1,648 matches
-
lipsa prezenței publice a discursului religios, în ciuda dominației cantitative indiscutabile. La pelerinaje, iconițele sunt vândute ca în talcioc, pe post de talismane purtătoare de noroc - afirmă, cu multă seriozitate și responsabilitate, Domnul Dan Dungaciu Iată doar câteva ipostaze sociologice ale religiozității românilor, fără pretenții de exhaustivitate. Prima categorie este cea a „omului religios“, credinciosul propriu-zis, care frecventează biserica regulat și stă binișor și la nivelul catehetic. Este o categorie sociologică constantă, chiar dacă greu de cuantificat. A doua categorie este cea a
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466668228.html [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
boală de trecut, o moștenire de căpătat, o căsnicie de refăcut. A treia categorie este cea a „credinței fără apartenență“. Acest personaj este credincios, dar nu poate crede tradițional. Este credincios, dar nu mai aparține Bisericii creștine. Nevoia lui de religiozitate se livrează acum unor forme exotice, asiatice, sau diverselor eclectisme mistice răsăriteano-orientale. Sociologii numesc asta „noi mișcări religioase“. A patra categorie este cea a „apartenenței fără credință“. Această categorie aparține Bisericii tradiționale, zgomotos chiar, doar că aparține altfel. Nu atât
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466668228.html [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
paradoxal, era înconjurat de lume, căutat, consultat în probleme duhovnicești. „Părea mai degrabă rătăcitor printre oameni, o apariție insolită și contrariantă, coborâtoare parcă din alte timpuri. Mai ales tinerii căutau să-i fie aproape - îl priveau și-l ascultau cu religiozitate, ca pe un sfânt” - îl prezintă Nicolae Băciuț în textul care ține loc de Prefață. Poate Constantin Noica mai trezea așa un interes din partea discipolilor săi, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu ori studenții de la filozofie care veneau la Păltiniș doar ca să
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592714.html [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
aibă în sine viața. Cu cât înaintează în unirea cu Iisus Hristos, cu atât crește mai mult în viață, și cu cât își duce existența în izolare față de Iisus Hristos, în neunire cu El (chiar dacă această existență ia uneori înfățișarea religiozității, a împlinirii exterioare a poruncilor), cu atât se îndepărtează de viață, rămânând, în cele din urmă, singur cu sine însuși. Este imaginea viței de vie și a mlădițelor pe care o folosește Mântuitorul Iisus Hristos pentru a întări acest adevăr
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
serioase, în dauna divertismentului frivol, cu lipici la public. Secțiunea Alt.Rom.Com își propune să le dea o șansă acestor, să le zicem, comedii romantice alternative care fie vin din zona indie americană sau de pe alte meleaguri, respectând cu religiozitate formulă, dar fiind ignorate de multiplex, fie deviază de la rețetă genului și introduc un twist în povestea de dragoste. Altfel spus, râdem, glumim, dar oare eroii rămân împreună la final?’’, punctează Mihai Chirilov. Povestea iubirii, în regia lui Radu Mihăileanu
Începe TIFF. Clujul devine capitala filmului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105447_a_106739]
-
pe care pictorul l-a sugerat strecurând picuri de sfințenie și de smerenie, un univers care te îndeamnă la contemplare și la rugăciune. Stând de vorba cu pictorul, i-am deslușit câteva trăsături pe care i le bănuiam. Profunda sa religiozitate i-a sădit în suflet dragostea de om, de adevăr, de dreptate, de frumos, de curățenie și puterea de a lupta pentru aceste valori. Idealul său în artă este acela ca arta să devină expresie a permanenței valorilor umane. L-
CEASUL DE TAINĂ DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ceasul_de_taina_de_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/351040_a_352369]
-
