1,383 matches
-
un cert sentiment de apartenență la o comunitate, e drept eterogenă, totuși cu multe puncte de atingere și unele obiective dacă nu comune, atunci apropiate : lumea muzicienilor gravitând în jurul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. Și nu e puțin lucru : portrete, aniversări, rememorări, comemorări ne ține în prezentul unei bresle active în a cărei matcă ne lansăm idei și proiecte, sau ne legitimăm atitudini estetice și umane. Carmen CÂRNECI
Actualitatea Muzical? - 100 de numere ?n forma nou? by Carmen C?rneci () [Corola-other/Journalistic/83610_a_84935]
-
principele preferat este Alexandru cel Bun (scriitorul afirmă își poate dovedi până la acest domn ascendența!), în lirica eminesciană, deopotrivă în cea de sorginte populară și în cea de factură cultă, Ștefan cel Mare este de departe monarhul dominant. De la vagi rememorări sau pomeniri doar de nume până la adevărate portrete, voievodul tutelar se bucură de o atenție constantă. „Când Ștefan se suie călare pe cal/ Răspunde Suceava din urmă...” („Ștefan cel Mare. Schițe de imn”)[30], încât marele luptător în numele Țării și
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu au ajuns la o receptivitate tensionată față de tot ce reprezintă proiecția în descriptiv a inefabilului psihologc: "Dar noi la Lăicăi aveam lăutari vestiți, un
CÂNTECE DE MÂNTUIIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cantece_de_mantuiire.html [Corola-blog/BlogPost/351189_a_352518]
-
al doilea, ca să-și „cunoască lungul nasului” la echipa care s-a numit pe rând (în funcție de rânduieli de sistem, de sponsor care nu putea fi decât, firește, statul - împărțit pe „felii și interese” : întâi și-ntâi Recolta (bun prilej de rememorare și nostalgie a timpurilor „cotei” sau a zilelor „record din agricultură”, nu, nu, greșesc, ăstea vor veni ceva mai târziu, i-a urmat Avântul, A.S. X, Hidroenergia, C.S. Dacă începutul avea acest portofoliu de sarcini și atribuțiuni și cu o
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pacaleala.html [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
colapsa curcubeul și infinitul din noianul de oportunități, tu umbli după evidențe, și unde, acolo unde numai tu și cu tine formați universul... pe marginea prăpastiei unei... simple reviste... de la mal de Dunăre... În subsidiarul tău, Corina, valul seismic al rememorării copilăriei în sens invers te va aduce negreșit în bing-bang-ul existenței moleculare a numelui ce ți s-a dat în cristelnița unei lumini creștine, sub mâinile ocrotitoare ale unui preot ce poate astăzi șade la dreapta Tatălui. E frumusețea imediată
CĂTĂLIN, DE LA MAL DE DUNĂRE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Catalin_de_la_mal_de_dunare_.html [Corola-blog/BlogPost/351477_a_352806]
-
acest fenomen îl găsim și la Cristina Gabriele Nemeș dar încorsetat în frumoase poeme scrise în stil clasic.Implicarea eului în “conflictul “ dintre anotimp și persoanele iubite din versurile semnate de Elena Olariu dă o notă de sinceritate. Gustul pentru rememorarea histrionică îl descoperim la Alex Popa ( Anglia), același lucru străbate și poeziile Ionelei Flood (London-England ). În versuri scrise în stil clasic Gigi Stanciu decantează gânduri cu o voluptate irepresibilă. Iar poeziile semnate de Cristiana Maria Purdescu, Gheorghe Mizgan, Sorin Micuțiu
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_0.html [Corola-blog/BlogPost/366960_a_368289]
-
Cezarina Adamescu, Adrian Botez, Liliana Moldovan, Ovidiu Creangă,( Toronto, Canada), Daniela Gîfu, Dora Alina Romanescu, Radu Vasile Chialda, Victoria Fătu Nalațiu, Menuț Maximinian și Camelia Iuliana Radu, texte ce evidențiază starea actuală și diversă a prozei românești unde urmele biografiei, rememorarea, punerea în oglindă a depozițiilor, introspecția, radiografia unor destine angrenate în circuitul social al vieții, cu toate complicațiile pe care le presupune, sunt doar o parte din evantaiul multicolor al ideilor ce se desprind din aceste proze. Această antologie, realizată
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_0.html [Corola-blog/BlogPost/366960_a_368289]
-
