1,450 matches
-
ani în urmă, la începutul lui martie, Ion Dumitriu deschidea la Timișoara, în minuscula galerie a soților Bădescu de pe Brâncoveanu 28, penultima sa expoziție antumă. Anul acesta, în aceeași perioadă, fiul artistului, Radu Dumitriu și fundația ,,Ion Dumitriu," spre a rememora acel eveniment, au organizat în același spațiu cea de-a doua expoziție postumă a pictorului. Dincolo de circumstanțele omagiale și de încărcătura emoțională care însoțesc orice moment evocator, actuala expoziție are, prin conținutul ei, o semnificație specială în lungul șir al
Tînărul Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17199_a_18524]
-
atît de departe de orice istorie imaginabilă/ încît nu va mai fi cu putință decît un viitor luminos și perpetuu,/ căci tot ce e departe luminează". Prăbușindu-se utopia, ar rămîne reperul limbii. Dar și limba nu face decît a rememora trecutul, constituind o organicitate nesigură, o cumpănă șovăielnică între increat și un creat coruptibil. Marele salt ar fi doar în trăirea sacrificială în sine, deverbalizată: "Numai cuvintele noastre ne vor lega de trecut/ ca ombilicul copilului de pîntecele mamei./ Astfel
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
importanți cercetători în psihologie și sociologia culturii din deceniul trecut, cu un stagiu bun (între 1989 și 1999) în politică și administrație, revenind, iată, acum, la pasiunea și profesiunea sa. E o anume nostalgie în prefața cărții, unde Liviu Antonesei rememorează împrejurările și vremea scrierii acestei cărți; între 1978 și 1989, Liviu Antonesei a fost "cercetător în problemele educației", într-un colectiv constituit de profesorul Ion Holban, o vreme și un mediu (era coleg cu Mihai Dinu Gheorghiu și vecin cu
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
traumatice pe care le suportă obiectele mai recente, lucrările restaurate aparțin, materialmente, unor perioade intrate demult în istoriei artei, iar ca semnificație simbolică și ca valoare artistică, patrimoniului național. Pe scurt, restauratorul lucrează în spiritul și în substanța marilor maeștri, rememorează tehnici și procedee specifice și, foarte important, experimentează dinlăuntru, din chiar intimitatea operei, gestul major și anvergura performanței. El este, în consecință, un profund cunoscător al materialelor - suport, preparații, pigmenți, aditivi etc. -, al tehnicilor, de multe ori puternic particularizate, și
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
Desprinsa de realitate prin temperamentul sau de visătoare, prin educația monocoloră (pentru fete!), dar și prin vîrstă (adolescență), Mirina se trezește pe negîndite într-o deja altă ordine a societății, pe care o descoperă, cum altfel? cu mare mirare. Tîrziu, rememorînd (locuri, oameni, întîmplări) și făcînd conexiuni, amintindu-si intuiții nebăgate în seamă la vreme, văzînd ce au devenit prietenele ei de altădată, înțelege de ce "au fost atît de ușor de înlăturat", de ce a urmat în viață visătorilor un mare hiatus
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
monument istoric: primul este o creație deliberată (gewollte) a cărei destinație a fost conștient stabilită de la bun început de către autorii săi, în vreme ce al doilea este involuntar inițial (ungewollte) și abia ulterior funcțiile sale devin acelea ale monumentului, deci de a rememora. Orice obiect care vine de undeva din trecut este un monument potențial în măsura în care el poate fi convertit în mărturie istorică, chiar dacă la origine nu a avut o intenție de a consemna ceva, de a înregistra. Încă o distincție importantă ține
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
și viitor. Nu degeaba cred sociologii și psihologii că putem fi nostalgici fără a ne fi dor de ceva anume, ori că ni se întîmplă să ne proiectăm nostalgiile, percepînd prezentul într-un fel anume, pe care să îl putem rememora nostalgic în viitor. Nostalgicul este, după Jankélévitch, posesorul unei conștiințe îngrijorate, acea neliniște care îl face să vadă contrastul, fisură, falia, în locul continuității, ireversibilul în locul mobilității compensatorii. Nu știu dacă termenul de conștiință îngrijorată este cel mai nimerit, oricît de
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
preșul tău și nu-i un ciot,/ Nici nu-i mașină fără viață.� (...)" Sau iată-l pe I.D.Bălan în postura de exeget al lui Victor Tulbure: "Ca pe-o peliculă de film, în care vibrează un puternic lirism, poetul rememorează, în momentele ei esențiale, istoria de lupte și suferințe a strămoșilor, trași pe roata la Belgrad, fremătând în clocot revoluționar la Izlaz, uciși în noua sute șapte sau împușcați în treizeci și trei. Corelația dintre trecutul eroic și prezentul socialist ne apare
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
din piață concurență, "aparținând ungurilor". Recunosc că, martor fiind la toate aceste inflamări belicoase, mă ăncearcă un sentiment de stupoare. ăntăi, nu ănteleg cum de lezează statuia martirilor militari arădeni sensibilitățile specifice ale românilor. Statuia exalta libertatea ca atare, si rememorează executarea demonstrativa a unui grup de 13 generali maghiari pașoptiști de către armata imperiala austriacă. Eventual, lezate s-ar putea simți Ambasada Austriei la București și statul suveran pe care aceasta o reprezintă: românii nu joacă, ăn simbolistică statuii, nici un loc.