pânză, ulei/carton, acuarelă/hârtie, guașă, pastel, tehnică mixtă, gips, porțelan, oțel, lemn s-au remarcat și printr-o varietate de teme și motive: germinația - “Semințe” (Daniela Rîndașu), “Cuib” (Lucreția Milea); iubirea - “Love Story” (Mihaela Laslo); zborul “Zbor” (Claudiu Dosaru); religiozitatea - “Masa pontifului” (Valter Paraschivescu), “Înviere” (Cristian Dinu), “Jocuri Îngerești - Vestiarul” (Nicolae Lupu), aspecte ale vieții social-politice - “Electorale” (Ligia Popescu); natura - “Spre zări” (Marcel Bejgu), “Malul Borcei (Tănase Mocănescu), “Prin fereastră” (Marilena Ghiorghiță), “Iarnă în sat” (Inga Edu), “Porțile primăverii” (Florica
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1462467456.html [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
internet, pentru că așa se poate înconjura pământul - dar și pentru că noutățile și informațiile vin spre noi mai repede decât înainte. Și totuși... îmi place o carte ce are mirosul cuvântului și al literei tipărite, devenind, în cele din urmă o religiozitate răsfoirea unei cărți sau a unei reviste, pagină cu pagină, simțind în fiecare filă prezența autorului și a erudiției sale. Așa cred că e bine și pentru revista noastră, să fie în formă apropiată de carte. Noi, toți - cei care
CETATEA LUI BUCUR – O NOUĂ FAŢETĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Cetatea_lui_bucur_o_noua_fateta.html [Corola-blog/BlogPost/348174_a_349503]
-
când aveau alt tip de conversații cu părinții”, crede Otilia Mantelers, mamă a trei copii și instructor Hand in Hand Parenting. Cel mai bine în această situație este ca părintele să îi transmită celui mic că va avea grijă cu religiozitate de timpul său de joacă și de distracție, oricât de multe teme ar avea și oricât de mult ar trebui să învețe. „Și nu numai atât: vom petrece zilnic timp special cu ei, 10-15 minute în care vom face tot
Cum să-i reobișnuim pe copii cu școala după vacanța de vară. Otilia Mantelers: „Cel mai puternic instrument al unui părinte este ascultarea” by https://republica.ro/cum-sa-i-reobisnuim-pe-copii-cu-scoala-dupa-vacanta-de-vara-otilia-mantelers-zcel-mai-puternic-instrument [Corola-blog/BlogPost/338237_a_339566]
-
este Ortodoxia și se tinde spre o „Biserică puternică, curată și mândră”. De aceea, nu ne mai putem mira de faptul că generația pe care a patronat-o este unică prin anumite trăsături din care amintim: ancorarea în spiritual, descoperirea religiozității și a Ortodoxiei în special. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără un om atât de vioi, pătrunzător și fecund ca Nae Ionescu. Deci putem spune că Nae Ionescu este singurul filozof sau metafizician prin excelență creștin, pentru care
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dan_ciachir_ganduri_despre_nae_ione_stelian_gombos_1349350242.html [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
desăvârșita “cumsecădenie”, desăvârșita colocvialitate, în tăcere, a teribilului Yahvé, prezența sa în toate locurile și în toate fragmentele de timp prin care trece, în scurta-i și incomprehensibila-i viață, muritorul. Pornind de la datele înșirate mai sus, vom conchide că religiozitatea și misticismul lui Ticu Leontescu și ale poemelor sale sunt definite foarte exact de ceea ce se înțelege prin minimalism. Totul este dimensionat la scară umană, fără, trebuie subliniat, ca vreuna din entitățile aflate în permanent dialog să-și atenueze, necum
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_poezia_lui_tic_eugen_dorcescu_1368550543.html [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
lui George Gershwin. Ca urmare, Ivan Lungu a fost invitat acasă la Stieber să asculte împreună comorile muzicale primite de la Menuhin. Și iată-i pe amândoi, întinși comod pe covor, cu un coniac lângă ei, ascultând cu un sentiment de religiozitate, opere celebre în interpretări celebre. Această întâmplare l-a impresionat pe scriitor în așa măsură, încât i-a inspirat și titlul cărții. Găsim, însă, în carte, și multe alte momente, perioade din viața sa. Demne de reținut sunt călătoriile făcute
IVAN LUNGU: „ASCULTÂND GERSHWIN PE COVOR” de GABI MOSCOVICI în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gabi_moscovici_ivan_lungu_gabi_moscovici_1391934128.html [Corola-blog/BlogPost/341222_a_342551]
-
