1,289 matches
-
băncile" - Academia Cațavencu = AC 23, 2000, 5). "Registrul ironic" (care stabilizează inovațiile contextuale) nu se limitează însă la nivelul lexical: există chiar structuri sintactice, marcate cultural de apartenența la o epocă trecută și la un stil înalt, care se văd reluate cu intenție ironică în vorbirea curentă și familiară. Una dintre acestea e construcția cu dativul posesiv, în care pronumele apare ca determinant al unui substantiv: "s-a agitat în permanență, în stilu-i deja cunoscut" (Evenimentul zilei = EZ 2 iunie 2000
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
îi slăbește acuitatea senzorială. O va înlocui prozaismul anticipator al actualei modernități, cu "transcrieri" neașteptate și imixtiuni subtextuale. În Fragments d'un discours amoureux, Roland Barthes relevă că orice act de comprehensiune se constituie dintr-un lanț de receptări, teză reluată și continuată de Jauss. Procesual vorbind, într-un asemenea lanț se înscrie și dialectica clarificării locului pe care îl ocupă simbolul în simbolism și expresionism. Într-o partitură simbolistă simbolurile trimit la o finalitate tropică; în expresionism sînt implantări demonstrative
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
7 aprilie 1987, îi trimiteam lui Alexandru Călinescu următorul răspuns: Problema ridicată [...] mi s-a pus și mie, după semnalarea de către D. Bălăeț, în 1972, a romanului anonim Catastihul amorului și La gura sobei, atribuit de el lui Radu Ionescu. Reluată și amplificată în monografia Radu Ionescu, un fiu al fantasiei (1985), demonstrația mi se pare fragilă. Ni se vorbește despre un "registru larg de apropieri de ordin biografic, ideologic și stilistic", dar, în fond, la ce se reduc acestea? La
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
Nicolae Manolescu Citesc, între alte noutăți editoriale, Trecut-au anii..., fragmentele din jurnalul de exil al lui Virgil Ierunca, publicat la Humanitas, laolaltă cu trei interviuri, cîteva articole (unele reluate din România literară) și "scrisori nepierdute". Nu-mi propun, aici și acum, să recenzez cartea, care ar merita-o din plin, impresionantă evocare a unei lumi dispărute în bună parte, a unor oameni de seamă, trăitori în exilul parizian al
Și eu i-am cunoscut... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17049_a_18374]
-
editorială. Și aceasta pentru că "traducțiile însă nu fac o literatură. Noi vom prigoni cît vom pute această mare ucigătoare a gustului original, însușirea cea mai prețioasă a unii literaturi". Memorabil program menit să creeze fundamentele unei literaturi originale moderne. Program reluat, în 1894, la inaugurarea revistei Propășirea: "Lepădînd din coloanele sale tot ce se înțălege subt strînsul cuvînt de politică, neocupîndu-se nicidecum cu discusiile și noutățile politice din afară și dinlăuntru, precum și cu întîmplările zilii, izgonind orice traduceri din scrieri străine
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
nevoie de o bună doză de paranoia să-ți faci chip cioplit dintr-un hebdomadar. Și să acoperi singur o treime din pagini. Hărnicia lui A.P. nu e în discuție. Doar modestia omului și valoarea operei. Interviul cu M. Eliade, reluat (de ce?) din volumul Sub semnul întrebării (ediția 1979), e celebru pentru cuvintele despre Ceaușescu pe care A.P. i le-a pus în gură intervievatului de acum trei decenii. Lipsa de scrupule nu e însă cel mai mare defect al poetului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
este exact la 180o. Telespectatorii așteaptă și urmăresc spectacolul de teatru la televiziune, lucru știut de instituție, care toată stagiunea, a difuzat lunea, marțea, pe 1 sau pe 2, aproape sistematic la miezul nopții, producții mai vechi sau mai noi, reluate aproape cu un soi de disperare. Lipsa producțiilor de teatru la televiziune este un semn grav, o direcție inacceptabilă și amendabilă, iar situația acestei ultime stagiuni încheiate, nici un spectacol, este un fapt fără precedent, bizar, nefondat decît pe dezinteres și
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
să nu ajung nicicum în preajma teatrului. Mă îngrozise apariția la rampă, în seara premierei: am ieșit pe scenă, cu picioarele tăiate, convins că arăt ca un crenvușt vînăt și stătut. Impresia mi-a fost confirmată de prieteni." E un text reluat absolut ad literam în 2001, cu o singură modificare: acum apare și numele regizorului "un tînăr genial" în 1987, acum Dodi Esrig. Supraviețuiri V, supraintitulat Logica, 1985, pagina 268 și, Autodenunțuri..., pagina 39. în ambele, un articol din 1956, înfierat
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
