcinilor nervoase, disecția și eliberarea elementelor vasculare și, eventual, simpatectomia toracică înaltă (T1, T2

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
coastei II în loc de coasta I; rezecției coastei I cu lăsarea pe loc a coastei cervicale; rezecției coastei cervicale fără rezecția și a coastei I anormale; rezecției coastei II cu lăsarea unei coaste I rudimentare [11]. Acești pacienți au indicație de reintervenție chirurgicală pentru completarea rezecției sau eliberarea structurilor vasculo-nervoase din țesutul cicatriceal.

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

diminuată prin detectarea precoce și printr-un tratament agresiv al acestora. Se recomandă următoarele: profilaxia fibrilației atriale; mobilizarea precoce, evitarea aspirației, aprecierea endoscopică a corzilor vocale și evitarea supraîncărcării cu lichide; diagnosticul perioperator și tratamentul agresiv al trombozei venoase profunde; reintervenție imediată și masaj cardiac deschis pentru tratamentul herniei și tamponadei cardiace datorate disfuncției patch-ului pericardic; dehiscența patch-ului diafragmatic și/sau hemoragia necesită reintervenție imediată; semnele precoce de infecție pot indica prezența fistulei bronho-pleurale sau a empiemului și necesită drenaj toracoscopic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
a corzilor vocale și evitarea supraîncărcării cu lichide; diagnosticul perioperator și tratamentul agresiv al trombozei venoase profunde; reintervenție imediată și masaj cardiac deschis pentru tratamentul herniei și tamponadei cardiace datorate disfuncției patch-ului pericardic; dehiscența patch-ului diafragmatic și/sau hemoragia necesită reintervenție imediată; semnele precoce de infecție pot indica prezența fistulei bronho-pleurale sau a empiemului și necesită drenaj toracoscopic sau deschis; deplasarea mediastinală perioperatorie excesivă necesită plasarea unui cateter intraoperator [45]. Pneumonectomia extrapleurală urmată de chimio- și radioterapie postoperatorie prezintă o îmbunătățire

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574

fără tratament antibiotic, ceea ce a declanșat o endocardită pe proteză. Apariția unei endocardite precoce după înlocuirea valvulară îndrumă diagnosticul spre endocardită de proteză valvulară de origine chirurgicală. În aceste cazuri trebuie eliminate cauze de erori în asepsie și antisepsie, iar reintervenția chirurgicală se impune înainte de deteriorarea hemodinamică a pacientului cu reînlocuirea valvei artificiale și tratament antibiotic energic. Măsuri riguroase de asepsie și antisepsie trebuie luate în serviciile de chirurgie unde cazurile de acest gen sunt mai frecvente. Infecțiile nosocomiale generate de

Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

incidența infarctului de miocard la cei care au continuat să fumeze este statistic semnificativ mai mare (p = 0,04) comparativ cu pacienții care au renunțat după intervenția chirurgicală (29% versus 15%). Totodată 30% dintre fumători au necesitat cel puțin o reintervenție pentru revascularizare, spre deosebire de nefumători la care incidența reintervenției a fost de 12% (p = 0,03). Deși mortalitatea în cele două grupuri nu a diferit semnificativ din punct de vedere statistic (39% versus 36%, p = NS), datele prezentate mai sus indică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
continuat să fumeze este statistic semnificativ mai mare (p = 0,04) comparativ cu pacienții care au renunțat după intervenția chirurgicală (29% versus 15%). Totodată 30% dintre fumători au necesitat cel puțin o reintervenție pentru revascularizare, spre deosebire de nefumători la care incidența reintervenției a fost de 12% (p = 0,03). Deși mortalitatea în cele două grupuri nu a diferit semnificativ din punct de vedere statistic (39% versus 36%, p = NS), datele prezentate mai sus indică o calitate superioară a vieții și reducerea evenimentelor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
factori de risc insituționali). Factori de risc dependenți de pacient în revascularizarea miocardică După revascularizarea chirurgicală a miocardului pot apărea o serie de evenimente nefavorabile dintre care cele mai importante sunt: decesul, reapariția anginei, infarctul miocardic acut nonperioperator, moartea subită, reintervenții pentru revascularizare. Factori de risc pentru deces după by-pass-ul aortocoronarian (BAC) Vârsta Vârsta înaintată reprezintă un factor de risc pentru decesul precoce după BAC, acționând probabil ca o afecțiune coexistentă. Tipul de angină Spre deosebire de ceilalți factori de risc dependenți de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
boala coronariană. Astfel, antecedentele familiale, diabetul zaharat netratat, persistența dislipidemiei și a hipertensiunii arteriale, fumatul cresc riscul apariției infarctului miocardic prin progresiunea leziunilor aterosclerotice de la nivelul arterelor coronare, precum și prin accelerarea degenerării ateromatoase a grafturilor venoase. Factori de risc pentru reintervenție după BAC Reintervenția pentru o nouă revascularizare miocardică după operația de by-pass aortocoronarian nu este necesară la circa 97% din bolnavi la 5 ani de la prima operație, la 90% dintre aceștia după 10 ani, în timp ce după 15 ani doar 35

