446 matches
-
apriori. Realitatea fenomenelor numa-n el e cu putință. Aceste toate se pot omite, dar el însuși (ca condiție generală a posibilității lor) nu se poate aboli. 3. Pe această necesitate apriori se-ntemeiază și putința de principie apoditice a relațiunilor de timp sau axiome despre timp în genere. El are numai o dimensiune: deosebiți timpi nu sânt deodată, ci dupăolaltă (precum deosebite spații nu sânt dupăolaltă ci deodată). Aceste principie nu pot fi trase din experiență, căci ea nu ne-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și infinite existente pentru sine (timp și spațiu) cari sânt (fără ca ceva real să fie) numai pentru a cuprinde ele toate cele reale. De părtinesc a doua teorie (de care se țin cîtiva naturaliști metafizici), acceptând timp și spațiu ca relațiuni ale fenomenelor (lîngă sau dupăolaltă) abstrase din experiență, atunci sânt siliți să conteste valabilitatea învățăturilor apriorice ale matematicei în privirea obiectelor reale (de es. în spațiu) sau cel puțin certitudinea apodictică a unor asemenea, fiindcă aposteriori aceasta nu are loc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sau cel puțin certitudinea apodictică a unor asemenea, fiindcă aposteriori aceasta nu are loc; iar noțiunile apriorice spațiu și timp fiind după opinia asta numai niște făpturi ale imaginațiunei, a căror izvor real trebuiește căutat în experiență, din a cărei relațiuni abstrase închipuirea a creat ceva ce conține în adevăr elementul general sau cele comune ale acelor relații, dar care nu poate avea loc fără restricțiunile pe cari natura le-a combinat cu ele. Cei dentăi câștigă atâta că pentru aserțiunile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însele aceea ce ni apar {EminescuOpXIV 386} nouă, nici că raporturile lor în sine însele sânt așa fel cum ni se arată, și, dacă suprimăm subiectul nostru sau numai natura subiectivă a simțurilor în genere, ar dispărea toată natura, toate relațiunile obiectelor din spațiu și timp, ba chiar spațiul și timpul înșile și n-ar putea exista ca fenomene de sine înșile, ci numai în noi. Ce ar fi de obiecte în sine, despărțite de receptivitatea simțurilor noastre, ni rămâne cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cugetărei se poate repărți sub patru titule, din care fiecare cuprinde câte trei momente. Pot fi reprezentate cu dreptul în următoarea tablă: 1. Cantitatea județelor Generale (Communia) (judicium singulare) Particulare ( " commune) Singulare {EminescuOpXIV 395} 2. Calitate Afirmative Negative Infinite 3. Relațiune Categorice Ipotetice Disjunctive [4. ] Modalitate Problematice Asertorice Apodictice Fiindcă împărțeala aceasta pare a diferi în unele privințe, deși neesențiale, de la tehnica logicilor, următoarele prevențiuni contra unei interpretări false nu vor fi fără folos: 1. Logicii spun, cu drept cuvânt, că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
privirea conținutului cunoștinței în general, drept care într-o tablă transcendentală a tuturor momentelor cugetărei în județe nu trebuiesc trecute cu vederea, fiindcă funcțiunea inteligenței exersată în ele poate să fie importantă pe terenul cunoștinței pure apriorice. {EminescuOpXIV 396} 3. Toate relațiunile cugetărei în județe sânt a) ale predicatului la subiect b) ale rațiunei (Grund) la urmare c) ale cunoștinței repărțite și ale membrelor adunate ale împărțelei întreolaltă. În speția întîia a județelor se consideră cătrolaltă numai două noțiuni, în a doua
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
b) ale rațiunei (Grund) la urmare c) ale cunoștinței repărțite și ale membrelor adunate ale împărțelei întreolaltă. În speția întîia a județelor se consideră cătrolaltă numai două noțiuni, în a doua două județe, în a treia mai multe județe în relațiunile lor. Propoziția ipotetică: Dacă există o justiție perfectă cel continuu rău se pedepsește" conține adică relațiunea dintre două propoziții: "Există o justiție perfectă" și "Cel continuu rău se pedepsește". Dacă ambe aceste propoziții sânt adevărate rămâne in suspenso. Numai consecvența
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întreolaltă. În speția întîia a județelor se consideră cătrolaltă numai două noțiuni, în a doua două județe, în a treia mai multe județe în relațiunile lor. Propoziția ipotetică: Dacă există o justiție perfectă cel continuu rău se pedepsește" conține adică relațiunea dintre două propoziții: "Există o justiție perfectă" și "Cel continuu rău se pedepsește". Dacă ambe aceste propoziții sânt adevărate rămâne in suspenso. Numai consecvența este ceea ce se cugetă prin acel județ. În fine județul disjunctiv conține relațiunea dintre două sau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pedepsește" conține adică relațiunea dintre două propoziții: "Există o justiție perfectă" și "Cel continuu rău se pedepsește". Dacă ambe aceste propoziții sânt adevărate rămâne in suspenso. Numai consecvența este ceea ce se cugetă prin acel județ. În fine județul disjunctiv conține relațiunea dintre două sau mai multe propoziții, dar nu după consecutivitate, ci după contrapunerea lor logică, întru cât adică sfera uneia exclude pe a celeilalte, și totuși și a comunității totodată întru cât el[e] la un loc împlu sfera cunoștinței
