388 matches
-
cei care participă la ea, orice comportament, orice obiect devenind parte integrantă a comunicării. Analiza tranzacțională Promovată de către Eric Berne, analiza tranzacțională s-a dovedit a fi o teorie deosebit de utilă în studiul relațiilor de comunicare. Autorul a pornit de la reliefarea faptului că fiecare dintre noi poartă în sine simultan trei stări în funcție de natura proceselor relaționale în care este implicat: astfel, Berne precizează că fiecare dintre noi posedă: - o stare de Părinte - preluată și reprodusă din principiile pe care figurile părintești
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de către Moreno, jocul de rol se desfășoară deci în patru etape: - descrierea situației; - repartizarea rolurilor urmată de distribuirea câte unei fișe pentru fiecare participant (care cuprinde descrierea rolului ce va trebui urmat, a situației etc.); - role-playing-ul propriu-zis; și - analiza activității, reliefarea concluziilor. O tehnică interesantă a jocului de rol este ilustrată de paradoxul intitulat „Cele trei tabere”. În principiu, este vorba despre lipsa unei opoziții tradiționale de tip frontal între două tabere, aceasta din urmă fiind înlocuită de confruntarea de tip
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dar apelând adesea și la corespondență pentru a stabili delimitări, complementarități ori continuități, eseista se plasează în umbra textului, dar în interiorul epocii radiografiate de el, comentând în cunoștință de cauză contextul scrierii: plasează accente, pune în evidență nuanțe, urmărește constant reliefarea sobră a ideilor și nu construirea unei imagini compensatorii a scriitorului, prea puțin cunoscut în timpul vieții. Bine familiarizată cu teoriile de analiza discursului, S. se oprește deopotrivă asupra stilului și retoricii acestei opere confesive în care prozatorul I. D. Sîrbu conștientizează
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
I, 1902; Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române; al doilea volum Manea, 1902). Ca urmare a interesului constant pentru istorie, narațiunea imaginează un timp fabulos: perioada de formare a poporului român (secolele VI-IX). Circumstanțele istorice rămân însă doar pretexte pentru reliefarea conflictelor morale. Are loc o înfruntare de atitudini etice, urmărită în capitole lungi, dăunătoare echilibrului compozițional. Intenția este și aici de a proba că excesele de orice natură sunt funeste. Se recurge la o intrigă sumar închipuită și la întâmplări
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
veridicitatea personajelor, ele arată dexteritate în versificare și o bună mânuire a dialogului, calitate vizibilă și în epica lui S. Prozele scurte sunt îndeobște simple povestiri sau relatări de călătorie, în care ținta nu e atât transpunerea unui peisaj, cât reliefarea unor aspecte negative, criticabile. Conștient de necesitatea construcției romanești, despre care vorbește într-o conferință consacrată începuturilor speciei la noi, prozatorul nu dispune însă de resurse adecvate. Romanță fără note cuprinde o poveste de iubire, atrăgătoare prin personajele implicate, pline
SAMARINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
Batzaria, Zicu A. Araia, Marcu Beza, L.T. Boga sau George Murnu, la configurarea unui peisaj al poeziei aromâne. În principal, el urmează modelul lui V. Alecsandri, pe care îl dezvoltă prin introducerea unor elemente particulare. Este preocupat mai ales de reliefarea dimensiunilor patriarhale, a vieții pastorale din Munții Pind, conturate fără ostentație. În versul lui străbate îngrijorarea pentru pierderea graiului strămoșesc și a etniei înseși. Amenințarea vine de la un dușman în fața căruia totul se prăbușește („Că ardu-a noastre case / Și moare
TULLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290298_a_291627]
-
spiritul curentelor impulsionate de ideea „creației pure”, „impersonale”, „obiective”, „clasice”: cubism, constructivism, integralism. Prezență modelatoare constantă, artisticul nu se realizează deloc sau se realizează prea rar în planul compoziției. Niciunde nu e vizibilă o preocupare de selecție, de concentrare, de reliefare imprevizibilă a sensului, de sugerare a lui, subtilă, de gradare a efectelor. Tot ce are de spus poetul spune, nu sugerează niciodată, el e mereu un neostenit producător de imagini. Adevărată natură în această privință, el emite comparații, metafore, personificări
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
autorului descoperirii, o centură (Ibidem). În această categorie plastică poate fi inclus și fragmentul descoperit la Măgura, care este încadrat în etapele târzii ale culturii Dudești (R. R. Andreescu, 2007, pl. 3/1) (Planșa I/5). Se remarcă steatopigia și reliefarea feselor într-o manieră aparte, dar și prezența unor motive geometrice dispuse pe toată suprafața piesei.. a. 2. Statuete în poziție verticală, din os. Din arealul muntean al culturii, din necropola de la Cernica, provine o statuetă din os, care, după
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
