444 matches
-
cucerire cu sabia. Consulul general al Angliei de la București, W. Wilkinson, în cartea sa Tablou istoric, geografic și politic al Moldovei și Valahiei, ne dă o descriere clară a acelei cesiuni, făcute în împrejurări atât de nefavorabile Rusiei. Iată acea relațiune: Galib Efendi care, după schimbările mari întîmplate la Constantinopole, reluase funcțiunile de ministru al afacerilor străine a fost principalul plenipotențiar la București în anii 1811 și 1812: însă prințul grec Dimitrie Moruzi, dragoman al statului, era față la negociațiuni, au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
încredere în generozitatea țarului, pe când, luând act despre zgomotul răspândit, noi puneam la îndoială temeinicia lui, dar în acea vreme declaram scurt, cuprinzător, cu demnitate și hotărît: Nu dăm nimic Rusiei si nu primim nimic de la Rusia. Voim să întreținem relațiuni de bună vecinătate cu rușii, dar nu putem jertfi nimic de dragul lor". Iară atunci când organele rusești au început să pună la îndoială drepturile României asupra Basarabiei, nu ne-am pierdut răbdarea, nu am devenit insolenți față cu o puternică invazie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
României sânt armonizabile, neatingîndu-se nici una din rădăcinele existenței noastre, buna-înțelegere și o sinceră simpatie, bazată pe reciprocitatea intereselor, e nu numai cu putință, ci chiar foarte probabilă pentru viitor. Așadar n-am avea nimic de zis în contra unei apropieri în relațiunile statului nostru cu statul austriac. Lucrul însă de care ni e teamă este că guvernul radical, fără experiență și fără cunoștința lucrurilor după cum îl cunoaștem, în loc de a armoniza interesele Austrii de la gurile Dunării cu ale noastre, să nu ne strice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de-a cumpăni puterile noastre și de-a nu aspira la lucruri himerice, foarte costisitoare și foarte zădarnice pentru stadiul nostru cel mic de cultură. Desigur că ținem la simpatiile Italiei și am fi foarte bucuroși ca să se reînoiască acele relațiuni amicale și de solidaritate de interese, cari predominau în veacul nostru de aur sub coborâtorii Basarabilor și ai viței Mușatin, pe. când Cetatea Albă și Chilia erau pline de negustori genovezi și venețieni, pe când galbenul venetic era o monetă cunoscută
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
predominau în veacul nostru de aur sub coborâtorii Basarabilor și ai viței Mușatin, pe. când Cetatea Albă și Chilia erau pline de negustori genovezi și venețieni, pe când galbenul venetic era o monetă cunoscută, pe când republica Veneției întreținea atât de puternice relațiuni cu Ștefan Vodă pomenească-l! E drept că un ziar nu e vrun lucru mare, - puțin schimbă din cursul fatal al evenimentelor, ba este adesea un fruct al acelui curs. Dar de bine de rău tot e mai mult decât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vor pricepe ce-nvață și numai așa vor învață a iubi România. Acum venim la instituțiile noastre liberale, pe cari n-am voi să le vedem introduse în noua provincie. Am voi să se respecte adică statu quo ante bellum relațiunile de proprietate și de posesiune, administrația comunală cum a fost, jurisdicțiunea matrimonială exercitată de cler, sentințele de pace dictate părților prin persoane clerice, c-un cuvânt toată organizația primitivă, însă morală și de bună-credință a unui popor primitiv. Pentru aceasta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu răspunde direct la această imputare. Am spus adeseori că, relațiile dintre stat și stat fiind întemeiate numai pe interese, pot fi foarte cordiale, fără ca prin aceasta sentimentele intime ale națiunii să ia parte la acea cordialitate.. Dovezi despre bunele relațiuni dintre România și Rusia ne dau mulțimea decorațiunilor pe care guvernul puternicei împărății vecine găsește de cuviință a le împărți la noi spre a împodobi piepturile patrioților și dovezi și mai temeinice credem că ni se dau pe cale diplomatică. Prin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al cărei mijlocitor a fost d. S. Mihălescu. Dar în loc de a stărui asupra cestiunei adevărate, le zice magistraților următoarele: După câte știm - și dorim să ne înșelăm - Parchetul nu se ocupă nicidecum despre cele ce a făcut acuzatorele și despre relațiunile sale intime și publice; ceea ce credem că este și nedrept și vătămător pentru niște bărbați cari desigur caută cu căldură adevărul și numai adevărul, fără nici o altă preocupare. În orice caz, bărbații cari compun Parchetul sânt datori să descopere, cât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nedrept și vătămător pentru niște bărbați cari desigur caută cu căldură adevărul și numai adevărul, fără nici o altă preocupare. În orice caz, bărbații cari compun Parchetul sânt