331 matches
-
Cosmin Ciotloș Am schițat până acum o linie de lectură, și mai ales de relectură, a Istoriei pe care o consider, substanțial, corectă. Față de celelalte, aceasta are avantajul de a fi în mai mare măsură critică decât (cum bine nota la un moment dat C. Rogozanu comentând serialul lui Ștefan Agopian) scriitoricească. Diferența o face
Câteva concluzii (IX) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7311_a_8636]
-
retoric. Sunt critici care au comentat în felul acesta cele două cărți.) A le citi însă așa, otova și reducționist, echivalează, până la urmă, cu a nu le citi deloc. Ca să nu mai vorbesc de atât de fertila, sub aspect interpretativ, relectură. Ea nici nu mai încape în schemă. Ore pierdute de pomană! Așa se face că cea mai pertinentă analiză a volumului regretatului Ioan Lăcustă rămâne aceea dezvoltată în postfață de Bogdan-Alexandru Stănescu. (Ca atent cititor al presei culturale ce sunt
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]
-
alte câteva oferte de bună calitate articolul Irinei Petraș, "De la deducție la seducție" pentru o subtilă analiză a cărților lui Ion Vianu, Investigații mateine și Necredinciosul, fixându-și ca punct de plecare chiar unghiul de abordare psihanalitic-biografist al autorului. O relectură a Investigațiilor mateine transpusă la nivelul biografiei criticului nefilolog, dar înzestrat cu toate calitățile pentru a fi unul de excepție relevă o ecuație de finețe și introspecție. Evocare Revista EX PONTO (nr. 4, 2008) i-a reținut Cronicarului atenția prin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7610_a_8935]
-
mai mult decât să parafrazeze ceea ce s-a spus deja odată. El găsește tăcerile textului și le transformă în surse inepuizabile de rearticulare, pentru ca, reformulate, să ricoșeze asupra sursei, adăugân-du-i semnificații noi. În plus, experiența unui déjŕ lu, a unei relecturi în care familiarul devine noutate, poate fi o experiență mai substanțială decât cea a descoperirii unei noi trame naratologice, deoarece textul se îmbogățește prin chiar potențialitățile sale, prin încercarea de a surprinde secretele acțiunii originale, prin răsturnarea unghiului de înțelegere
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
scris despre ea cu minuția exigentă cu care o face, aici, fostul profesor al lui Manasia, ar fi deja prea mult. O carte obligatorie pentru orice act critic legat de poezia de azi. Conține în germeni motivația esențială a unei relecturi.
Argumentul Echinox by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7149_a_8474]
-
nici o aluzie la Partidul Comunist sau la vreo mișcare de rezistență a acestuia, și de aceea a dat întregului volum titlul nuvelei nedreptățite de interpretarea școlărească tendențioasă din anii '80. Putem spune că provocarea conținută este, în fond, una la relectură. Ediția nu este revendicată de cineva, singurele indicații fiind cele ce privesc prefața (excelentă, aparținându-i lui Cornel Ungureanu) și cronologia. Totuși, la finele volumului sunt prezente și cuvenitele referințe critice, iar selecția textelor trădează un „ochi" foarte bun. Spun
Clasicizarea generației ’60 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6227_a_7552]
-
povestiri și nuvele să fie aproape uitate, relegate pe raftul „încercărilor de tinerețe", care au pregătit „marele salt" către romanesc. Persistă, mai ales, în legătură cu ele, o serie întreagă de clișee, favorabile și defavorabile, pe care nu se poate sprijini o relectură onestă. O dezambiguizare a contextului a operat, e drept, Nicolae Manolescu în Istoria critică a literaturii române, însă textele rămân - în absența unor ediții cum este cea de față - în mare măsură necunoscute publicului mai tânăr. Volumul Opere I. Mări
Clasicizarea generației ’60 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6227_a_7552]
-
Mări sub pustiuri, de Dumitru Radu Popescu, calitatea selecției, prefața remarcabilă a lui Cornel Ungureanu, mica antologie de repere critice și, în general, reproducerea fidelă, fără greșeli, a textului originar produc, împreună, o ediție bună, de la care poate începe o relectură a acestui mare prozator. Care, iată, s-a clasicizat.