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
fi un maestru care construiește atent și sigur reușind o deplină comunicare. Este o logică a adresării sensibile ce dă farmec și elegantă marilor construcții organistice. an același lăcaș, flautistul Hajo Wienroth, din Germania, ăn compania clavecinistei Fernanda Romila au rememorat pagini camerale din repertoriul baroc, inclusiv creații ale compozitorilor din familia Bach. Pitorescul timbral al flautului traversier confecționat din lemn conferă intimitate și nedesmintit farmec acestei muzici ce depășește conveniențele scriiturii grație pasiunii neobosite a acestor muzicieni atât de dăruiți
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
plastice echivalează cu cele trei planuri mari ale existenței: glacialitatea capului sugerează spiritul care nu poate fi alterat, frămîntarea și parcelarea bustului trimit către fragilitatea biologică și către vulnerabilitatea naturii umane, iar acuratețea modelajului și finisajul materiei din registrul inferior rememorează prezenta imediată în lume, statutul social și noblețea firească a personajului. Armonizînd cu multă subtilitate caracteristicile generale și particulare ale unui personaj istoric bine cunoscut cu exigențele formale și stilistice ale statuarului modern, Mircea Spătaru a reușit să ofere un
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
prezintă didactic indicii viețuirii în sera comunistă. Nul interesează în niciun fel dialectica istoriei, nici mitologiile, chiar trăite. Opțiunea lui vizează autoscopia la rece, cu numeroase excursuri despre viața în comunism. Protagonistul, tânăr militar, justifică în opinia celui care-și rememorează tinerețea un întreg destin. Așadar, nu o trăire singularizată, cât una niciodată desprinsă din decorul social, cu care, de altfel, comunică permanent. De pildă, în permisiile lui caută întotdeauna prietenii - adevărata reconectare la pulsul social întrerupt, nu familia. Un Holden
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
încetinit în apropierea tulburărilor decembriste. Jurnalul de campanie, cu inițierile de la Hațeg și infernul din Bărăgan, cu plictisul din Caracal, timpul soldatului novice din prima parte a romanului se transformă odată cu zilele Revoluției într-unul al individului de pe margine ce rememorează istoria amănunțit, in slow motion. Dislocat din timpul uniformizant, eul multiplu autorizează biografia să certifice o nouă identitate istorică. Se vede limpede că Adrian Buz a muncit mult la acest roman, însă i-a lipsit forța, precum și substanța unor personaje
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
Pentru înălțimea sa morală desigur, pentru eleganța civică, pentru superioara înțelegere a democrației, chiar întro învălmășită perioadă de tranziție a României și într-un teritoriu în care compromisurile de tot felul pătează obrazurile politicienilor. La această aniversare centenară vreau să rememorez o întâmplare revelatoare cu Seniorul Corneliu Coposu. Puțini știu că ilustrul om politic era absolvent al Liceului Sf. Vasile cel Mare din Blaj, școală pentru care generațiile vechi de intelectuali aveau o prețuire deosebită. Absolvent din anul 1933, coleg de
O întâmplare revelatoare la Blaj by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2516_a_3841]
-
Andreea Răsuceanu S-a vorbit deja, în paginile acestei reviste, despre Noaptea soarelui răsare ca despre romanul unui Don Juan ratat, convertit dintr-un adolescent sensibil și pasionat de lectură într-un seducteur cinic, care-și rememorează parțial copilăria și adolescența reconfigurând un parcurs existențial presărat cu numeroase aventuri amoroase, unele cu urmări dramatice, altele comice ori hilare de-a dreptul (savuroase sunt paginile despre amorul „tovărășesc” cu voluptuoasa Tenzi). Imaginea de (fals) Don Juan a profesorului
Dragostea în vremea comunismului by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2518_a_3843]
-
Tudor Gheorghe, dar chiar și așa stiu cine și ce este. Cum demersul său artistic mie mi se pare o formă de artă prin excelență cultă, am insistat în documentare. I-am citit biografia, mi-am reamintit discografia sa, am rememorat câteva spectacole, multe transmisiuni TV, mi-am reîmprospătat propria părere despre arta sa a maestrului. Nu, categoric Tudor Gheorghe nu este un rapsod popular. Cu toate acestea o spusese HotNews, cum să se înșele? Apoi am înțeles. Tudor Gheorghe, trimițând
Tudor Gheorghe, apărat de Toni Neacșu. Articol cu dedicație pentru Dan Tapalagă by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21704_a_23029]
-
eșec... cine să-l mai susțină în toată treaba asta? Probabil că se va întoarce undeva la prima lui dragoste, aceea de pastor. Va sta lângă enoriașii lui și va reface în minte viața lui Dan Voiculescu. Veșnic îl va rememora. La un moment dat, probabil i se va arăta și Dumnezeu. Nu știu dacă va deveni falit. L-aș vedea ștergând pantofii oamenilor", a spus Radu Banciu la B1 TV. Cât despre Mircea Badea, Radu Banciu a zis: "Refuzat de
Mircea Badea și Mihai Gâdea, peste 10 ani. Cum îi vede Radu Banciu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22160_a_23485]
-
un proiect finanțat de AFCN și va fi itinerată ulterior la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (14 - 28 septembrie 2012) și la Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta-Turnu Severin (9 - 31 octombrie 2012). În cadrul expoziției, se va rememora destinul tragic al micuței insule de pe Dunăre, în aval de Orșova veche, dispărută împreună cu aceasta în apele învolburate ale fluviului, în momentul în care s-a încheiat - la începutul anilor ’70 ai secolului trecut - construcția Hidrocentralei Porțile de Fier I.
