29,034 matches
-
cheltuielile etc.) T. Vârgolici își adună elementele istoriei sale care este una întemeiată pe elocvența faptelor. Rareori interpretează și încă și mai rar este pledant ori polemic. Cu toate deosebirile de cadru istoric observăm, citind lucrarea lui Vârgolici, mulțimea situațiilor "reluate", numeroasele asemănări între ce s-a întâmplat mai de mult în mediile literare și ce se întâmplă azi în aceleași medii, între ce s-a întâmplat cândva la Societatea Scriitorilor Români și ce se întâmplă acum în organizația succesoare acesteia
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
îl publică Dinu Pillat în 1941, Jurnalul unui adolescent, a fost considerat de critica de specialitate din anii '80 o versiune intermediară a romanului Tinerețe ciudată, ce avea să apară peste doi ani, în 1943. într-adevăr, acesta din urmă reia într-o oarecare măsură mai vechea încercare literară - după cum însuși autorul mărturisea - , dar numai ca punct de plecare, deoarece va suferi numeroase modificări de substanță și structură, ce vor face din Tinerețe ciudată un roman de sine stătător, cu suficiente
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
tema baladei și a Cercului Literar de la Sibiu. Spre sfîrștul capitolului sînt telegrafic concentrați alți poeți trecuți prin închisorile comuniste - Andrei Ciurunga, Aurel Baghiu, Dimitrie Pagiac, Ioan Ploscaru. într-o simetrie destul de relativă și pe un ton destul de expeditiv sînt reluate numele acestea în ultimul capitol, cel care propune o analiză a poeziei carcerale din perspectivă estetică. Rămîne interesantă cartea prin temă și prin faptul că adună între aceleași pagini informații despre cei care, aflați în închisorile comuniste, au găsit în
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
fi fost limpede că era datoria lui să-mi ajute nevasta. Cînd ne-am văzut prima oară, la Bacău, ne-am recunoscut cu o certitudine de neînțeles. Nu ne știam nici măcar din poze. Am început o conversație ca și cum am fi reluat lucruri pe care apucasem să ni le spunem altcîndva, el cerîndu-și scuze că a exploatat-o pe nevastă-mea, la corectură, eu mirat că mi le cere. El m-a ajutat să mă apropii de ceilalți din redacția revistei, Victor
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
mai spunea că admite existența unui instinct matern puternic, dar că nu este unul exclusiv, și el poate fi exercitat de către surorile medicale către toți copii aflați în grija lor. După această preluare de responsabilități, mama este gata să-și reia rolul în cadrul societății. În viziunea ei iubirea sexuală trebuie să se subordoneze tot interesului colectiv, respectiv muncitorilor. Relațiile sexuale trebuie să se supună unui număr de două criterii: sănătatea populației muncitoare și dezvoltarea legăturilor de solidaritate în interiorul colectivului... Satisfacerea sexuală
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
-lea, s-a schimbat viziunea dominantă asupra operei lui Dostoievski, schimbare la care au contribuit și exegeții din România. Pe parcursul deceniilor, am informat pe larg pe cititorii "R.L." (cronicile mele despre simpozioanele internaționale ținute în Austria, Franța, Italia, Norvegia fiind reluate și în volumul Dostoievski: quo vadis homo?, Univers, 2000). În cadrul acestui proces, s-a trecut de la afirmarea unor teze speculative, ideologice și religios-dogmatice, la interpretarea mai adecvată a moștenirii artistice și filosofice a scriitorului. Ca să ajungem la dezvăluirea unui sistem
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
inteligențe pure asediate de hoarda murdară a cetățeanului defectiv de dorințe. Șansele de victorie sunt nule, pentru că înfruntarea nu respectă regulile, iar arbitrul e surd și orb. Dar el nu e și mut, astfel încât deciziile lui nu fac decât să reia, în Braille-ul nesimțirii, deșănțării și impertinenței securiste, scenariile demult cunoscute din cuvântările dalmațienilor. Departe de ochii românului nelacom (vă amintiți, cel "care se mulțumește cu puțin") prosperă, naiba știe cum, românul care nu se mulțumește cu nimic. Dacă la bază
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
tablouri", un drum de la Buna Vestire (a chemării în vis și a arestării tatălui autoarei) la veghea încordată a Mariei Magdalena (absență, durere, spaimă, regăsire dincolo de ceea ce moartea așezase ca barieră), dar un drum în care pierderile și regăsirile se reiau, în necontenite variațiuni. Obiectele, întîlnirile sau amintirile pe care le povestește, reproducerile de artă de la care autoarea pornește pentru analize estetic pertinente, sînt semne, călăuze, ale drumului pe care, chemată în vis, trebuie să-l străbată înapoi spre amintiri și