nu ne desparte,/ zeul ne scrie-n marea carte/ citind recitindu-ne iar/ hieroglifa din chihlimbar,/ ne trece sublim în netimp/ prin inelul purului nimb” (Sublimare ÎI). Lumea este contemplata sub zodia poeticității, căci ea îi favorizează autorului autoreflexivitatea, meditația, rememorarea: „Fulger în beznă - / hieroglifa/ singurătății tale...” (Hieroglifa) sau: „Umbră-n lumină omul este.../ aceasta e demult poveste;/ tu, poete, caută în lume/ să-nflorești luminii nume. (Menirea poetului). Ciclul al treilea încheie în variații (sonuri) psalmice căutarea înfrigurata de sens
„PERIPLUL UNUI POET” (RECENZIE) de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1424807920.html [Corola-blog/BlogPost/376029_a_377358]
-
se leagă de cea mai veche și minunată amintire a chipului mamei mele... Două evenimente au contribuit la aceste amintiri: înmormântarea Reginei Maria, în iulie 1938, la care au asistat și părinții mei, dar mai ales, cele trei volume ale rememorării vieții ei pline de sensibilitate aleasă, intitulate „ Povestea vieții mele", pentru care mama făcuse o adevărată pasiune. Relatările părinților despre înmormântarea regală, cu mare fast, în culoarea îndrăgită a reginei, culoarea mov, mi-a imprimat pentru toată viața preferința pentru
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_balcicul_rascolitor_co_elena_buica_1355464573.html [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
voie panorama orașului și să respir aerul curat dătător de energie. Armonia culorilor, albul de var, roșul țiglelor, gălbuiul marmurei, verdele copacilor și albastrul apelor, relieful deosebit, muntele coborând în trepte până în poalele mării, copacii seculari, amintirile din fragedă copilărie, rememorarea unor pagini ale istoriei noastre, pietrele, zarea depărtărilor, arhitectura clădirilor, totul în jur reflecta atmosfera timpurilor demult trecute și prezența spiritului marii noastre Regine. Totul părea rupt din alte vremuri, cele din anii copilăriei când simțeam cum se scurgea molcom
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_balcicul_rascolitor_co_elena_buica_1355464573.html [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
Tine, Doamne“) vine certitudinea că, atunci când va fi să se întâmple Plecarea, aceasta va însemna nu sfârșitul, ci regăsirea alături de cei dragi în cer. Din același motiv, părinții demult duși, sunt evocați nu cu tristețe, ci melancolie împletită cu bucuria rememorării. A plecat măicuța ... - ne spune poeta -, totuși „iese-n prag, face cu mâna“, „parcă (o) văd pe-a mea măicuță/ stând la masa cea rotundă“, iar în Părinții ne face cunoscut că ei „mi s-au dus/ Până dincolo de stele
IMUNITATE ABSOLUTĂ SUB CUPOLA TIMPULUI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_imunitate_voichita_palacean_veres_1356739167.html [Corola-blog/BlogPost/341505_a_342834]
-
iar luna încape/ În somnul cu vise din iarna croită/ Suflării tăioase de stepă, ursită ... “(Noiembrie în Deltă ). Semnul cel mai limpede că mai presus de obiectul confesiunii stau conștiința acesteia, reflexul retoric al mărturisirii, poetica amintirii este faptul că rememorarea, cel mai adesea, chiar prin asumarea convenției: “Băncile “sufletului se-adâncesc/ Pe o alee-n dăinuire,/ Aliniate-n mod firesc/ Iubirilor din amintire. “”Aleea “, sau “Acolo e gândul și sufletul meu,/ Pe-ntinderi de ape salmastre,/ Nemărginire ce-atrage mereu
DORUL CA SENTIMENT AL ADUCERILOR AMINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dorul_ca_sentiment_al_aduceril_al_florin_tene_1372060615.html [Corola-blog/BlogPost/364022_a_365351]
-
văd sau ce li se spune. Această remarcă se potrivește atât elitei PCR de după 1989, cât și cărților șefului serviciului de spionaj, SRI, generalului Ioan Talpeș. „În umbra marelui Hidalgo”, condiția de a fi, din întâmplările unui istoric militar, 1978-1989. Rememorări consemnate de Horia Alexandrescu, Editura Vivaldi, București 2009, vol. I, 251 p. și în Breviar laic, Editura Militară București 2010, 255 p., Talpeș pune în umbră cam tot ce s-a publicat despre dictatura de dezvoltare a lui Ceaușescu, anul
ISTORIA ROMÂNIEI LA LIMES, INTRE EST ŞI VEST de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1496285366.html [Corola-blog/BlogPost/381571_a_382900]
-