MTR: Expoziții noi, în miez de vară () [Corola-journal/Journalistic/22239_a_23564]
-
finanțat de AFCN și va fi itinerata ulterior la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constantă (14 - 28 septembrie 2012) și la Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta-Turnu Severin (9 - 31 octombrie 2012). Scopul expoziției este acela de a rememora destinul tragic al micuței insule de pe Dunăre, în aval de Orșova veche, dispărută împreună cu aceasta în apele învolburate ale fluviului, în momentul în care s-a încheiat - la începutul anilor ’70 ai secolului trecut - construcția Hidrocentralei Porțile de Fier I.
MTR: ”Ada Kaleh. Insula din suflet”, perspectivă unică a unui spațiu exotic () [Corola-journal/Journalistic/22271_a_23596]
-
centenarul nașterii lui Titu Maiorescu)? Elementele ideologice au invadat zonele creației, mistificînd, deturnînd, infectînd în proporții catastrofale structurile și conștiințele estetice. Cuvîntul de ordine era o tendențiozitate extraestetică, la început socială, apoi naționalistă, contrazicînd brutal cerința abstragerii artei din contingent, rememorată în Manifestul de care ne ocupăm prin intermediul unei însemnări a lui André Gide, dintr-o scrisoare către Jules Renard: "L'oeuvre d'art ne doit rien prouver: ne peut prouver sans tricherie". Trecem mai ușor peste etapa proletcultistă, pe cît
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
prilej, el a deschis o mică expoziție retrospectivă la Galeria Simeza. Deși expoziția este una personală, iar intențiile ei declarate privesc definirea unei imagini a autorului însuși, în fond, ea trimite înapoi către Măgură. Sărbătorindu-se pe sine, Gheorghe Coman rememorează istoria unui fenomen, anvergura unui fapt săvîrșit și puterea de absorbție a unui vis. Realizate, evident, în piatră de Măgura, lucrările de la Simeza dovedesc explicit că Gheorghe Coman a trăit artistic, pe parcursul celor treizeci de ani, în spiritul și în
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
același spațiu al expresiei în care intervenția rapidă asupra materialului, decupajul sumar al ansamblului, în detrimentul detaliului mai mult sau mai puțin ornamental, sînt elemente constitutive și modalități ireductibile de gîndire și de acțiune plastică. Documentele foto care însoțesc lucrările tridimensionale, rememorînd și ele tabăra de la Măgura, dovedesc încă o dată că Gheorghe Coman este, prin structură, poate, iar prin experiență în mod cert, un sculptor de exterior, de spații mari, un artist al formelor grele și, mai ales, un vizionar al universurilor
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
nu sunt proiecții cinematografice, ca să-i fie mai ușor să se despartă de marele ecran. În aceeași zi avea să-i apară, în draga sa Românie literară, ultima cronică. Nu se plictisise niciodată de filme. Credea că pe Lumea Cealaltă rememorezi tot ce-ai citit și ai acumulat drept cunoștințe într-o viață de om, și ca să ai ce face o eternitate, trebuie să fii destul de cultivat... Povestea cu nesaț despre marile capodopere cinematografice și ale lor nestemate - adică acele clipe
D. I. S., Maestrul de cinema by Irina-Margareta Nistor () [Corola-journal/Journalistic/17113_a_18438]
-
nu se oprește la versuri, ci continuă în paginile de gardă și dincolo de ele: Acum e vremea să-mi fac încet bagajele, nu pentru o nouă călătorie, ci pentru ultima și cea mai mare. Trecut de mult de jumătatea vieții, rememorez și reînviu în imaginile pe care le-am ordonat, hexagoane și rame, în stupul memoriei. Lacrimi și rășini, sînge și sare, miere și sucuri vegetale par a se revărsa din arterele mele, crestate de melancolia maturității tîrzii. Greoi și morocănos
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
antologic. Arată cît de departe de comunicare este de fapt discursul revizionist. Ceea ce la început a fost o revelație a impactului, a dialogului, s-a transformat ușor într-un soi de autism comod. Pe de o parte, Marin Mincu își rememorează "vitejiile critice", pe de alta, Gheorghe Grigurcu face veșnica revizuire. Două confesiuni paralele, fără nici o legătură între ele, doi indivizi prizonieri într-un discurs tiranic, de multe ori facil. Punctul comun ar fi că amîndoi au fost persecutați pentru că au
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]