714 matches
-
valorilor altei epoci istorice. Ifigenia lui Euripide renunță să lupte pentru viață când înțelege că altfel oștile grecești nu vor porni spre Troia. Ifigenia lui Eliade își acceptă cu seninătate moartea transformată în sacrificiu creator. Legenda elină e autohtonizată prin relevarea legăturilor cu folclorul românesc: jertfa Ifigeniei se înrudește cu a Anei lui Manole și cu moartea ciobanului mioritic, transfigurată în nuntă cosmică, atitudinea aparent pasivă a eroilor dovedind înțelegerea superioară a destinului. Piesa ilustrează astfel preocuparea constantă a istoricului religiilor
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
Vitner se îndreaptă tocmai în direcția evaluării, dintr-o perspectivă modernă, a dezbaterii conținutului și implicațiilor noțiunii de artă socialistă, din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, în majoritatea publicațiilor de cultură ale epocii. Este de aceea extrem de interesantă relevarea unor texte mai puțin cunoscute ale lui C. Dobrogeanu- Gherea, care, fără a mai vorbi de valoarea lor, contribuie la modificarea profilului criticului de la Contemporanul. În acest sens, arată Ion Vitner, „Gherea nu stabilește, cum se poate vedea la o
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
contururi abracadabrante", înfricoșătoare. Eul sensibil, febricitant al tînărului autor, atras de observație și analiză, s-a văzut azvîrlit într-un turbion de anomalii al unei epoci triste, de unde turnura frecvent kafkian-orwelliană a discursului său, îmbinarea partiturii analitice cu cea a relevării unor monstruozități masive, care, prin forța lucrurilor, transcend latura ,documentară" a creației, proiectîndu-ne într-o zonă misterioasă, irațională a umanului.
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
și edulcorări ale realității. Dar a selecta din multitudinea de imagini ce pot ilustra evenimentele unei zile mai ales mizerabilismul și decăderea ființei umane e un atentat la însăși ideea de bun simț. Presa trăiește, bineînțeles, din senzațional și din relevarea excepționalității unor situații. Dar ce e ieșit din comun în faptul că niște nefericiți își îneacă frustrările în alcool? Nici măcar nu se poate spune că au avut loc cine știe ce fapte penale. Televiziunile nu ne-au arătat nici bătăi, nici confruntări
Dipsomania salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10655_a_11980]
-
măsură mijloacele. 2) Liedul, chansonul sau songul, madrigalul, frottola, vilanella ori aria, romanța, canțoneta și genurile de divertisment, cantata și oratoriul reprezintă specii ale muzicii cu text a căror paliere sonore morfologice și sintactice tatonează modalitățile cele mai adecvate întru relevarea nuanțelor gîndirii și sensibilității poetice. Mai mult, atunci cînd suntem în prezența unor produse artistice autotrofe, muzica și textul devin inseparabile, întrucît ele coabitează într-o simbioză perfectă, intranzitivă. în vreme ce, atunci cînd muzica poate supraviețui textului (în ipostaza sacrificării acestuia
Pretextele muzicii cu text by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11037_a_12362]
-
în legătură cu Ion Creangă. Și anume o interpretare prin grila unor nu o dată îndeajuns de complexe, pretențioase și nu în ultimul rînd imprevizibile asociații avînd rostul de a-i așeza în cîmpul "dialogității" culturale universale, de a-i "înnobila" astfel prin relevarea a ceea ce opera dar și personalitatea lor se pare că ar conține în stare virtuală. Reprezentanți ai unor "culturi minore", humuleșteanul al uneia rurale, autorul Momentelor al uneia de tîrgoveți balcanici, cei doi fundamentali autori ai noștri se văd proiectați
Caragiale între oglinzi paralele (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10884_a_12209]
-
eseul acestuia conținând - remarcă Mircea Scarlat - cele mai multe sugestii estetice, pentru ca în deceniul următor să apară sinteza călinesciană rămasă neîntrecută în opinia autorului cărții la care mă refer. El comentează pătrunzător și inspirat faimoasa monografie, care, și ea, "se structurează în jurul relevării naturii exponențiale a lui Creangă". Călinescu - considera criticul - călinescianizează, așa-zicând, multe afirmații ce nu-i aparțin (cele care vin de la Ibrăileanu îndeosebi), lui revenindu-i meritul impunerii, consacrării acestora, dovedind, și în acest mod, ca în critică ROSTIREA are
Mircea Scarlat și posteritatea lui Creangă by Constantin Coroiu () [Corola-journal/Imaginative/10224_a_11549]
-
luat ființă la Timișoara „Asociația Peisagiștilor din România” („AsoP“). Asociația își propune să susțină interesele profesioniștilor în domeniu, care se poate manifesta în acțiunea de conservare a valorilor peisagistice ale țării, de dezvoltare și reconstrucție ecologică a acestora și de relevare a dimensiunii lor estetice. Asociația își propune demararea imediată a unor acțiuni de definire și recunoaștere, de facto, a profesiei de peisagist. La această primă întâlnire, care a avut loc la Opera Română, și-au expus punctul de vedere: acad.