Prezența lui Dumnezeu slăvit în biserică este garanția vieții creștine a satului românesc. Ernest Bernea subliniază că “viața religioasă a satului capătă chip în primul rând în biserică. Biserica este așezământul tradițional, care organizează și îndrumă viața religioasă... Biserica răspunde religiozității, răspunde nevoilor interioare ale țăranului și dă rânduielile necesare promovării spiritualității sătești”. La biserică au loc două mari categorii de fapte. Pe de-o parte, este Liturghia duminicală, cu caracter mai “oficial”, alături de care se manifestă diverse acte religioase care
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
duminicală, cu caracter mai “oficial”, alături de care se manifestă diverse acte religioase care ritmează viața omului și care au adesea un caracter local, arhaic. La biserică, între preot și credincioși are loc un dialog permanent între “biserica oficială” și manifestările religiozității populare, un dialog descris de Ernest Bernea în următorii termeni: “Biserica însăși supraveghează sau numai îngăduie o seamă de credințe și acte care, deși nu au un caracter creștin, sunt apropiate ca natură. Este vorba de o întreagă serie de
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
fiecare doctrină religioasă, să văd care ar fi cea mai plauzibilă și care să-mi explice scopul vieții pe pământ. Mai mult, am încercat să înțeleg culturile și religiile altor popoare. Mărturisesc că unele lucruri m-au încântat, am apreciat religiozitatea atât a creștinilor cât și a celorlalte popoare, dar răspunsul tot nu l-am găsit. Până într-o zi când ascultând o prelegere, de altfel simplă, am înțeles că adevărul nu era departe de ceea ce îmi spuneau părinții, dar eu
DESPRE SCOPUL VIEŢII PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1443437855.html [Corola-blog/BlogPost/363442_a_364771]
-
el însuși, care se află între două lumi de formare a sinelui: lumea interioară și lumea exterioară. Prezentarea acestei conferințe accentuează perspectiva crizei de sine din cauza lipsei de comunicare, deoarece criza morală pornește din criza de comunicare. Referitor la domeniul religiozității, s-a menționat faptul că starea de religiozitate presupune raportarea la valorile universale cu referire la spațiu, timp, experiența limitată. Devalorizarea este pierderea stării ontologice, de aceea este nevoie de un echilibru între „om-timp-spațiu”, spune doamna conferențiar. * Managerul de la Radio
CONGRESUL ELITELOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1394964878.html [Corola-blog/BlogPost/353590_a_354919]
-
de formare a sinelui: lumea interioară și lumea exterioară. Prezentarea acestei conferințe accentuează perspectiva crizei de sine din cauza lipsei de comunicare, deoarece criza morală pornește din criza de comunicare. Referitor la domeniul religiozității, s-a menționat faptul că starea de religiozitate presupune raportarea la valorile universale cu referire la spațiu, timp, experiența limitată. Devalorizarea este pierderea stării ontologice, de aceea este nevoie de un echilibru între „om-timp-spațiu”, spune doamna conferențiar. * Managerul de la Radio România Iași, Claudia Iacob Crăcăleanu a avut un
CONGRESUL ELITELOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1394964878.html [Corola-blog/BlogPost/353590_a_354919]
-
ci de om, ruina adevărului, a moralei și a religiei, declinul omului ca ființă spirituală. Cu clarviziune remarcabilă Kirgegard surprinde exact esența spirituală, pseudoreligioasă, a comunismului. El notează: „Forța, tăria comunismului stă evident în ingredientul demonic, conținut în el, ca religiozitate, căci, demonicul conține și el adevărul, numai că e răsturnat.” Comunismul este o mișcare religioasă cu aparențe politice. El este politicul devenit religie, finitul convertit în infinit, comunismul este hybris-ul total. În condițiile instaurării lui istorice, lumea nu va
DESPRE RAPORTUL INTELECTUALILOR CU BISERICA, ASTAZI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_raportul_intelectualilor_cu_biserica_astazi.html [Corola-blog/BlogPost/344936_a_346265]
-
opozit celui anterior. Iar acest lucru n-ar fi unul atât de nepotrivit până la urmă, dacă nu ar include în formula sa structurală răul, un rău care anulează definitiv posibilitatea de a vedea infinitul și sensul lui spectaculos. De o religiozitate declarat nulă, ce ține de spectrul lipsit de lumină al arealului ateu (căruia de bună voie i se supun), și texturi variate de grup (politice, mediatice ș.a.m.d.), partizanii contemporani ai demonului multifațetat androgin răspândesc cu o periculoasă putere
