251 matches
-
Ștefan atât de desconsiderat ca cel român, cu toate că acesta este cel mai compact pe teritorul ce-l locuiește, și mai ușor de mulțămit. Se pare însă că tocmai pentru aceasta, apoi pentru tenacitatea cu care se alipește de limba și religiunea sa, se consideră, de cel mal periculos, căci parcă toată lumea s-a conjurat în contra lui. Nimărui n-a făcut nici o nedreptate, și românul la nime n-a întîmpinat nici măcar bunavoință. Toți care au venit în contact cu el s-au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cari apoi prin arendarea, afară de Făgăraș, care a mai căpătat element străin din alte comitate, toate s-au desființat și răsfirat prin alte comitate. Întreaga Transilvanie a fost rău împărțită în trecut, pentru că era fătul celor 3 națiuni și 4 religiuni privilegiate de nainte de 1848 și era și teritorialmente împărțită Transilvania conform interesului național al maghiarilor, sașilor și secuilor; dar totuși rămăsese ici colea câte un petec care încă pe atunci era grăniceresc și după desființarea graniței devenise aceea ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stavile serioase. [2 martie 1877] {EminescuOpIX 336} PRELEGERILE JUNIMEI ["DUMINECA TRECUTĂ D. P. VERUSSI... "] Dumineca trecută d. P. VERUSSI a ținut prelegerea sa asupra "politeismului " înaintea unui public distins și foarte numeros. Plecând de la considerația psicologică că politeismul este o religiune ce stă în legătură necesară cu gradul de dezvoltare intelectuală a unui popor și că e proprie mai cu samă neamurilor unde judecata puțin deprinsă este jucăria închipuirei, d-sa a arătat cum astăzi încă popoarăle politeiste (camciadalii, groenlandejii ș. a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
părțile. Spre sară Maiestatea Sa se întoarse cu trenul la Chișinău. [13 aprilie 1877] PRELEGEREA D-LUI A. D. XENOPOL DESPRE CRITICISM [Prelegerea d-lui A. D. Xenopol despre criticism avut loc duminecă în 3 april. Domnia sa a arătat mai Întâi cum, religiunele neputând rezolvi pe deplin întrebările metafizice, capetele mai eminente încearcă o rezolvare pe altă cale, acea a filozofiei. Dar toate sistemele filozofice din anticitate până în timpurile mai nouă păcătuiau printr-un punt capital, acela de a lua lumea esistentă ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a deveni maghiar. Cine mi-o poate ținea de rău daca voi ca și copiii mei să fie ca mine de români. Guvernul? Nu-l recunosc de competinte. El are a-și regula trebile lui, ordinea publică, nu limba și religiunea copilului meu; are de-a surveghia referințele dintre el și persoane străine lui, nu caracterul lui propriu sau pe el însuși nepus în referință cu elementele străine lui. Și când eu plătesc pentru școală, dătoria mea implică dreptul de-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întîmplărilor esterne și hazardoase, e caracteristica așa numitei drame populare sau mai bine zis plebeice. Zicând într-un număr trecut că drama trebuie să [fie] morală ca litera evangheliului cu asta n-am zis doar cumcă ea să devină mijlocul religiunei, pentru a ajunge la un scop oarecare. Arta nu se poate degrada până la mijloc, ea și-e sie însăși scop. Scopul artei e artea, frumosul. Creațiunile artistice cari sânt mijloc numai pentru un scop care nu e imanent artei se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îndreptățire a jidanilor (fiind justă). Dar nu-i adevărat c-a cerut-o, cum nu-i adevărat că o asemenea faptă e justă. Nu poate fi just de-a lăsa mâna liberă asupra populațiunei întregi {EminescuOpIX 458} unor oameni cărora religiunea lor (Talmudul) le ordonă de-a urî și înșela pe creștini. Învoit n-a fost numai cu modurile de dezlegare a cestiunii izraelite. S-a zis că e francmason și prin asta cosmopolit. De este, noi nu știm, dar posito
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
toate, comise de M[aiorescu ], iau dimensiuni gigantice și sunt taxate de crime Cumcă în România liberă esistă episcopi atei, cari 'și țin metrese, e un făpt ce nu uimește pe nimeni, dar că d. Maiorescu, în locul lipsei absolute de religiune pozitivă, cearcă a pune principii filozofice morale pentru a așeza stavilă unei necredințe oarbe și [2a]2 imoralității născute din ea, asta este o crimă. Dacă direcția literară către care am onoarea a mă alătura ar profesa cosmopolitismul ar trebui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din Noul Testament și din literatura patristică veche, înregistrează limpede acest caracter al creștinismului primar. Situația se schimbă abia după veacul al IV-lea, când creștinismul devine religie de Stat și clerul este îmbiat să renunțe oarecum la revendicările sociale ale religiunii maselor populare din imperiu. Acest cler, în Biserica Ortodoxă și mai ales la noi, la români, nu s-a dezlipit încă niciodată de popor, ci l-a însoțit în toate nevoile și năzuințele sale trupești și sufletești. Acest cler, care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Anquetil Duperron aduse în Europa parte din cărțile lui Zoroastru, păstrate sub denumirea de Zend-Avesta în limbile pehlevi și zendă șsic!