Agenda2005-13-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/283529_a_284858]
-
participat la sesiunea de instruire intitulată „Analiza financiară, economică și evaluarea riscurilor” în cadrul Proiectului „Programarea și implementarea asistenței de pre-aderare pentru Programul PHARE - Coeziune Economică și Socială și tranziția la Fondurile Structurale“. Această sesiune de instruire s-a ocupat de relevarea unor aspecte specifice privind evaluarea financiară și economică a proiectelor de investiții finanțate de Uniunea Europeană. În acest cadru au fost prezentate atât aspecte teoretice, cât și analize ale unor studii de caz. Marți, 17 mai, o delegație condusă de domnul
Agenda2005-21-05-administratie () [Corola-journal/Journalistic/283706_a_285035]
-
cu sinceritatea profundă a spovedaniei, avatarurile elaborării lucrării, neliniștea și zbuciumul creatorului pornit pe drumul conceperii prin cuvânt. Capitolul al II-lea este dedicat istoriei vechi a localității Ruginoasa, integrată in istoria Moldovei. Începându-și „călătoria” înspre descoperirea adevărului și relevarea acestuia, autorul își stabilește ca punct de plecare comuna Ruginoasa, „aflată în zona de contact a Podișului Sucevei cu Podișul Central Moldovenesc” și „având o origine veche, dinainte de 1600”. Este vorba de un reper spațial și unul temporal pe axele
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
emită ordine în numele său. Omul a „ghicit” voia Domnului când I-a construit mărețe edificii în care „slujește Domnul”. Mai bine ar sluji omul si nevoile sale. Cea mai neverosimilă și supărătoare restricție impusă de „homo religiosus” adică popime este „relevarea științelor” numai prin reprezentanții calificați a Domnului. Noi vedem, simțim că pământul și nu soarele se învârtește, dar Dumnezeu a „relevat” popimii că pământul este centrul absolut al lumii care se rotește în jurul lui. Și pentru „petele din soare” descoperitorii
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
în piept bolnav/stă luceafărul jilav, /diamantul în gunoaie/te dospește, te ogoaie, /de auzi voce năroadă: /câini cu galaxii în coadă, /patimi, vers cuvântului, /câinele pământului... // Foicica macului, /să ne ducem dracului!» (SÂrg, 66). II. Treapta a doua, a relevării cailor „cu ochii deschiși, de piatră “: Sensul iubirii (1960). Poemele lui Nichita Stănescu, din Sensul iubirii, se remarcă printr-o autentică forță plasticizantă și revelatorie a câmpurilor lirice, traversate cu superbie adolescentină, ori de cavaler danubian - modelul „declarat “mai târziu
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
manifestare. Tocmai de aceea cercetarea istorică a încercat în trecut să evidențieze principalele direcții de evoluție ale acesteia. Dar cu toate acestea, multe dintre aspectele problemei au rămas într-un con de penumbră, putându-se menționa în acest sens ne relevarea în măsură suficientă și cu o documentare adecvată a contribuției tuturor județelor la îmbogățirea peisajului cultural românesc. Vrând să suplinească o atare lipsă pentru județul Mehedinți studiul de față se referă la o perioadă de aproape o sută de ani
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
mare succes, intitulat simplu, «Love story»”). Din câteva referiri biografice și suma realizărilor literare ale autorului discutat, din datele esențiale ale conținutului cărții, din prezentarea și analiza acțiunii, dintr-un raport referitor la personaje (dacă lucrarea este un roman), din relevarea eventualelor filiații literare și nu numai literare, și din câteva eșantioane de text, Octavian Curpaș face un tot bine conturat și perfect echilibrat (ceea ce presupune corecte proporții), pe care-l închide într-o idee finală. Pe parcurs, cronicarul pune în