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
primele scrisori din libertate, reîntîlnirea, povestirile lui din închisoare, sentimentul din vis, mult mai tîrziu, că tatăl este iremediabil pierdut, vestea morții tatălui, regăsirea lor în Evanghelie și în scris, prin chiar cartea de față ("oare cînd scriu aici nu reiau gestul tatii de-atunci? Nu caut să schimb ordinea tablourilor trăite, nu încerc să așez volumele evanescente după criteriul ideal al dăinuirii?") . Frazele au o muzicalitate aparte, căutată, ceea ce pare exterior trăirii și livresc intră de fapt într-o aventură
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
le reamintește guvernanților reacția violentă pe care au avut-o acum nu mult timp la ideea regionalizării pe care publicația bilingvă din Cluj a susținut-o. Premierul i-a numit acum șase luni pe promotorii ideii niște "rătăciți". Astăzi el reia, cu inocență, tema. E drept că federalizare și regionalizare nu sînt sinonime, dar esențial este aceeași descentralizare și în tezele din Provincia și în discuțiile de la guvern. l CARTEA (nr. 9-10) băcăuană evocă, după obicei, o personalitate: de data asta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
pildă - se nasc datorită mentalității și inventivității pe care eroii Iliadei și Odiseii au dezvoltat-o, realizând o adevărată revoluție spirituală majoră în istoria omenirii; în același timp subiectele și imaginile, întâlnite pentru prima oară în poemele legendarului aed, sunt reluate de autorii care i-au urmat; multe au devenit constante ale literaturii grecești și au configurat spiritul elin. Astfel Platon a fost îndreptățit să spună despre Homer că "acest om a făcut educația Greciei". Bineînțeles, cultura epocilor care au urmat
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
Cioran să călătoresc singură, spre satul lui natal... Pur și simplu pentru a mă reculege, pentru a privi totul din nou dar în liniște... Tocmai pentru că prima oară a fost atît de minunată întîlnirea mea cu Rășinarii, trebuie să o reiau, pe cont propriu. R.B.: Între ceea ce v-a povestit Emil Cioran despre satul lui natal și impresia pe care ați avut-o vizitînd prima oară Rășinarii, cît este de mare distanța? F.T.: Imi permiteți să modific întrebarea.Cioran nu mi-
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
negativul acestora nu este ocolit. Profesorul Macarie recunoaște în scrisoare că singurul care folosindu-se de bogata documentație a cărții lui Dumitru Furtună, și o recunoaște, este G. Călinescu în Postfața la Ion Creangă. Viața și opera, publicată în 1987, reluată în ediția din 1964. După ce parcurge drumul informărilor, străbătând Arhive ale Statului și ale Mitropoliei de Iași, culegerile de corespondență, lămuritoare ale vieții scriitorului, G. Călinescu scrie, așa cum am verificat în ediția din 1964: În fruntea cercetătorilor de documente stă
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
care este directorul publicației, consacră editorialul Mitocasei. Creația românească postdecembristă, mitocasă: se pitește undeva "la jumătatea drumului dintre arhitectură și prost gust". Conceptul va fi ilustrat într-un editorial următor. v În ANTITEZELE nemțene din decembrie 2002 (pe copertă e reluată greșit indicarea numărului triplu din iulie-septembrie!), poetul Adrian Alui Gheorghe întreprinde o trist-amuzantă anchetă "printre cei care se întîlnesc cu Caragiale doar așa cum se întîlnesc liniile ferate: la carambol". Un fost paznic de noapte la o fermă socoate că I.L.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
și înnoadă povestea cu marfa din Ungaria. Pesemne că cineva a agresat-o verbal de la capătul culoarului. Un noian halucinant de înjurături, strigate în noapte, s-a năpustit și în urechile mele. La fel de firesc și cu același ton important își reia, răcorită, discursul de unde l-a lăsat. Aud și vocea bărbatului care susține patetic că este cel mai elegant din România pentru că miliardarii nu au gust, deși au bani. Nu-l văd. Femeia se sustrage, iarăși, din conversație și începe să
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
prestigiului, a onorurilor de tot felul care de obicei îi evita sau îi uita pe editori. În limbaj cinic, dacă cel puțin și-ar putea dubla paupera pensie lunară, unii dintre veteranii acum retrași ar uita de oboseală și deprimare reluându-și munca întreruptă la serii de opere începute cu zeci de ani în urmă. Nu mai e nevoie să spun că speculez la o distanță astronomică de realitatea imediată: ar însemna ca, pentru munca de un an, un editor cu
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