de artificii care, ciudat, sună foarte literar acum, după ce în epocă trebuie să fi apărut cu totul altfel, de o nuditate pe care o percepem azi închisă la toți nasturii. Pentru ca în 2001 autorul să vină cu adevăratul autodenunț, articolul reluat și precizarea: "înțeleg să-mi articolul fără nici o indignare la adresa mea, fără rușine sau, cu atît mai puțin, vreo mîndrie. Era de o naivitate catastrofală, cum ar fi zis Sebastian; dar l-am semnat nu pentru a face avere sau
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
vede, o răfuială a autorului cu propriile texte, dar o răfuială fără urmă de mînie, îngăduitoare, explicativă, precisă. Un întreg trecut literar e readus în lumină, reașezat, redimensionat. Din această bătălie etică, rezultă automat o consecință estetică, pentru că toate textele reluate se schimbă la față, se eliberează de o carcasă literaturizantă care pare să fi fost înainte de '89 o culme a spusului pe față. Stilul din Supraviețuiri își păstrează liniile mari (nonficțional, reportericesc, epic și sentențios în interiorul unei singure pagini, umoristic
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
fără nevoia, azi, de a modifica o virgulă, acolo, în cele șase volume de Supraviețuiri". Cum vine asta, din moment ce în acestă carte exact asta se întîmplă, autorul se revizuiește? Operația are chiar ceva din exigențele montării unui spectacol dramatic. Textele reluate, cu modificări mai mici sau mai mari, sînt organizate într-un întreg, conform unei alte perspective regizorale, diferite de cele dinainte, în sensul unui mai pronunțat nonconformism, textele sînt lăsate mai libere, impactul asupra cititorului nu e mediat de nici un
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
interesant, original și mult promițător. Cristian Sturza - Insomnia, Editura Cartea Românească, București, 2000, Colecția "Debut", 48 p., preț nemenționat. Poezia în negru Teribilă încercare să faci poezie cu doar câteva cuvinte ("stea", "cer", "pământ", "noapte", "întuneric", "lumină", "sânge" și "moarte") reluate poem de poem după modelul matematic al combinațiilor de ordin "n", cu atât mai mult cu cât astfel de cuvinte-simbol au fost "stoarse" efectiv de semnificații și expresivitate în poezia ultimului secol. Predilecția poetului nemțean Radu Florescu - proaspăt premiat de
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
a comediilor lui Caragiale; amintirea republicii din Ploești sau a gărzii civice se vor fi risipit de mult". Iar patru ani mai tîrziu, în 1912, într-un amplu studiu despre opera dramatică a lui Caragiale publicat în Convorbiri literare și reluat, puțintel revăzut, în volumul al III-lea din Critice, din 1915, la Editura Ancora, scria fără să clipească: "Cu toată rara intuiție și puterea de creațiune - darul cel mai prețuit al unui scriitor - opera lui Caragiale ni se pare săpată
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
recente, acest cercetător a reușit să-și păstreze sîngele rece. încă o dată trebuie spus că Andrei Oișteanu scrie ca și cum într-adevăr am trăi în cea mai dreaptă dintre lumi, ca și cum toată absurditatea urii rasiale ar ține definitiv de o istorie reluată acum ca simplu document. E o performanță și o lecție. Evreii reali ai avangardei întîmplător, în timp ce citeam acestă carte, am întîlnit o alta, de data aceasta cu evreii cît se poate de reali: Evreii în mișcarea de avangardă românească de
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
vorbim după impresii. Dar impresiile nu ne înșală, probabil, de vreme ce și alții au spus (în revista Tîrgului, de exemplu) cam același lucru. A doua impresie (și ea comună mai multora) a fost că organizarea n-a strălucit. Vechi defecte, mereu reluate, niciodată corectate. Sala cu standuri a arătat mai bine decît în anii trecuți. Ceva s-a schimbat, și nu în rău, în atmosfera Tîrgului de Carte. Cărțile, în al treilea rînd, au arătat, ele, mai bine. Aproape fără excepție, editurile
La spartul Tîrgului de Carte: șapte observații și ceva în plus by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15679_a_17004]
-
această simplă alăturare în pagină pare forțată. A se vedea în acest sens reacția lui Eugen Simion la programul Observatorului cultural ce conținea termenul de "anti-ortodoxism" și răspunsul pe care îl dă Ion Bogdan Lefter acestei reacții într-o precizare reluată aici la pagina 130. Spre deosebire de cealaltă carte nouă semnată Ion Bogdan Lefter (Recapitularea modernității), Postmodernismul nu are structura unui studiu, ci e alcătuită din texte apărute în presa noastră în ultimii 15 ani. Întrucît unele texte au mai fost publicate
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
să examinăm cîteva fenomene ale evoluției limbii române din ultimele decenii, pornind de la cartea Valeriei Guțu Romalo, Corectitudine și greșeală (a cărei primă ediție a apărut în 1972, noua ediție revăzută și adăugită fiind din 2000). În genere, ar trebui reluate și sintetizate observațiile făcute de lingviști asupra actualității limbii, nu atît pentru a constata ce s-a confirmat și ce nu din predicțiile lor, cît pentru a înțelege modul în care schimbările istorice, influențele culturale, moda culturală modifică unele tendințe