RECENZIA UNUI VOLUM NEEDITAT (INCA) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366977_a_368306]
-
diminueze forța creatoare și nici credințele. Dimpotrivă, dramatica experiență a suferinței le-a aprofundat, dându-le o nouă anvergură. Tocmai acest fenomen de creativitate cu totul particulară a stimulat spiritul iscoditor al doamnei Mirela-Ioana Borchin, determinându-i investigația remarcabilă prin relevarea celor mai neașteptate aspecte ale operei lui Eugen Dorcescu”. (Radu Ciobanu) „Să precizăm că dna Mirela-Ioana Borchineste de departe, în critica românească, exegeta de marcă a acestei bogate opere poetice, printr-un minuțios excurs hermeneutic bachelardian și de mai largă
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
paletă diversă de mijloace stilistice și un inventar complet cu trăsăturile fantasticului literar. Visul pentru Tomas, prietenul din copilărie, presupune anticipația, este un semn prevestitor. Comunicarea transmentală, prin viziunea spațiului propice întâmplării, terenul de tenis, ține de mutația metafizică necesară relevării imaginarului: „A doua zi, m-am dus din nou pe terenul de tenis, Tomas juca așa de absorbit, fără să mă observe. Fata îi spuse iar ceva la ureche și până să mă dezmeticesc dispăruseră.” Urmează transfigurarea mitică a realului
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
s-ar răni sub stern încă înainte de a porni împotrivă-și și, în locul replicii neiertătoare, ar face o neașteptată reverență.” Voi trece acum în revistă observațiile (extraestetice) făcute de critici privind semnificațiile micilor unități de percepție, utile demersului meu de relevare a aspectelor gnoseologice din poezia românească (începând cu Nichita Stănescu). Așadar, micile unități de percepție reprezintă: - fragmentele pulverizate ale ființei noastre, care își caută coerența tinzând la refacerea totalității (Al. Condeescu); - „centri pulsatili din a căror variată și fină întrepătrundere
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
Eugenia Țarălungă (originală până în măduva oaselor) a înnoit atât lexicul poetic (cu neologisme, termeni științifici, selectați cu precărere din științele sale preferate: biologia, anatomia, fizica și chimia), cât și imaginația lirică (prin asociații neobișnuite de cuvinte, descoperind noi perspective de relevare a sufletului nostru). Lucian GRUIA București februarie 2012 Referință Bibliografică: Lucian GRUIA - EUGENIA ȚARĂLUNGĂ - ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE / Lucian Gruia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 433, Anul II, 08 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Lucian
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
Martin Heidegger. Specific, desigur, și Omului - sensibil, poetului Andrei Gheorghe Neagu, care, astăzi, îmi umple bucuria de a-i savura „lacrima iubirii” și a călători în „templul poemelor sale”. Postmodernist iertător al clasicului, indecis să-i fie supus. Alergând între relevarea detaliului ca simbol grotesc și semnificant, ca semnificație impact al percepției și armoniei, ca meditație și reflecție asupra lumii străbătută cu piciorul. Fuga din sine și fuga din fața lumii, două căi de situare afectivă, de deslușire ontică a eu-lui său
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
cazul S'uthlam). Până la urmă, Dumnezeu apare ca o pasare a responsabilității dinspre colectiv către individual ... Scula Dacă ar fi să redenumesc prologul și primele două capitole, aș face-o cu titlul de mai sus. Ele sunt de fapt o relevare a navei Arca. În Prolog Martin prezintă efectele malefice a ceea ce se numește „steaua molimei”, care apare pe cerul planetei H'ro Brana odată la trei generații. Atunci ființele de pe această planetă sunt atacate de fel și fel de molime