de acatist” (după cum spune Doamna Aspazia Oțel-Petrescu) în care să se reflecte smerenia, îndelunga răbdare, tăria mărturisirii, puterea rugăciunii, stăruința în ideal, în visul său la care nu a renunțat niciodată, căci “adevăratele înfrângeri sunt renunțările la vis” (Radu Gyr). Rememorarea unor momente din iadul închisorilor este dureroasă pentru autor, după cum înălțătoare este legătura permanentă, care străbate întreaga carte, cu “cei care nu mai sunt”, ascunși în “lumina celui nepătruns” - potrivit afirmațiilor domnului Florin Palas. După toate încercările la care a
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_nicolae_purcarea_stelian_gombos_1362657099.html [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
Este genul de roman pe care îl visam în prima tinerețe, dar căruia nu i-am găsit firul narativ atât de flexibil încât să permită acest ,,joc de cărți”. Cristina Mihaela Barbu a găsit soluția, grație faptului că - în procesul rememorării, al recursului la amintiri de la diferite vârste -, de la o secvență la alta, poți face saltul în timp și în spațiu, oriunde te îmboldește inspirația. Acest prim capitol se încheie așa: ,,E dimineață! Am terminat cea de-a doua țigară, arunc
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste by http://uzp.org.ro/cristina-mihaela-barbu-sau-taina-tainelor-tainuite-in-poveste/ [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
jocului privirilor, a zâmbetului acestuia, la care ea răspunde, matematic, prin flăcările ce-i țâșnesc din obrajii ce se înroșesc brusc) -, prind contur memorabil o suită de personaje, ce revin obsesiv, în racursiuri și prin salturi (bucle) în timp - timpul rememorării - precum: Valentin (cu care se căsătorește, pe ascuns, în primul an de studenție, de care se desparte intempestiv, Taina afirmând sec, aidoma unui judecător implacabil, de la Înalta Curte de Casație și Justiție: ,,Am divorțat. Și povestea ce va urma este
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste by http://uzp.org.ro/cristina-mihaela-barbu-sau-taina-tainelor-tainuite-in-poveste/ [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
bună parte din ultima treime a volumului Cristinei Mihaela Barbu - de la capitolul 63 până la 70 - se desfășoară pe fondul neliniștii crunte declanșate de afirmația ,,ceva este în neregulă”, făcută de un medic, în urma unor analize. Acest avertisment neașteptat detonează torentul rememorării perioadei din urmă a vieții mamei Tainei, căreia, cu mulți ani mai înainte, i se spusese, necruțător, că are cancer: ,, Verdictul a căzut ca o ghilotină. Și ea l-a auzit. (...) Medicii i-au mai dat trei luni de viață
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste by http://uzp.org.ro/cristina-mihaela-barbu-sau-taina-tainelor-tainuite-in-poveste/ [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
o carte plină de suflet, în care nota de originalitate rezultă din „Baia Balkan”, romanul Ilenei Cudalb, se detașează prin autenticitatea realității transpuse pe hârtie. „Baia Balkan” este o carte plină de suflet, în care nota de originalitate rezultă din rememorarea unor fapte și întâmplări de demult. Arta autoarei se hrănește din crearea unor personaje neobișnuite. Eroii săi sunt oameni cu o voință de fier, care nu concep să înțeleagă, să accepte și să se resemneze. Prin intermediul lor, autoarea ne dezvăluie
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/_baia_balkan_o_cronica_sociala_semnata_ileana_andrei_cudalb_canberra_australia_.html [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
în principalele orașe din monarhie împotriva unor elemente bolșevizate care doreau să provoace daune materiale și chiar să amenințe integritatea cetățenilor, precum și buna funcționare a instituțiilor publice. I.Ț: Poate fi de folos pentru înțelegerea Europei de azi apelul la rememorarea unui parlamentarism comun româno-austriac din ”cenușa imperiului”, conform unui celebru film românesc din anii `70? I.B: În mod cert da, așa cum am detaliat deja mai devreme. I.Ț: Ce impresie v-au lăsat parlamentarii austrieci la comemorarea parlamentarilor români