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
antecedentele familiale, diabetul zaharat netratat, persistența dislipidemiei și a hipertensiunii arteriale, fumatul cresc riscul apariției infarctului miocardic prin progresiunea leziunilor aterosclerotice de la nivelul arterelor coronare, precum și prin accelerarea degenerării ateromatoase a grafturilor venoase. Factori de risc pentru reintervenție după BAC Reintervenția pentru o nouă revascularizare miocardică după operația de by-pass aortocoronarian nu este necesară la circa 97% din bolnavi la 5 ani de la prima operație, la 90% dintre aceștia după 10 ani, în timp ce după 15 ani doar 35% vor suferi o

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
circa 97% din bolnavi la 5 ani de la prima operație, la 90% dintre aceștia după 10 ani, în timp ce după 15 ani doar 35% vor suferi o nouă intervenție (52). Vârsta tânără la prima operație crește în mod cert riscul pentru reintervenție (53), fiind totodată un marker al agresivității procesului aterosclerotic alături de boala vasculară periferică, leziunile coronariene difuze, hipertensiunea arterială, dislipidemie. Factori de risc procedurali în revascularizarea miocardică Factori de risc procedurali pentru deces după BAC Revascularizarea incompletă Obiectivul urmărit în terapia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
invers proporțională între mortalitate și experiența acumulată. Este motivul pentru care riscul de deces este cu atât mai mare cu cât operația este efectuată la o dată mai apropiată de momentul introducerii noului tip de intervenție. Sângerarea Procentul bolnavilor care necesită reintervenție pentru controlul sângerării este variabil în diferite statistici, dar în general se încadrează între 3% și 5%. Sângerarea este o complicație care contribuie în mare măsură la morbiditatea postoperatorie, iar în cazul bolnavilor cu risc crescut stă de multe ori

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
10 ani ș108ț). O serie de factori procedurali pot crește însă incidența acestui eveniment nefavorabil. Dintre aceștia cei mai importanți sunt: revascularizarea incompletă, deficiențele de tehnică chirurgicală (chirurgul), utilizarea grafturilor secvențiale, nefolosirea arterei mamare interne. Factori de risc procedurali pentru reintervenție după BAC Reintervenția după by-pass-ul aortocoronarian se poate datora unui rezultat suboptimal obținut în urma reintervenției chirurgicale, secundar unei strategii mai puțin adecvate (nefolosirea arterei mamare interne, utilizarea grafturilor secvențiale) sau/și erorilor de tehnică (afectarea anastomozelor). Degenerescența aterosclerotică a grafturilor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
O serie de factori procedurali pot crește însă incidența acestui eveniment nefavorabil. Dintre aceștia cei mai importanți sunt: revascularizarea incompletă, deficiențele de tehnică chirurgicală (chirurgul), utilizarea grafturilor secvențiale, nefolosirea arterei mamare interne. Factori de risc procedurali pentru reintervenție după BAC Reintervenția după by-pass-ul aortocoronarian se poate datora unui rezultat suboptimal obținut în urma reintervenției chirurgicale, secundar unei strategii mai puțin adecvate (nefolosirea arterei mamare interne, utilizarea grafturilor secvențiale) sau/și erorilor de tehnică (afectarea anastomozelor). Degenerescența aterosclerotică a grafturilor venoase este principala