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
telefoanelor era o balivernă: cum să-i interceptezi cu 100 de posturi, cîte erau în județul Buzău pe cînd dl Merce lucra acolo, pe cei peste 400.000 de buzoieni? Ca și dl Pleșiță, în interviul maraton din Lumea magazin, reluat, după cîte sîntem informați, într-o carte, dl Merce ne socotește niște imbecili, uituci pe deasupra, care s-au temut, din lașitate, de o instituție admirabilă și patriotică, asemenea celor din toate țările moderne. "Era o spaimă absurdă, fără obiect", exclamă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16265_a_17590]
-
a personalității active, ci biciuit, silit a se renega. Lenea, urîtul, plictisul, aceste vicii baudelairiene nu ne sînt deloc străine, dar ne străduim a le întoarce pe partea pozitivă, a le preschimba în rîvnă, interes, plăcere, grație actului scriptic, mereu reluat, mereu pus sub semnul întrebării și iarăși reluat. Scrisul e o transcendere salvatoare a trăirii invadate de umori ce o alterează. E un mare noroc că putem scrie. Regretați că v-ați legat destinul de literatura română cea atît de
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
renega. Lenea, urîtul, plictisul, aceste vicii baudelairiene nu ne sînt deloc străine, dar ne străduim a le întoarce pe partea pozitivă, a le preschimba în rîvnă, interes, plăcere, grație actului scriptic, mereu reluat, mereu pus sub semnul întrebării și iarăși reluat. Scrisul e o transcendere salvatoare a trăirii invadate de umori ce o alterează. E un mare noroc că putem scrie. Regretați că v-ați legat destinul de literatura română cea atît de puțin cunoscută în lume? Cărei alte literaturi v-
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
paroxismul absurdului: "Sună la tel. intermediar OICGOBFDF plus suma datelor tale + nr. PT cu anunțul tău [...] Sună la 094182308 + anul Eclipsei. Sună la BODEAF + anul Revoluției. Sună la BBGHID minus anul nașterii lui Eminescu." Majoritatea titlurilor poeziilor, multe dintre ele reluate, dezvăluie sursa și chiar conținutul tematic: Sumar "Ziua", Societate-Flagrant, Crimă și viol, Cronica neagră, Se întâmplă în România etc. Cităm aproape la întâmplare: "Două minore fură crucile de lemn din Cimitirul Bolovani/ pentru a face focul în sobă/ Pentru că distanța
Foarță și ziarele by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16330_a_17655]
-
în general. Înainte de a semnala cîteva, Cronicarul are de făcut și un reproș: textele nu sînt nici datate, nici însoțite de sursa din care provin; nu știm de aceea care au fost scrise special pentru Caiete și care nu; cele reluate nu conțin nici o indicație bibliografică. Să adăugăm și că unele neconcordanțe nu sînt explicate: de exemplu, Mircea Popovici ne informează ritos (citîndu-l pe Georges Hugnet) că vocabula dada a fost lansată la cafeneaua Terrasse din Zürich pe 8 februarie 1916
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
perioadă acut carentă la capitolul ediții critice, se reia o ediție deja încheiată. De fapt, nu e inutil a spune, chiar ediția critică Eminescu, începută în 1939 și încheiată în 1997 (a durat deci, 58 de ani!) ar trebui acum reluată (dacă am avea editori și mijloace financiare) pentru a corecta toate erorile de lecțiune, descoperite pe parcurs, din secțiunea poezie și lămurirea paternității unor articole la secțiunea publicistică. Salut, bucuros, reeditarea ediției Ion Pillat. Ion Pillat, Opere, I, Poezii (1906-1918
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
texte inedite (aici apar primele pagini din Jurnalul lui E. Lovinescu ). Răsfoind cu emoție după vreo 40 de ani Caetele, pot spune fără sfială că ele constituie un document al obsesiei românești", declară V. Ierunca în convorbirea cu Ileana Corbea reluată ca prefață la ediția de la "Jurnalul literar". Cultura cu epoleți. Așa se cheamă un articol al prozatorului Hanibal Stănciulescu din ROMÂNIA LIBERĂ (19 februarie) a cărui idee bizară este că "mania clasamentelor" sau a "topurilor" care "bîntuie literatura noastră în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
a arăta de ce, Cronicarul are un reproș a face: lipsește orice precizare (în afara titlurilor lor) în legătură cu aceste convorbiri. Unul singur e datat. Despre nici unul nu aflăm de unde e reprodus (căci e evident că n-au fost scrise pentru revistă, ci reluate). Era, în fine, nevoie și de mici fișe de prezentare, căci, pe cît de bine cunoscut e Michnik la noi, pe atît de puțin bine cunoscut e Alexander Watt. Să revenim la prochimen. Provocarea cu pricina se datorează alegerii, cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]