datori să descopere, cât mai curând, cu cine a fost și este în relațiuni intime și publice d. Moldoveanu, ce valoare are acuzarea sa, ceea ce o poate lesne afla de va binevoi a cerceta și a cere ca și poliția să îl ajute în cercetările sale, și ce coprind dosarele Ministerului de Interne și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu țăranul; apoi unii orășeni români, dar mai cu seamă se folosesc, față cu toate clasele societății, izraeliții la cari sîntem reduși a ne adresa. În asemenea împrejurări, legitima întrebare e a se ști ce e de făcut? IV. REGULAREA RELAȚIUNILOR EVREILOR ÎN PRUSIA În ultimul articol am întrebat ce ar fi de făcut. Înainte de a cerceta complexul măsurilor necesare la cari ar trebui a ne gândi și ce ar trebui a lua pentru ameliorarea stării de lucruri, cestiunea izraeliților fiind
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lor. Masa populațiunii - spre a vorbi aci numai de statele germane, cu toate că și în Franța, Anglia, Italia nu este altfel - masa populațiunii are o singură, naționalitate, cea germană. Absolut și în singura ființă a acestei naționalități concepem și înțelegem noi relațiunile noastre către stat, cătră toate afacerile și interesele publice; vrând-nevrând, prin instict, pe nesimțite, Insă cu atât mai unitar și mai concentrat. În această privință la noi nu se află sentimente împărțite, nici un interes alăturea sau peste cel german. Însă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
În realitate singurul motiv coercitiv al apărătorilor guvernului este acela al amenințării cu intervenirea puterilor. Se știe că dacă cestiunea izraelită ar fi putut fi invocată ca pretext al vreunei intervențiuni (cauză n-ar fi fost nicicînd) starea generală a relațiunilor actuale dintre state fac[e] pretextul acesta cu neputință, căci această stare a neutralizat cauza probabilă a unei asemenea intervențiuni, adecă dorința de sporire a forței politice prin întinderea asupra teritoriului nostru. Poporul românesc, înzestrat cu atâta bun-simț, nu se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de peste Prut. Această procedere n-ar contribui puțin a alina durerile și a face ca cele mai bune raporturi să se restabilească între România și puternica ei vecină, căci marile interese ale României reclamă să stea în cele mai amicale relațiuni cu toți vecinii ei. Într-adevăr, principe Gorciacof, îndură-te de acele nenorocite instrumente ale Altesei tale, nu-i face cu totul imposibili în această țară. Nu vezi că ei bucuros cedează în toate celea, ei ușor își alină durerile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și schimbarea politicii externe românești.Victor Antonescu avea însă rolul “de a face ca în raporturile cu Rusia să intervină o pauză”. Totodată , ziarul își exprima speranța că Victor Antonescu, “o personalitate foarte simpatică” va avea grijă “de a cultiva relațiuni de bună vecinătate cu toate țările inclusiv cu Germania“171. De la 1 septembrie 1936, atitudinea presei germane s-a schimbat ca urmare a ordinelor transmise “care au pus în vedere presei să manifeste atitudinea cuvenită și să nu exagereze în
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
situația”, având convingerea că relațiile economice “vor stimula și regula raporturile germane“. În aceeași zi, “Frankfurter Zeitung“ accentua asupra faptului că demiterea a survenit în urma neînțelegerilor “continui și mai vechi“ care existau între Titulescu și primul - ministru Tătărăscu “pe chestiunea relațiunilor dintre politica internă și cea externă“174. Tot la 1 septembrie 1936, ziarele “Voelkischer Beobachter”, “Berliner Boersen - Zeitung” și “Der Angriff” au scos în evidență atacurile pe care le declanșase presa poloneză la adresa fostului ministru de externe român 175. Momentul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
externe române [...]“179. Se afirma că noutatea ar consta în “recâștigarea unei libertăți de mișcare care însă nu schimbă nimic din fundamentul politicii externe române ... Va urma o mai intensivă și mai sinceră colaborare cu vecinul iugoslav, o îmbunătățire a relațiunilor cu Polonia, poate o ușoară distanțare față de Cehoslovacia, și o pronunțată distanțare față de Rusia Sovietică. De asemenea România se va strădui să refacă vechile legături cu Italia, iar pe cele față de Reich-ul german să le privească cu mai multă înțelegere
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
și ocupațiuni străine, incendii, molime, Iașul atinge, pe la mijlocul secolului trecut, o strălucire care în circumstanță poate fi privită ca o adevărată minune. Încă pe la 1785, abatele conte d'Hauterive, fost secretar al prințului Alexandru Mavrocordat și care a lăsat multe relațiuni interesante, deși destul de aspre uneori, despre Iași și despre Moldova, spunea în memoriile sale: Înfrumusețindu-se prin stabilirea în el a atâtor boieri (care la acea epocă își părăsiseră locuințele de țară), Iașul se umple tot mai mult de negustorime și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