scrie de pildă Dimov. A fost de ajuns o singură turburare a echilibrului tău cotidian, o singură întoarcere pe dos a firescului cu care erai obișnuită, ca să începi să faci gesturi dezordonate într-un spațiu mort sau chiar ostil." Sau: Reiau monologul meu asupra iubirii. Iată toate antenele sînt frînte, toate tentaculele tăiate. Sînt ascet și redevin cast [...] Și totuși zac în mintea mea numai imagini din dragostea trecută. Forma, șerpuirea, mirosul tuturor ungherelor trupului tău." Aș putea cita totul. l
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
ați considerat necesare, vin și vă subliniez la rându-mi că reacția mea la poeziile dvs. din tinerețe a fost corectă și definitivă. Înțeleg că n-ați mai scris versuri de multă vreme, astfel că relația noastră epistolară se va relua cu plăcere atunci când vă veți întoarce, neapărat cu har înmulțit, la poezie (Dan Predescu). * Afirmativ ori negativ, răspunsul v-ar pune în mare încurcătură. Dar cum să vă fie înțeleasă altfel decât plină de candoare întrebarea: Dacă soarta nu mă
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14152_a_15477]
-
merită semnalat, pentru că aduce o speranță de normalitate: vom avea, în fine, o ediție completă a dicționarului-tezaur al limbii române. Pus de la început sub patronajul Academiei, dicționarul a fost elaborat mai întîi (din 1905) sub conducerea lui Sextil Pușcariu, fiind reluat după al doilea război mondial (ca "serie nouă"), sub coordonarea lui Iorgu Iordan, Al. Graur și I. Coteanu, de cercetători de la institutele de lingvistică din București, Cluj și Iași; în prezent redactorii responsabili sînt Marius Sala și Gheorghe Mihăilă. Volumul
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
Vă rog să reluați aceste rânduri în chip de mică notă la rubrica cititorilor. Precizez că relativ lunga listă, azi aproape deloc fierbinte, de autori epurați din biblioteci în iunie 1988, apărută în articolul meu din Mozaicul, nu a fost întocmită de un inspector
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14186_a_15511]
-
cușcă"(CH-ĂU) Diferențe mari între volume sunt și nu prea, această antologie, Gestuar - titlu care trimite cu gândul la un volum distinct, fiind surprinzător (sau nu) de coerentă atât în tehnică, cât și în simbolistica intrinsecă. De altfel, poetul însuși reia și revede o serie de poeme anterioare. Dacă la Vasile Gârneț important în poem e ce se spune, ideea și starea degajată, Galaicu-Păun e mai preocupat de cum o face și cu ce mijloace, unul e mai sincer, celălalt e mai
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
1968, reeditată la Ed. Paralela 45 în 2002, și Mircea Iorgulescu la G. Călinescu și "complexele" literaturii române de Mircea Martin, 1981, reeditată la aceeași editură și în aceeași colecție, tot în 2002. Cît privește ideea Paralelei 45 de a relua cărți considerate de referință în anii '60-'80 ai secolului trecut, ea s-ar cuveni discutată mai pe larg. * O notă absolut stupefiantă publică în TIMPUL de la Iași din februarie A.C.(?). Intitulată Sarcofagul de hîrtie, nota ajunge la concluzia că, dacă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
generațiile anterioare (Iorga, Ibrăileanu), atașați de o idee literară mai veche. Tot atunci au existat și cîteva polemici de natură ideologică. După 1948, polemicile au devenit, pentru ani buni, campanii de presă dirijate oficial. Abia în deceniul 7 s-a reluat tradiția adevărată și în materie de polemică. În ce-l privește, pamfletul n-a lipsit în nici una din aceste epoci, mai puțin aceea proletcultistă, fără să aibă neapărat legătură cu evenimentele literare majore. Dacă ne referim la deceniul și jumătate
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
menține pe cât de vie, pe atât de solidă. Spirit antic sau spirit modern? În locul falsei dileme, al disjuncției care divide conștiința europeană de cel puțin un mileniu încoace, Gramatopol propune o mult mai profitabilă ecuație: spirit antic, adică spirit modern. Reluându-l pe Flaubert, vom spune și noi, închizând paginile eseului preliminar care dă titlul volumului: dacă democrațiile moderne s-au construit pe "exemplaritatea Atenei și a Romei" (p. 16), dacă trăsătura inalienabilă a civilizației europene stă în deschiderea ei (p.
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
mai 1968 marchează, la rândul lor, un parcurs de implicări semnificative pentru felul în care Maurice Nadeau se "angajează" în mișcarea de idei a epocii. E de înțeles, astfel, că, scriind o primă Istorie a suprarealismului, a cărei prefață e reluată în acest volum, va evidenția, dincolo de idealulul afișat al eliberării totale a omului, inerentele limite ale mișcării lui Breton, după cum e firesc și interesul criticului pentru scriitorii mai vechi sau mai noi aflați în conflict cu lumea în care trăiesc
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]