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai multe propoziții, dar nu după consecutivitate, ci după contrapunerea lor logică, întru cât adică sfera uneia exclude pe a celeilalte, și totuși și a comunității totodată întru cât el[e] la un loc împlu sfera cunoștinței proprie; [conține] așadar relațiunea dintre părțile sferei unei cunoștințe, de vreme ce sfera fiecărei părți e bucată întregitoare la sfera celeilalte în complexul întreg al cunoștinței proprie. D. es.: "Lumea este sau prin o întîmplare oarbă, sau prin necesitate internă, sau prin o cauză exterioară". Fiecare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
date. Și asta e ce-am găsit de cuviință a nota în vederea celor următoare. 4. Modalitatea județelor este o funcție cu totul deosebită a lor, care are distinctivul că nu contribuie nimic la conținutul județului (căci afară de mărime, calitate și relațiune nu mai e nimic ce ar constitui cuprinsul județului), ci ea atinge numai valoarea copulei în raportul ei la cugetare îndecomun. Județe problematice sânt acelea unde afirmarea sau negarea se accepe ca posibilă (după plac). Asertorice unde se consideră ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca și Aristoteles categorii, de vreme ce intenția noastră primordială a fost analogă cu a sa, deși în execuțiune s-a depărtat foarte mult de aceasta. Tabla categoriilor 1. Ale cantității Unitate Multitudine Totalitate 2. Ale calității Realitate Negațiune Limitațiune 3. Ale relațiunei a inerenței și subzistenței (substantia et accidens) ale cauzalității și dependenței (cauză și efect) ale comunității (influința reciprocă între cele active și pasive) 4. Ale modalității Putință - neputință Ființă - neființă Necesitate - cazualitate Aceasta este lista tuturor noțiunilor primordial-pure ale sintezei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai înjosită din toate 320 r națiunile; nu există umilire în lume pe care să nu fie capabilă s-o suporte (... ). ["SOCIOLOGIA... "] 2264 Sociologia e între toate științele unica care atinge interesele oamenilor, sentimentele, patimele și prejudițiile lor. Tratând despre relațiunile dintre oameni, ea dă rezistența celora cari se bucură de putere sau prerogative în socoteala semenilor lor. Monopolistul nu e-n stare a vedea foloasele concurenței. Omul de stat, trăind 911 {EminescuOpXIV 912} {EminescuOpXIV 913} din regularea afacerilor altora, nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cea cultă; aicea influința unei împrejurimi culte nu e numai esențială, ci neînlocuibilă. Simțul estetic în genere și probarea lui în viața proprie îndeosebi cere o îngrijire atât de durabilă și practică cum ea nu se prezintă (geboten) decât prin relațiunea și societatea celor culți, pe când orce știință teoretică despre el și orice nizuire solitară după el ni se arată în genere a fi zadarnice. De acolo și esperiența deasă cum că și oameni foarte cultivabili și culți înăuntrul lor, dacă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la amestecul acestora). De aceea nu posedă literatura noastră până azi alte opuri asupra vieții de om cult decât de acelea cari conțin reguli curat empirice mai mult asupra decenței, convenabilității, a șicului și a celor ce șed bine în relațiunile noastre cu oamenii. Nouă însă ni s-a arătat clar cum că orce șic și amăsurare în purtare, de la purtarea cea mai exterioară până la formațiunea cea mai intimă a sufletului, se-ntemeiază pe legi estetice, își are originea în judecăți
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu mărimea ridicării ei d, adică v == md, punând diametrul pământului == oo. Daca ridicarea (d==1) a masei (m) se schimbă în mișcarea acestei mase c-o repejune finală de c == 1 atunci mărimea puterii de cădere v = mc. Din relațiunile cunoscute cari au loc între d (mărimea ridicării) și c (repejunea finală) rezultă însă, pentru alte valori a lui d sau a lui c, mc ca măsură a puterii v (adecă masa multiplicată cu repejunea finală ridicată la pătrat e
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ion Eliad. La 15 noiemvrie se deschid Corpurile legiuitoare cu mesajul regal, care coprinde un pasaj energic cu privire la cestiunea Dunării. Austria se crede atinsă prin aceasta și ordonă (fără notificare oficială) contelui Hoyos, ministrului său plenipotențiar din București, să suspende relațiunile sale personale cu guvernul român. Ziarele austriace declară că, în cazul cel mai rău, sunt mulțumite cu status quo, dar că România să fie încredințată că nu se poate face nimic în cestiunea dunăreană nici fără Austro-Ungaria, nici în contra ei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