alți câțiva. Nu știu să-l fi văzut vreodată pe maestru mai strălucit de vervă și de spirit ca în seara aceea. E adevărat că marea deosebire de vârstă dintre noi și alte împrejurări diferite au făcut să n-am relațiuni prea strânse cu el, și în felul acesta să nu pot caracteriza aceste lucruri prin vre-o apropiere comparativă. Dar pe cât am aflat și știu, verva aceasta scânteetoare și mai ales darul de a povesti făceau parte integrantă din personalitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Mai e oare nevoie? Cred că cei care mă citesc au impresia că le vorbește un om căzut din lună... Anecdota primează Eu n-am fost contimporanul Junimii; adică n-am avut și n-am putut avea nici un fel de relațiuni cu această veche asociațiune. Când ochii mei s-au deschis, cu agera curiozitate a tinereței, la lucrurile înconjurătoare, Junimea trăise. Maiorescu, Negruzzi și cei mai principali dintre reprezentanții ei nu se mai găseau la Iași; Alecsandri, Eminescu, Creangă se stinseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
activitatea, spiritul ei, nu știu nimic. Nimic mai mult decât ce am putut citi, la fel cu toată lumea, în "Amintirile..." lui Panu și ale lui Iacob Negruzzi, sau în prețioasa colecție de documente a d-lui Torouțiu sau în numeroasele relațiuni, note și evocări risipite câte puțin pretutindeni, de vreo treizeci și mai bine de ani, sau din puținul ce am putut afla din povestirile orale, adeseori îndoielnice, ale celor care au trăit în mediul Junimii. În cartea sa "Către Noua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Paul Zarifopol l-am cunoscut în timpul în care-mi pregăteam licența la Iași. Eram de o seamă; tineri, firește, adică optimiști, entuziaști, visători. Disciplinele noastre erau diferite; eu făceam dreptul, el literele. N-aș putea deci invoca între noi acele relațiuni de la suflet la suflet pe care le stabilește camaraderia de studii și care de multe ori sunt începuturi de prietenie durabilă, dacă nu indestructibilă. Dar o împrejurare ne-a apropiat pentru un timp și ne-a făcut prieteni. De mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
politica orientală. Cu deprinderile însă de gonaci de posturi, cu dezordinea morală ce întrețin în societatea noastră credincioșii și neofiții partidului zis liberal, nu se poate aștepta nici soliditate în guvern, nici pace și liniște în societate, nici putere în relațiunile noastre internaționale. A fost lesne pentru partidul zis liberal să dărâme, fiindcă a găsit tărâmul pregătit de chiar clasa guvernantă veche, care s-a muncit în curs de douăzeci de ani, la adăpostul instituțiunilor reprezentative ale Regulamentului Organic, să paralizeze
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ianuarie 1881] ALIANȚA NORDULUI Cu privire la zgomotele despre restabilirea alianței celor trei împărați un corespondent din Berlin susține că prin sferele competente din capitala Germaniei nu e nimic cunoscut despre o asemenea eventualitate. Cu toate acestea nu se poate nega că relațiunile dintre cele trei mari puteri nordice sânt astăzi și vor rămânea foarte bune pe cât timp politica Rusiei nu va lucra contra tendințelor Germaniei și Austriei de-a consolida Orientul. Este adevărat că actualmente și celelalte puteri urmăresc aceleași scopuri și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tribunalul suprem i le-a recunoscut. În orice caz d. Costinescu devine din ce în ce mai prețios pentru patrie. O achizițiune politico-financiară plătită cu 3 - 4 milioane de franci, în orice caz o marfă scumpă, deși netrebnică. [11 februarie 1881] PROIECTUL CONTA ["DIN RELAȚIUNEA... "] Din relațiunea ce ni s-a trămis despre cele urmate în conferința profesorilor din capitală cu privire la proiectul de lege asupra instrucțiunii publice estragem și publicăm următorul discurs, rostit de către unul din asistenți, d. N. Kirilov, profesor la gimnaziul Cantemir. Precum
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
i le-a recunoscut. În orice caz d. Costinescu devine din ce în ce mai prețios pentru patrie. O achizițiune politico-financiară plătită cu 3 - 4 milioane de franci, în orice caz o marfă scumpă, deși netrebnică. [11 februarie 1881] PROIECTUL CONTA ["DIN RELAȚIUNEA... "] Din relațiunea ce ni s-a trămis despre cele urmate în conferința profesorilor din capitală cu privire la proiectul de lege asupra instrucțiunii publice estragem și publicăm următorul discurs, rostit de către unul din asistenți, d. N. Kirilov, profesor la gimnaziul Cantemir. Precum se va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]