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_hingherii_lui_magdalena_albu_1387667452.html [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]
-
unei personalități. La Eminescu ereditatea pe linie maternă a fost cea care i-a trasat personalitatea. El și-a petrecut copilăria pe lângă biserică. Maică-sa, nefiind biserică în Ipotești, construiește propria biserică în curtea casei, biserică ce dăinuiește și astăzi. Religiozitatea bunicului Iurașcu, a copiilor lui cu trei femei care au îmbrăcat haina monahală, a băieților care se dedau la „patimi bahice”, sau erau „plesniți cu leoca” închiși în ei și singuratici, au influențat și viața poetului. Copil fiind, Eminescu își
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dulcea_lui_mama_ion_ionescu_bucovu_1383646037.html [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
Slavici povestește că „ Eu crescusem în biserică ; iară el (Eminescu) cunoștea, la vârsta de 20 de ani, nu numai învățăturile cuprinse în Evanghelii, ci și pe cele ale lui Platon, pe cele ale lui Confucius, Zoroastru și Buddha ;și punea religiozitatea, orișicare ar fi ea, mai presus de toate.” Această exigență a divinului, care este o căutare de adevăruri și valori absolute, a rămas imprimată ca o trăsătură asupra întregii sale opere. ”Și de aceea nu ezităm să-l numim pe
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dulcea_lui_mama_ion_ionescu_bucovu_1383646037.html [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
căutare de adevăruri și valori absolute, a rămas imprimată ca o trăsătură asupra întregii sale opere. ”Și de aceea nu ezităm să-l numim pe Eminescu un geniu religios” (Rosa Del Conte) De altfel Eminescu va duce mereu dorul unei religiozități de ton și gust patriarhal prin filonul tradiției familiare și populare. El cunoștea Biblia aproape pe de rost și în limbajul lui era simbolul cel mai solemn al Cărții, întrucât are pecetea tradiției, străbătând veacurile cu adevăruri de necontestat. Așa
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dulcea_lui_mama_ion_ionescu_bucovu_1383646037.html [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
asemănarea Lui, a avut, are și va avea însușiri cu totul deosebite față de celelalte ființe de pe pământ. Prin însăși poziția sa verticală dovedește că tinde spre Cel ce l-a creat și dorește să-și însușească din calitățile Creatorului: sociabilitatea, religiozitatea, spiritualita- tea, inteligența, rațiunea, dragostea și iubirea. De aceea, a simțit nevoia să fie într-o legătură permanentă cu Creatorul, Dumnezeu, precum firul de apă cu izvorul. Din această legătură a decurs o puternică credință în Cel ce l-a
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1411890098.html [Corola-blog/BlogPost/353143_a_354472]
-
Toți credincioșii comunei au un deosebit cult pentru cei care au părăsit lumea aceas- ta: strămoși, moși, părinți, copii, pe care îi pomenesc de sărbători și în mod deosebit în zilele închinate în exclusivitate morților. 3. Firul credinței noastre Dacă religiozitatea locuitorilor comunei Roșiile este atestată documentar din seco- lul al XVI-lea, asta nu înseamnă că mai înainte nu ar fi existat. Se știe bine că în vitre- giile istoriei oamenii își alegeau locurile cele mai adăpostite păstrându-și credința
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1411890098.html [Corola-blog/BlogPost/353143_a_354472]
-
Atitudinea riguros spirituală a întâlnirilor din cadrul cuibului de la internat a stârnit simpatia tânărului profesor față de cauza legionară, dar acest fapt nu va duce niciodată la înregimentarea sa în Mișcare. A păstrat însă permanent de-a lungul vieții aspirația către o religiozitate mai profundă și exigentă, atitudine exprimată și în cartea din anul 1940, Înnoiește-te, noule Ierusalime, scrisă împreună cu călugării Antim Nica, Ioil Babaca și Nicodim Ioniță: "Am tratat - spune părintele Ghiuș la ancheta din anul 1958 - problema unei mai bune
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]