gurgui, tras tot din peretele vasului, care folosea, cel mai probabil, la o mai bună apucare a sa (acest gurgui având, mai mult ca sigur, un corespondent și în partea ruptă din vechime). Prin proporționarea echilibrată, prin atenta și realista reliefare a detaliilor anatomice, credem că e vorba de un vas cu destinație specială, cultică, cel mai probabil un vas folosit la libațiile diferitelor manifestări legate de cultul fertilității și fecundității, aduse de comunitățile neoliticului timpuriu din arealul anatoliano-balcanic. Vasele antropomorfe
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
ce au in vedere demonstrarea rolului elementelor : apă, aer , sol în creșterea și dezvoltarea plantelor, în menținerea vieții pe Pământ. îngrijirea unor animale acasă sau la școală (pești, pisici, păsări etc.) Analiza individuală a fiecărui comportament, a fiecărui elev, cu reliefarea elementelor de comportament pozitive și negative făcute în situații concrete asigură o asimilare imediată și clară de către elevi, cu sintetizarea lor în reguli de comportament în locuri publice și de protecția naturii. Utilizarea fișelor, testelor și imaginilor ilustrate care vin
Educaţia pentru conservarea şi protejarea mediului înconjurător. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
două fiind instruirea asistată și învățarea programării. Evaluarea pe calculator nu implică utilizarea acestuia de către elev, ci doar interacțiunea cadru didactic-mașină. Îi facilitează celui din urmă corectarea și aprecierea testelor, identificarea greșelilor de ortografie, ținerea unor evidențe stricte ale rezultatelor, reliefarea greșelilor tipice, realizarea unor desene, scheme sau grafice, sublinierea cuvintelor cheie și corectarea imediată a testelor cu itemi cu alegere multiplă. Dezavantajul prezentat este posibilitatea redusă de corectare a unor probe de evaluare cu itemi subiectivi. g)-Studiul de caz
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
este un interviu amplu, care îi oferă lui P. ocazia de a-și pune în valoare calitățile de interlocutor atent și implicat în discuția pe care o dirijează cu abilitate. Reconstituirea unor evenimente din viața lui Petru Dumitriu duce la reliefarea unui punct de vedere nepătimaș asupra perioadei istorice pe care scriitorul a traversat-o nu fără accidente. Deși subiectele dezbătute sunt încărcate de dramatism, cei doi nu devin nici o clipă patetici, iar luciditatea și, uneori, detașarea caracterizează acest discurs ambivalent
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
omologhează cele două curente, vorbind nediferențiat de „realiști și naturaliști” sau substituindu-i pe unii altora. V.S. Bielinski grupează realiștii ruși sub genericul „școala naturală”. La noi, C. Dobrogeanu-Gherea prezintă „realismul și naturalismul artistic” drept un singur curent, stigmatizând însă reliefarea sordidului de către Zola și adepții săi ca „realism scârbos”. Criticii români de seamă, de la Titu Maiorescu și C. Dobrogeanu-Gherea la Tudor Vianu, G. Călinescu și cei de după al doilea război mondial, sprijină în fond r., însă terminologic acest concept mai
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
configurație/ conținut din estetica germană, P. procedează la o ierarhizare a „straturilor” textului, similară celor propuse de Roman Ingarden sau de René Wellek, dar de un grad mai ridicat de coerență și complexitate. Avantajul acestei concepții constă, mai întâi, în reliefarea interdependenței nivelelor: „Pentru Borges, labirintul este, concomitent, tipar compozițional, temă și motiv emblematic” - scrie autoarea, relevând întreita ipostază a semnului literar, ca element semantic, referențial și autoreferențial deopotrivă. Apoi, identificarea celor șase „nivele configurative” constituie o modalitate plauzibilă de a
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
comportamentului individual. Este vorba despre reprezentări organizate ale experiențelor anterioare, definite ca „reguli generale, inflexibile și tacite, credințe sau postulate silențioase”. Aceste scheme pot avea grade diferite de complexitate. Modalitățile utilizate de către autor pentru a confirma existența acestora sunt diverse: - reliefarea conținutului tematic al visurilor; - examinarea unor asocieri libere; - răspunsuri la unele teste psihologice; - observarea modalităților obișnuite de structurare a experiențelor utilizate de către un individ; - interogări directe ale pacientului în legătură cu așteptările sale, convingerile sale, prejudecățile și atitudinile sale. Schema permite persoanei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
determine factorii actuali care le mențin. Datele obținute permit specificarea și alegerea procedurilor terapeutice adecvate. Autorii propun să prezinte informații în șapte dimensiuni: - examinarea problemei specifice în vederea precizării tuturor evenimentelor sau situațiilor relative la problemă (topografie, frecvență, intensitate, durată) și reliefarea țintelor acțiunii terapeutice; - clarificarea situației problemă identificând variabilele antecedente și consecutive care mențin comportamentul problemă; - analiza motivațională în scopul precizării elementului care, la un anume subiect, constituie o întărire în funcție de istoria sa personală; - analiza developmentală a trecutului biologic, sociocultural și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Moș Kivu, Săptămâna Patimilor). L. nu are darul observației psihologice, personajele se comportă banal și după clișeele melodramei. Înfățișarea lor este însă plastică și expresivă, contribuind la realizarea atmosferei de epocă. Pitorescul se întregește cu aventura și cu preferința pentru reliefarea originilor obscure (Popa Roșu, Radu Negru) sau pentru ciudățenia comportamentului (Moș Kivu). Lipsite de dramatism, povestirile câștigă prin finețea umorului și prin pitorescul idilic (Săptămâna Patimilor). Corect, dar fără strălucire, L. a tradus și a publicat în „Convorbiri literare” versuri
LAHOVARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287738_a_289067]
-
scopului explicit de creare a unei baze teoretice pentru scopuri practice. Versiunea lui M. este departe de a fi o simplă traducere. Adaptarea se face prin definiții simplificate sintetic, prin folosirea unui sistem de referințe cunoscut cititorului român, prin numeroase reliefări și concluzii personale în legătură cu sensurile și utilitatea învățăturilor. Elimină pasajele prolixe și intercalează, unde i se pare potrivit, fragmente din alte lucrări. Dar efortul cel mai mare constă în încercarea de a crea un limbaj filosofic și științific românesc. În
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
că numele lui Ovidiu apare pe fiecare pagină, de la 310 la 318. Se Înțelege că, dacă un nume este amintit de mai multe ori pe aceeași pagină, aceasta este menționată o singură dată. • O altă precizare importantă se referă la reliefarea paginilor unde găsim cele mai multe informații despre persoana care ne interesează. De pildă, În lucrarea O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia a lui Mihai Cimpoi, numele lui Grigore Vieru apare pe un număr de 44 de pagini: 10, 11
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
în lucrare cu cele opt liste descrise în acest capitol (vezi tabelul 1, pp. 50-51), constatăm că lista noastră include: - toate mecanismele din lista Annei Freud; - douăzeci dintre cele douăzeci și trei de mecanisme ale listei lui Valenstein (considerând că „reliefarea afectelor” este echivalentul afirmării de sine prin exprimarea sentimentelor, iar „a face pe bufonul, a lua în derâdere” sunt atitudini înrudite cu umorul); - optsprezece dintre cele douăzeci și șase de mecanisme descrise și/sau menționate în Vocabularul psihanalizei de Laplanche
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
4) Afirmarea de sine - sintagmă care apare, în traducerea franceză a DSM-IV (affirmation de soi), pe lista mecanismelor de nivel adaptativ ridicat - este desemnată în glosarul aceluiași DSM-IV prin termenul „autoafirmare”. Să mai notăm că în lista lui Valenstein apare reliefarea afectelor. Vezi și definiția dată la subcapitolul dedicat afirmării de sine din a doua parte a lucrării noastre, precum și prezentarea făcută reliefării afectelor (v. infra, capitolul de față). 5) Bergeret prezintă separat dedublarea eului (mecanism de apărare de mod psihotic
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
este desemnată în glosarul aceluiași DSM-IV prin termenul „autoafirmare”. Să mai notăm că în lista lui Valenstein apare reliefarea afectelor. Vezi și definiția dată la subcapitolul dedicat afirmării de sine din a doua parte a lucrării noastre, precum și prezentarea făcută reliefării afectelor (v. infra, capitolul de față). 5) Bergeret prezintă separat dedublarea eului (mecanism de apărare de mod psihotic împotriva angoasei de fărâmițare și de moarte) și dedublarea imago-urilor, mecanism pus în evidență de școala Melaniei Klein (în principal cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
angoasei depresive, culpabilității și pierderii. Ea se întemeiază pe un refuz absolut al realității psihice - realitatea mediului intern, care include pulsiuni și obiecte interne. 34) Refuzul psihotic (DSM-IV): tip de refuz caracterizat printr-o alterare majoră a aprecierii realității. 35) Reliefarea afectelor (V.): faptul de a pune un accent deosebit pe afect ori de a-l utiliza în mod excesiv, evitându-se astfel înțelegerea logică și explicația rațională. Sentimentele sunt deci intensificate inconștient, în scop defensiv. 36) Reparația (L. și P.
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
copil din flori, al cărui tată pilot de vas, a sfârșit în decrepitudine, după o viață desfrânată (...). Există și o poveste a căpitanului Bumbaru care este lipul de marinar vechi, idealizat de literatura burgheză (...). Toate aceste elemente nu contribuie la reliefarea trăsăturilor omului nou. Dimpotrivă, în cazul brigadierului Vlahos, ele nu fac decât să întunece portretul acestuia. Cultul amănuntului nesemnificativ e evident. Trebuie spus că la originea acestei deficiențe stă faptul că Vladimir Colin a uitat de faptul că vasul plecase
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Și se trăgea concluzia că la un moment dat ar putea să pară că tractoriștii, așa cum sunt prezentați, aparțin unui stadiu al construirii socialismului mult mai înaintat decât cel la care se referă romanul (...). Neîndoios este un lucru: că pentru reliefarea problemelor pe care autorul și-a propus să le trateze, el a ales în mod just personajele sale, le-a conceput cu multă claritate (...). Trebuie spus că în zugrăvirea unora dintre personaje și situații ale cărții, autorul n-a ridicat
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]