ț, de către secta ghebrilor 1, ultimii închinători ai focului. Deatunci încoace, ideile s-au schimbat cu totul asupra vechei religiuni persane șs.m.ț”2. Dar cota acestei receptări este foarte restrânsă. Tot așa cum, într-o formă mai degrabă izbutit poetică decât lucidă, se va întâlni la un alt arheolog și arhitect, aproape un secol mai târziu: „Cei care au
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
întoarcem acum privirile în scurt asupra sistemei de morală a lui Zoroastru și o comparăm cu cea creștină, vom vedea că aceasta din urmă ne dă cea mai curată învățătură despre moralitate. Înaintea idealului moral creștin se nimicesc toate idealurile religiunilor vechi și tot ce a putut și ar putea combina mintea omenească. Creștinismul este un fenomen original și vecinic tânăr”4. Sau: „În brahmanism și budism viața e considerată ca o iluzie, un blestem, un rău și se impune omului
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
doi savanți parsi, Modi și Anklesaria, mare parte din această colecție 2, despre ale cărei volume și teme scrie cu multă ușurință, cu un accent și o claritate aproape didactice: „Colecția acestei arhive este indispensabilă oricărui student al istoriei și religiunilor iraniene șs.m.ț. Se găsesc nu numai foarte prețioase studii originale, dar și multetraduceri mai cu seamă din rusește și germană, ale unor studii prețioase, inaccesibile majorității cetitorilor. De pildă, profesorul L. Bogdanov a tradus din rusește Teoria militară
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Să se datorească aceasta în primul rând structurii anistorice a ortodoxiei? Dar cultura românească modernă s-a organizat în bună parte pe temeiuri laice. Și oricât ar părea de paradoxal, spiritul laic s-a interesat cu pasiune, pretutindeni, de istoria religiunilor, mai ales de istoria comparată a religiunilor” - cf. „Câteva cărți de istoria religiunilor”, RFR IV (1937), nr. 2 (februarie), p. 422. În Studiul introductiv la Zalmoxis (2000), Eugen Ciurtin localizează această pagină ca posibil preambul al proiectului Zalmoxis, pentru foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
structurii anistorice a ortodoxiei? Dar cultura românească modernă s-a organizat în bună parte pe temeiuri laice. Și oricât ar părea de paradoxal, spiritul laic s-a interesat cu pasiune, pretutindeni, de istoria religiunilor, mai ales de istoria comparată a religiunilor” - cf. „Câteva cărți de istoria religiunilor”, RFR IV (1937), nr. 2 (februarie), p. 422. În Studiul introductiv la Zalmoxis (2000), Eugen Ciurtin localizează această pagină ca posibil preambul al proiectului Zalmoxis, pentru foarte multă vreme singurul periodic de istorie a
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
românească modernă s-a organizat în bună parte pe temeiuri laice. Și oricât ar părea de paradoxal, spiritul laic s-a interesat cu pasiune, pretutindeni, de istoria religiunilor, mai ales de istoria comparată a religiunilor” - cf. „Câteva cărți de istoria religiunilor”, RFR IV (1937), nr. 2 (februarie), p. 422. În Studiul introductiv la Zalmoxis (2000), Eugen Ciurtin localizează această pagină ca posibil preambul al proiectului Zalmoxis, pentru foarte multă vreme singurul periodic de istorie a religiilor din țară. Astfel, Eliade se
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
din piesa Don Carlos de Schiller („Albina Pindului”, 1869 și „Liceul român”, 1870), dar și câteva opinii ale acestuia despre teatru, două capodopere ale lui Goethe, sub titlurile Patimele junelui Werther (1875) și Afinitățile („Pressa”, 1879-1880), fragmente din Schopenhauer (Despre religiune, „Convorbiri literare”, 1898) și proză de Adolf Mützelburg (Stăpânul lumei, „Pressa”, 1870-1871). A mai tradus din Heinrich Zschokke (Blondinul din Namur. Pașa de la Buda, 1873), Edmond Hahn (Contesa falsă, 1873), Friedrich Gerstäcker (Plutașul, 1874), Wilhelm Hauff (Othelo, 1875). Din franceză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290495_a_291824]
-
obiceiuri străine. Locuitorii unei provincii nu vroiau să urmeze pe acele ale unei provincii vecine. De aceea au și ucis ei pe Scitul Anacharsis ce călătorise in Grecia și vroise să introducă la Sciți cultul grecesc (IV, 76). Cât despre religiunea Sciților știrile ce ni le dă Herodot sunt foarte restrânse. El arată că «singurii zei la care se închină ei sunt mai întâi: Hestia (Vesta), apoi Zeus (Jupiter) și Gre (pământul) pe care o privesc ca femeia lui. În al