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Dintre aceștia cei mai importanți sunt: revascularizarea incompletă, deficiențele de tehnică chirurgicală (chirurgul), utilizarea grafturilor secvențiale, nefolosirea arterei mamare interne. Factori de risc procedurali pentru reintervenție după BAC Reintervenția după by-pass-ul aortocoronarian se poate datora unui rezultat suboptimal obținut în urma reintervenției chirurgicale, secundar unei strategii mai puțin adecvate (nefolosirea arterei mamare interne, utilizarea grafturilor secvențiale) sau/și erorilor de tehnică (afectarea anastomozelor). Degenerescența aterosclerotică a grafturilor venoase este principala cauză a reintervențiilor mai comună chiar decât progresiunea leziunilor de la nivelul arterelor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
aortocoronarian se poate datora unui rezultat suboptimal obținut în urma reintervenției chirurgicale, secundar unei strategii mai puțin adecvate (nefolosirea arterei mamare interne, utilizarea grafturilor secvențiale) sau/și erorilor de tehnică (afectarea anastomozelor). Degenerescența aterosclerotică a grafturilor venoase este principala cauză a reintervențiilor mai comună chiar decât progresiunea leziunilor de la nivelul arterelor coronare (109, 110). Nefolosirea arterei mamare interne pentru anastomoza pe artera descendentă anterioară este un factor de risc pentru reintervenție deoarece patența venei safene folosită pentru graftarea LAD este mai mică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
afectarea anastomozelor). Degenerescența aterosclerotică a grafturilor venoase este principala cauză a reintervențiilor mai comună chiar decât progresiunea leziunilor de la nivelul arterelor coronare (109, 110). Nefolosirea arterei mamare interne pentru anastomoza pe artera descendentă anterioară este un factor de risc pentru reintervenție deoarece patența venei safene folosită pentru graftarea LAD este mai mică. Astfel, cu cât este mai frecvent folosită, artera mamară internă pare să reducă incidența reintervenției și să prelungească intervalul de timp scurs între prima și a doua operație de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mamare interne pentru anastomoza pe artera descendentă anterioară este un factor de risc pentru reintervenție deoarece patența venei safene folosită pentru graftarea LAD este mai mică. Astfel, cu cât este mai frecvent folosită, artera mamară internă pare să reducă incidența reintervenției și să prelungească intervalul de timp scurs între prima și a doua operație de revascularizare miocardică (111). Grafturile secvențiale cresc riscul reintervenției deoarece în cazul unei stenoze dezvoltate în porțiunea proximală a graftului teritoriul miocardic amenințat poate fi important și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
LAD este mai mică. Astfel, cu cât este mai frecvent folosită, artera mamară internă pare să reducă incidența reintervenției și să prelungească intervalul de timp scurs între prima și a doua operație de revascularizare miocardică (111). Grafturile secvențiale cresc riscul reintervenției deoarece în cazul unei stenoze dezvoltate în porțiunea proximală a graftului teritoriul miocardic amenințat poate fi important și ca urmare există posibilitatea instalării unui infarct miocardic întins secundar ocluziei grefonului. Reintervenția este indicată în această situație pentru o revascularizare eficientă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
operație de revascularizare miocardică (111). Grafturile secvențiale cresc riscul reintervenției deoarece în cazul unei stenoze dezvoltate în porțiunea proximală a graftului teritoriul miocardic amenințat poate fi important și ca urmare există posibilitatea instalării unui infarct miocardic întins secundar ocluziei grefonului. Reintervenția este indicată în această situație pentru o revascularizare eficientă care să prevină apariția accidentului coronarian acut. Anastomozele distale pot fi compromise atât prin erori de tehnică chirurgicală, cât și ca urmare a proliferării intimale la acest nivel. În ambele situații

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]