Clasicizarea generației ’60 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6227_a_7552]
-
alta cu notație psaltică, refăcută de Virgil Nanu după broșurile originale, întrucât vechile notații din 1850 și 1852 deveniseră ilizibile, între pp. 223-340. Versiunea integrală de la Editura Compania ne sugerează - desigur, dacă admitem că un colportor este ceea ce colportează -, o relectură indirectă a eroticii antonpannești. De ce nu?, și o încadrare mai precisă a autorului, între discursurile culturale antinomice din care se constituie epoca: unul progresist, puternic, dar fără aderențe la nivelul publicului, cealalt reacționar, muribund, însă dominând încă mentalitatea marii mase
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
carențe, însă, George Topîrceanu rămâne un autor care merită indiscutabil o apariție în BPT și, de asemenea, o cercetare a acelor aspecte prin care poezia sa mai interesează cititorul contemporan. Cosmin Ciotloș navighează cu o precaută inteligență critică printre meandrele relecturii acestui autor, posesor al unui discurs inegal și victimă, de fapt, a propriului succes și a propriei facilități de a versifica. Criticul își reprimă tentația de a-l salva pe autor cu orice preț, inventân-du-i - pe urmele pasionantei, dar cam
Topîrceanu, azi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6168_a_7493]
-
a cărui operă stă în întregime pe un piedestal etic, asemenea mici ciupeli de breaslă sună de o mie de ori mai nepotrivit decât la oricare altul. Într-un articol intitulat De ce îi scria Brumaru lui Raicu (referitor la frumoasele relecturi cu adresă din Cerșetorul de cafea), Ileana Mălăncioiu începe prin a-l pune la punct, într-un chip nu tocmai onorabil, pe Mircea Cărtărescu. Nu fiindcă De ce iubim femeile ar fi dezamăgit-o estetic, ci pentru că într-un paragraf de
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
Manolescu, Alex. Ștefănescu, Eugen Simion), poetul intrase, totuși, într-o anume uitare. Din acest punct de vedere, cel puțin, primele două volume ale ediției critice îngrijite de Pavel Țugui și Oana Safta vin la momentul potrivit. Ele ne propun o relectură a unui scriitor original, inconturnabil în orice istorie a literaturii române din a doua jumătate a secolului XX. Referința de la care s-a pornit în alcătuirea ediției de față o reprezintă ediția „semi-critică" (formula le aparține celor doi îngrijitori) în
A. E. Baconsky în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6199_a_7524]
-
mulțumim să-i semnalăm apariția și să remarcăm că, avantajată de o ținută grafică elegantă, Steaua conține multe texte interesante. Din sumarul său ne-a atras atenția Dosarul Lewis Carroll realizat de tineri universitari din țară: este un exercițiu de relectură binevenit într-o literatură ca a noastră preocupată excesiv de ea însăși și de aceea predispusă la marginalitate. Am reținut editorialul intitulat „Autismul literar” sub semnătura lui Adrian Popescu - un articol de atitudine în care redactorul-șef al Stelei pledează cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4869_a_6194]
-
Mihai Zamfir), dar fără să aibă exclusivitate. Mai mult, erau, cu toții, scriitori pe care, în principiu, nici o panoramă responsabilă nu-și poate permite să-i ignore. Oricum, minorii lipseau. Odată apărută, această Scurtă istorie se înfățișează, printre altele, drept o relectură orientată stilistic a întregii literaturi române. (Chiar dacă momentan vorbim doar despre un prim volum, al cărui prag cronologic de sus e reprezentat de Octavian Goga, cel mai tânăr și, totodată, mai longeviv dintre autorii luați în discuție. Vor urma și
Stilul intelectual (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5253_a_6578]
-
cumplit din cauza lăcomiei și incompetenței unor editori improvizați. Din fericire, volumul din colecția BPT este o reușită nu numai din punct de vedere filologic. Spre deosebire de reeditarea din 1991, textul beneficiază de prefața unui critic cu autoritate, Alex. Ștefănescu, a cărui relectură a romanului nu numai că scoate la iveală noi aspecte ale literaturii lui Radu Tudoran, ci invită convingător la o nouă evaluare istorico-literară a scriitorului. Una care să îl scoată de sub zodia „autorului popular”, să opereze o nouă ierarhizare a
Resurecția lui Radu Tudoran? by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5286_a_6611]
-
subaspecte, spre a vorbi astfel, raportări nenumărate la personaje din epoca lui Creangă și la situațiile în care acestea s-au aflat, la împrejurările istorice și din spațiul cultural, toate îndreptățindu-l pe Mihai Cimpoi să vorbească în prefață despre „relectura fascinantă a operei crengiene“ întreprinse de Eugen Simion. Inițiativa cea mai plină de interes a lui Eugen Simion mi se pare și mie că este aceea de a-l fi legat pe naratorul Creangă, pe povestitor, de „provocările biograficului”, într-
Alt Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5301_a_6626]
-