DESPRE COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINENI DIN DIETA DE LA VIENA ?' INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. IOAN BOLOVAN SĂPTĂMÂNA ACEASTA A AVUT LOC LA PARLAMENTUL AUSTRIAC COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINE de AL by http://confluente.ro/al_florin_tene_1491225626.html [Corola-blog/BlogPost/367496_a_368825]
-
l-am întâlnit deseori la romii din Timișoara și Ardeal, în formula "me shai geav" - eu pot merge, sau la alții "me shekdi-" eu pot". Este evident că romii care l-au păstrat mai fidel pe "shekdi", sunt mai aproape de rememorarea originilor lui "shakti", decât cei care l-au prescurtat pe "shakti" în "shai". Shaimos, shaipen înseamnă putere, capacitate. La romi puterea a stat în Măr- bate! (hindi, români), nu în Zar- par pubian. De ce ? Pentru că romii sunt majoritatea metalurgiști, nu
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1482148481.html [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
traseul turistic „Timișoara iudaică" este de inclus cimitirul, cu cele peste 12.000 de morminte, cel mai vechi din 1636. Este nu numai un loc de reculegere printre monumente funerare de o mare valoare estetică, ci și o posibilitate de rememorare a istoriei evreilor din oraș și o evocare a personalităților care au clădit și creat în toate domeniile. Un album cu fotografii artistice și explicații ar fi binevenit. Un ghid turistic dedicat Timișoarei iudaice (la care lucrez...) va plimba pe
OPORTUNITĂŢILE CULTURII EVREIEŞTI LA TIMIŞOARA – CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021 de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/getta_neumann_1478502337.html [Corola-blog/BlogPost/362587_a_363916]
-
Tine, Doamne“) vine certitudinea că, atunci când va fi să se întâmple Plecarea, aceasta va însemna nu sfârșitul, ci regăsirea alături de cei dragi în cer. Din același motiv, părinții demult duși, sunt evocați nu cu tristețe, ci melancolie împletită cu bucuria rememorării. A plecat măicuța ... - ne spune poeta -, totuși „iese-n prag, face cu mâna“, „parcă (o) văd pe-a mea măicuță/ stând la masa cea rotundă“, iar în Părinții ne face cunoscut că ei „mi s-au dus/ Până dincolo de stele
IMUNITATE ABSOLUTĂ SUB CUPOLA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Imunitate_absoluta_sub_cupola_timpului_al_florin_tene_1356106609.html [Corola-blog/BlogPost/358062_a_359391]
-
pe care l-a avut de-a lungul istoriei naționale, dovedindu-se, prin competență și luciditate, un îndreptar al vieții spirituale românești. O trecere în revistă a personalităților aflate la conducerea acestei instituții de înalt prestigiu reprezintă un act de rememorare a unor înaintași celebri în istoria României. Dintre membrii săi de renume pot fi amintiți Vasile Alecsandri, Theodor Aman, Grigore Antipa, Ana Aslan, Corneliu Baba, Victor Babeș, Lucian Blaga, Constantin Brâncuși, Ion C. Brătianu, Liviu Ciulei. Academia Română a avut de
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
purtând mereu în suflet „flacăra credinței” în reușită. În acest labirint primejdios (de multe ori), Dumitru Sinu a găsit până la urmă, firul călăuzitor către țelul propus, reușind astfel să-și făurească un destin, o morală, o identitate. Un volum al rememorării, al întoarcerii sufletului către rădăcina străbună, către viața ce trebuie repovestită pentru a înțelege mai bine sacrificiul și măreția cu care cei plecați în exil - departe de pragul casei părintești - și-au săvârșit menirea în această existență. Autorul, fără a
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_o_rana_deschisa_ce_aminteste_de_radacina_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
remarcăm că în urma unei experiențe intelectuale și a unei bogate creații artistice, poeta se află în perioada de maturitate spirituală și a expresiei poetice care și-au pus o puternică amprenta lirică pe creația sa. Poeziile sale sunt confesiuni prin rememorare. Chiar dacă se nasc din propriile trăiri, ele depășesc caracterul personal, căci în ele ne regăsim fiecare din noi. În versurile în care Domnița Neaga rememorează clipele când a ars pe rugul iubirii, asemenea ei, cuprinși de fiorul celei dintâi iubiri
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1462510655.html [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]