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în 513. Religiile s-ar putea împărți în doue clase mari: acele naturale, pornite din mintea generală a poporului și acele reflexive, pornite din învățăturile unei personalități marcante, care devine apoi înzecită de generațiile următoare. Astfel în India, pe lângă vechea religiune a Vedelor, născută din adâncul instinctului omenesc, care-l împinsese a se închina la tot ce el nu înțelegea, întâlnim pe Buda, întemeietorul unei doctrine reflexive și filosofice. În Persia aflăm pe Zaratustra și mai încoace avem la diverse popoare
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Hristos și Mohamed, fără a vorbi de Luter, Calvin și alți reformatori de a doua mână a credințelor existente. Religia Geților, deși la începutul ei politeistă ca acea a tuturor Tracilor, s-a schimbat prin învățăturile lui Zamolxis într-o religiune reflexivă, care vom vedea că poartă în sine caracterul dualistic al învățăturii lui Ormuzd și Ahriman a rasei eranice, din care am văzut că și Geto-Dacii făceau parte. Asemene părăsire a unei religiuni naturale pentru una reflexivă s-a mai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
schimbat prin învățăturile lui Zamolxis într-o religiune reflexivă, care vom vedea că poartă în sine caracterul dualistic al învățăturii lui Ormuzd și Ahriman a rasei eranice, din care am văzut că și Geto-Dacii făceau parte. Asemene părăsire a unei religiuni naturale pentru una reflexivă s-a mai întîmplat în omenire. Amintim numaidecât transformarea idolatriei Arabilor în religia curat monoteistă a lui Mohamed și primirea creștinismului de vechea lume păgână. Zamolxis, propagatorul acestei credinți fu adorat mai târziu el însuși ca
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
îi face să piardă mai curând cumpătul față cu Romanii. Prin urmare cu toată încredințarea lui Herodot că «Geții nu ar admite ca să existe alți Dumnezei decât al lor», ceea ce i-ar arăta oare cum ca monoteiști, noi credem că religiunea lui Zamolxis nu era decât o reproducere într-o formă nouă a cultului lui Zarastustra, amestecat cu alte elemente, după cum vom vedea din cele ce urmează. Celelalte zeități trace precum Cotis, Bendis (Diana), Molis, Atartis si Hermes nu le găsim
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
o reproducere într-o formă nouă a cultului lui Zarastustra, amestecat cu alte elemente, după cum vom vedea din cele ce urmează. Celelalte zeități trace precum Cotis, Bendis (Diana), Molis, Atartis si Hermes nu le găsim deloc amintite la Geți, încit religiunea lor se pare că au îmbrăcat, într-un chip mult mai curat, forma dualismului religiei eranice. Zamolxis, după tradiția culeasă de Herodot la Grecii Pontului-Euxin, ar fi fost «un sclav din Samos și robul lui Pitagoras, de unde fiind eliberat și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
expediție, Deceneu era în onoare.» Despre acest Deceneu se spune că, imitând în totul pe Zamolxis, s-ar fi retras și el în peștera muntelui Cogaeonuni. Zamolxis se vede deci că a fost un spirit superior ca toți întemitorii de religiuni; el a speculat asupra instinctului celui mai puternic ce se mișcă în adâncurile ființei omenești, acel al păstrării sale indefinite, căruia îi place să transporte și dincolo de mormânt farmecul nespus al acestei existențe. Știind pe poporul său incult și barbar
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
vechi, la Geți ea deveni centrul în jurul căruia se învârteau toate concepțiunile lor religioase, toată viața lor morală. De unde venea oare la Geți și mai târziu la Daci o accentuare atât de energică a ideei nemuririi? Această idee alcătuia fondul religiunei tuturor popoarelor de rasă tracică din care am văzut că Geții și Dacii făceau parte întregitoare. La Traci zeul național era Sabazius, numele trac al zeului aric universal, care la Greci se numea Dionisos și la Romani Bacus, zeul veseliei
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
numea Dionisos și la Romani Bacus, zeul veseliei, al vinului și inspirațiunii profetice. În misteriile sale se reprezentau scenele simbolice ale morții și învierea naturii, care repetându-se în fiecare an, conducea de la sine la idea nemuririi. Este cunoscut că religiunile politeiste confundă și schimbă adeseori înțelesul și atributele zeilor lor, că fiecare popor, fiecare oraș chiar aveau câte un zeu favorit, care covârșea în curând pe toți ceilalți în însemnătatea ce o dobândea pentru mintea poporului. Astfel găsim la Atenieni
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]