A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE LUI TUF – PRIMA EPOPEE SPAŢIALĂ A LUI GEORGE R.R. MARTIN de DORU SICOE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345526_a_346855]
-
Când a fost posibil, după Revoluția din decembrie 1989, în urma demersurilor episcopului Eftimie, susținute de arhiereul vicar Ioachim Mareș Vasluianul, Seminarul s-a reînființat. Desigur, cei care vor să afle înteaga istorie a Seminarului, cu amănunte, vor citi cartea. Pentru relevarea -încă odată- a importanței școlii romașcane, o trecere în revistă a numelor câtorva personalități care și-au legat, într-un fel sau altul, destinul de al Seminarului Sfântul Gheorghe din Roman, cred că este binevenită: - Apostol Nicolae - director al Seminarului
MIHAI ŞTIRBU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345715_a_347044]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > MAI ȚIN DE VORBĂ CLIPA Autor: Nicoleta Milea Publicat în: Ediția nr. 435 din 10 martie 2012 Toate Articolele Autorului MAI ȚIN DE VORBĂ CLIPA Gânduri la ,, PRIVIGHETORI BOLNAVE” de Dumitru VASILE DELCEANU ,, Poezia este relevarea unui sentiment pe care autorul îl crede interior și personal, dar pe care cititorul îl recunoaște ca fiind al său.” ( Salvatore Quasimodo) A vorbi despre ,, PRIVIGHETORI BOLNAVE”, căci așa se numește ultimul volum de versuri pe care îl aduce în fața
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
mama”. Flash-uri, parcă fotografieri vii, filmări de sentimente - „Mama stă-ntinsă pe catafalc”, „ce-aș face, oare, /dacă mamei/aș dori/să-i trimit o scrisoare?”, „am rămas pân’ la ziuă, /privegind lângă ea” - fac, dintr-o realitate funestă, relevări ale ego-ului vizionând, depășind, sublimând hotarele cunoașterii, conotațiile ce tind spre absolutul ideatic: „Acum,/ după această răscruce /de drum ,/ sunt altul.../ Sunt altcineva”. Dedublarea, încercarea străbaterii limitelor și disperarea scindă¬rii, în această durere unică, irepetabilă, au dat versuri sacralizând
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
onoarei de familist” pe care le-o apără chiriacii ținându-le nevestele în brațe, „revoluționarii”, precum Coriolan Drăgănescu, „infatigabilele silfide” Zoe Trahanache și Mița Baston („fiică din popor și [...] republicană”) reprezintă fauna operei caragialiene, fiindu-le evidențiate trăsăturile specifice prin relevarea limbajului, a comportamentului, a preocupărilor și a relațiilor lor. Două capitole din eseu se ocupă de tipul dascălului, eseistul fiind ferm convins că autorul „Bacalaureatului” îl tratează pe acest personaj ca pe o categorie neutră, care „își păstrează în mare
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
presei din Lugoj»); (IV) Linia a doua stârnește furtuna; (V) Dezinformarea și impostorii Revoluției (cu ?? subcapitole: «»; «»; «» etc.) și (VI) Modificarea istoriei. Incitanta carte, Lugoj, 20 decembrie 1989 - revoluție, adevăr, dezinformare, impostură (2015), de Nicolae Toma, intră în ineluctabila competiție a relevării imperioase a veridicei istorii privitoare la sângeroasa Revoluție Valahă Anticomunistă din Decembrie 1989, chiar dacă autorul - în „deschiderea“ acestei excelente lucrări - ar fi putut lăsa Distinsului Receptor impresia că Adevărul, Înaltul Spirit Justițiar, „Veridic-ultima Instanță“ (din perspectiva sfertului de veac scurs
MONOGRAFIE A REVOLUŢIEI VALAHE ANTICOMUNISTE DIN 1989 ÎN ARIA LUGOJULUI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370596_a_371925]