precum cehul Prazak, ministru de justiție, polonul Dunajewski la finanțe ș. a. m. d. Încă în ianuarie cabinetul Taafe a anunțat o serie de proiecte pentru îmbunătățirea sorții populațiunilor rurale. Întâlnirea de la Gastein și vizita regelui italian la Viena au întărit relațiunile esterioare ale monarhiei. Introducerea serviciului militar obligatoriu în Bosnia și Herțegovina, provincii cari de nume stau sub suveranitatea Porții și a căror administrare timporară a luat-o asupră - și Austria, a dat ocazie Porții să proteste în contra acestei măsuri. În
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ș. a., cari, ca odinioară, Epureanu, sunt destul de capabili de a lua asupră-le o moștenire atât de destrăbălată ca aceea a roșiilor. Daca gândim la relațiile actuale dintre Austro-Ungaria și România nu e desigur optimism de-a crede că aceste relațiuni s-ar putea numai ameliora sub un regim conservator. Austrofobii și rusomanii sunt mai rari în șirurile conservatorilor decât între partizanii unui Rosetti, Cogălniceanu sau Stătescu, ceea ce nu poate fi decât în favorul dezvoltării și neatârnării României. Deocamdată cată să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acestea proiectul voiește să facă servicii - nu dezvoltării în direcțiune naturală a populațiunii din patrie, de diferite religiuni și naționalități, nici intereselor ei de cultură temeinică, - ci mai vârtos acelui fatal curent politic care, purcezând din o greșită concepție a relațiunilor și intereselor vitale ale patriei, și-a propus de scop maghiarizarea popoarelor nemaghiare din patrie. E adevărat că, proiectul în cestiune tinde a regula în mod uniform pentru toate confesiile afacerile instrucțiunii și, abstracție făcând de la o mică escepție, proiectul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
naționalitate nemaghiară (daca greutatea principală nu se va fi punând pe maghiarizare) - nu numai că, n-are nici un temei, dar încă neîncrederea producând după natura ei neîncredere reciprocă poate fi stricăcioasă intereselor mai nalte ale statului, mai cu seamă în relațiunile politice nu tocmai consolidate de astăzi, după a cărora matură cumpănire ar trebui ca, în sânul popoarelor patriei de diferite religiuni și naționalități, să se cultive alipirea cu conștiință către statul bine închegat, adecă patriotismul prin respectarea tuturor pretențiunilor juste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și de mare importanță. Nu voi să văz în aceasta o espresie de ură sau de dispreț, însă în orice caz aceasta este o procedere care nu se poate motiva nici pe egala îndreptățire de stat a confesiunilor, nici pe relațiunile proprii bisericii greco - orientale române, ba nici măcar pe bunul tact. Biserica greco - orientală română, privind afacerea învățămîntului din punct de vedre al statului, nu poate avea și nici are nimic de zis, daca legislațiunea determină minimul studiilor obligatorii ce sunt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un caz provenit la un gimnaziu greco-oriental român, așa e afară de îndoială că ascuțișul ei este îndreptat cu deosebire contra învățămîntului bisericii greco - orientale române; pentru că pot fi cazuri singulare și se pot dezvolta din când în când astfel de relațiuni, cari din punct de vedere al intereselor mai înalte de stat îndreptățesc pe guvern la astfel de măsuri; dar - a le transpune din cadrele dreptului internațional într-o lege de instrucțiune publică și a face tot atunci escepțiune în favorul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la ordinea zilei, multele idei eronate cari s-au produs în anii din urmă asupra originii proprietății precum și a clăcii în România și pripa reformelor răsărite din aceste erori ne face să ne întoarcem încă o dată la istoria adevărată a relațiunilor vechi dintre proprietatea mare de pământ și muncă, căci ni se pare că o descriere clară a evoluțiunii unor raporturi atât de necesare e adesea esențială pentru cunoașterea cestiunii. Se va zice că reformatorii și agitatorii, că d. C. A
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și mai migălos, dar, cunoscîndu-se stăruința și răbdarea diplomației rusești, metodul promitea un succes ce părea sigur, din cauză cu atitudinea Austro- Ungariei în cestiunea dunăreană și multicolorele împrejurări de partid din România prezintă puncte de razim pentru a submina relațiunile dintre România și Austro-Ungaria. Înainte de toate era important de-a scoate din cabinetul Brătianu pe acel membru carele, ca conducător al politicei esterioare, avuse ocazia de-a încerca mai mult dezinteresarea Rusiei față cu tânărul stat de la Dunărea de Jos
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]