paradox, respingând cu îndârjire clișeul, sporind tensiunea între focalizarea pe cuvânt și desfășurarea frazei. Jocul de cuvinte multiplicat la nesfârșit pare să se autonomizeze, dar sensul dinamitat se reconstruiește, într-un text care respinge o lectură grăbită și acceptă doar relectura. Noul volum al autorului, de-abia apărut (Happy New Fear!, 2011), adună articole (publicate în presa culturală în ultimii ani) în care tema limbii e nu doar ilustrată de performanța neologică și de hibridizarea registrelor, ci chiar pusă în discuție
„Tangajul langajului“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5468_a_6793]
-
mai publică, astăzi, eseu. Atunci când nu se mărginesc să facă doar magistratura săptămânală a cronicii literare, comentatorii activi preferă să se dedice cercetărilor academice. Care încurajează studiul, priza directă asupra documentului adică, punând în schimb în carantină nobila plezanterie a relecturii. Dar aceasta e numai una dintre posibilele explicații. O alta provine din caracterul cumva inerțial al prozei lui Sadoveanu. Masivă și destul de unitară ca viziune, aceasta a creat mai degrabă certitudini decât nedumeriri. Nu mă refer la valutare, ci la
Sadoveanu pentru toți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5145_a_6470]
-
au apărut ele atunci, fără cosmetizări și fără a pune defectele pe seama cenzurii. O a doua provocare vine în consecuția primeia. Dacă Eugen Suciu se înfățișează publicului din 2011 cu poemele din 1979, este pentru că ne adresează o invitație la relectură. Relectură care să renunțe la clișeele generaționiste - „autoreflexivitate”, „textualism” -, în favoarea descoperirii, cu întârziere de trei decenii, a vocii poetice personale a autorului. Prin urmare, o provocare adresată și istoriei literare, care, din necesitatea legitimă de a impune o generație și
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
apărut ele atunci, fără cosmetizări și fără a pune defectele pe seama cenzurii. O a doua provocare vine în consecuția primeia. Dacă Eugen Suciu se înfățișează publicului din 2011 cu poemele din 1979, este pentru că ne adresează o invitație la relectură. Relectură care să renunțe la clișeele generaționiste - „autoreflexivitate”, „textualism” -, în favoarea descoperirii, cu întârziere de trei decenii, a vocii poetice personale a autorului. Prin urmare, o provocare adresată și istoriei literare, care, din necesitatea legitimă de a impune o generație și o
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
biografie” (p. 413) Să trecem acum, destul de rapid, spre celălalt pol al chestiunii. Capitolul Eminescu (pus sub titulatura „Icoana” romantică). Aici, Mihai Zamfir face un adevărat tur de forță. Premisa interpretării sale decurge din observațiile lui Petru Creția, conform cărora relectura lui Eminescu trebuie să înceapă de pe poziții editoriale mai realiste. Din această perspectivă, clasica împărțire în antume și postume nu se justifică. Ea se datorează exclusiv unei serii de accidente istorice. (De la perfecționismul incurabil al poetului la îmbolnăvirea lui subită
Stilul intelectual (III) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5227_a_6552]
-
Mircea Mihăieș Pentru Salinger am avut, de la primul rând citit, o simpatie hard, aproape contondenta, solidificata apoi prin lecturi și relecturi periodice. Îmi place totul la acest scriitor zgârcit, care a reușit să se oprească atunci când a simțit că nu mai are nimic important de spus. Mă încântă, desigur, faptul că suntem născuți în aceeași zi, pe 1 ianuarie, și că
Singurătatea Capricornului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6542_a_7867]
-
sale culturale, diferite de ale noastre. Nu mă miră, deci, faptul că aici a apărut recent o ediție anastatică (!) a Memoriilor... lui Vasilie Moldovan*. Deși am îndoieli asupra posibilității recuperării lui Vasilie Moldovan, în urma acestui demers, el ne prilejuiește o relectură a textului său. O relectură nu lipsită de interes. În primul rând, faptul că avem de-a face cu un amator, a cărui unică experiență literară sunt aceste memorii, ne duce imediat cu gândul la Grigore Lăcusteanu. Analogia este tentantă
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
noastre. Nu mă miră, deci, faptul că aici a apărut recent o ediție anastatică (!) a Memoriilor... lui Vasilie Moldovan*. Deși am îndoieli asupra posibilității recuperării lui Vasilie Moldovan, în urma acestui demers, el ne prilejuiește o relectură a textului său. O relectură nu lipsită de interes. În primul rând, faptul că avem de-a face cu un amator, a cărui unică experiență literară sunt aceste memorii, ne duce imediat cu gândul la Grigore Lăcusteanu. Analogia este tentantă: ambii sunt diletanți și nu
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
parțiale. Spre deosebire de ei, Monica Spiridon are plăcerea generalizării. Discutându-l pe gazetarul Eminescu, ea îl are în vedere și pe scriitorul cu același nume, în ambele ipostaze, de poet și de prozator. Analiza publicisticii reprezintă numai un posibil model de relectură completă, pe care de altfel autoarea o schițează în primele două părți. Aici se și războiește cu criticii care n-au văzut în articolele eminesciene punctul de plecare pentru o proiecție care să acopere întreaga operă. Singurul exeget care pune
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]