1,378 matches
-
Imediat după aceea, 80 dintre artiștii noștri participă la un turneu în Franța și Elveția, festivalul de la Confolens fiind un moment de apogeu al istoriei ansamblului și folclorului bănățean“, mărturisește dl Pavel Dehelean, directorul Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, rememorare prilejuită de împlinirea a 35 de ani de activitate neîntreruptă a Anamblului „Timișul“. Spectacolul aniversar va avea loc sâmbătă, 13 decembrie, de la ora 19, pe scena Operei Române. Sub conducerea muzicală a lui Deian Galetin, orchestra „Timișul“ îi va acompania
Agenda2003-50-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281817_a_283146]
-
care a afectat grav orașul. Reconstrucția localității a fost posibilă prin aportul financiar al marilor orașe europene, unul dintre acestea fiind Timișoara prin episcopul și Capitlul Catedral existent la acea dată. Pentru marcarea tristelor evenimente de la 1879, dar și pentru rememorarea spiritului de fraternitate ce a urmat acestei calamități, autoritățile locale au organizat un program cultural religios, la care au invitat reprezentanți ai orașelor implicate în reconstrucție. Având în vedere că proiectul impozantei Catedralei romano-catolice din orașul maghiar a fost inițiat
Agenda2004-11-04-generale8 () [Corola-journal/Journalistic/282182_a_283511]
-
crochiuri din spectacole și ale actorilor: Radu Beligan, Irina Răchițeanu, Damian Crâșmaru, Carmen Stănescu, Olga Tudorache, Ștefan Iordache, George Constantin, Mircea Albulescu, Gheorghe Dinică, Silviu Stănculescu, Florina Cercel, Lucia Mureșan, Alina Secuianu, Eugenia Crețoiu, Ion Haiduc, Marian Hudac, Vladimir Jurescu. Rememorări Năcută la Caransebeș, fiică a unui executor judecătoresc, Aurel Goian Poienaru, care edita la începutul secolului al XX-lea „Solia graniței - foaie socială, economică și culturală“, doamna Maria Goian vorbește și scrie, mai ales, despre Vasiova copilăriei, ale cărei case
Agenda2003-45-03-45-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281693_a_283022]
-
unice, uitate, ale revistelor avangardei românești (Unu, 75 cp), tablouri și desene ale lui Marcel Iancu, precum și, bineînțeles, sculpturi de Brâncuși (între care și o versiune de autor, cu dedicație, a Sărutului). Ceea ce pot menționa aici este o simplă, săracă rememorare... Profesor asociat, pe atunci, la Sorbona (Paris IV), aduceam pe unii dintre studenții merituoși la Colomba Voronca, în mizera ei locuință bogată, ca să cunoască valoarea artei și a culturii românești. Atunci cînd în România lui Ceaușescu nu se putea pătrunde
Colomba by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Memoirs/11565_a_12890]
-
eu citeam. Casa în care am crescut, la Virgil Birou, era casă-muzeu. De aici, rezultatul a fost că am scris niște cărți. Filologia nu te învață să scrii. Filologia te învață să citești. Eu scriu“, explică Mihai Alexandru. Și continuă rememorarea: „Fiind preșcolar, fiica lui Virgil Birou, mătușa mea, adică, Veturia, îmi citea povești. În special îmi citea - nu știu dacă a făcut-o intenționat sau pur și simplu - din mitologia greacă, scandinavică și din mitologia popoarelor amerindiene. De aici, direcția
Agenda2004-26-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282571_a_283900]
-
000 lei); George Steiner - Maeștri și dicipoli (Ed. Compania, 198 000 lei); Monica Broșteanu - Numele lui Dumnezeu în Coran și în Biblie (Ed. Polirom, 270 000 lei); Mario Vargas Llosa - Elogiu mamei vitrege (Ed. Humanitas, 270 000 lei); Anca Oroveanu - Rememorare și uitare: scrieri de istorie a artei (Ed. Humanitas, 250 000 lei); E.T.A. Hoffmann - Elixirele Diavolului (Ed. Leda, 199 000 lei); Arh. Camil Roguski, Florentina Chivu - Adevăruri interzise (Ed. Lucman, 160 000 lei); Valeriu Anania - Opera literară, vol. II
Agenda2005-07-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283395_a_284724]
-
stabilindu-se pînă la urmă în Noua Anglie, în America. Trăiesc din nou ar fi putut fi cartea unei nostalgice, descinsa în muzeul amintirilor sale, dar nu este, fiindcă Ileana nu scrie pentru ea însăși, ca într-o terapie a rememorării, chiar dacă volumul a avut, cu siguranta, și acest rol. Nostalgia există, dar ea e atît de discretă și de sublimata, încît devine mai curînd o chestiune de tehnica literară, în măsura în care ea instalează în carte o anumita atmosferă, prielnica evocării și
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
sînt subtile și convingătoare, o spun că una care susțineam mai degrabă teza inadecvării analogiei. Faptul că memoria poate fi atît utilizată cît și abuzată (a se vedea recuperările trecutului făcute în totalitarism) îl conduce pe Todorov la distincția dintre rememorarea literala și cea exemplara. Prima aspiră la păstrarea evenimentului în unicitatea și literalitatea lui, reducîndu-l astfel la statutul de fapt intrazitiv, "care nu duce dincolo de el însuși". Memoria literala stabilește o contiguitate strictă între ce s-a întîmplat în trecut
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
diferiți. Rezultatele analogiei sînt dublu-fericite, crede autorul: pe de o parte ea funcționează terapeutic, dezamorsînd propria mea suferință prin obiectivizarea ei, pe de altă parte îmi permite să fac din evenimentul amintit pildă, si astfel sursă de cunoaștere. Numai în virtutea rememorării exemplare poate trecutul servi pentru înțelegerea prezentului, în măsura în care oferă posibilitatea unei înțelegeri a stărilor de fapt dincolo de cauzalități și contiguități evidente ori directe. David Rousset, fost deținut politic deportat la Buchenwald a supraviețuit Holocaustului, stablindu-se ulterior în Franța. Rousset a
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
plină de imagini ale unei Românii în degringolada primilor ani de "tranziție", așa cum o regăsește Obradovici (boală, acest liant între viață și moarte, operează, la rându-i, deformări ale realității, făcând-o chiar mai sumbră), păcătuiește prin lungime. Din contră, rememorarea poveștii de dragoste din tinerețe, pune în lumina, pe lângă extraordinară radiografie a experienței care va lasă urme fizice asupra personajului (înjunghiat de Augustin Bone) figură fascinantă a Emei, realizare desăvârșită, de talia Matildei din Cel mai iubit dintre pământeni. Cu
Realitate si retrospectie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17875_a_19200]
-
în compoziția cărții lui Ioan Lăcusta o constituie notațiile de jurnal din cele două cicluri întitulate De la țară. Fragmentele devin solilocvii grave asupra condiției țăranului român, satului mutilat de politică pustiitoare a celor 50 de ani de "gospodărire" colectivă. Melancolia rememorărilor zilelor copilăriei la Luncavita, sătul din Delta, cel aflat dincolo de "Dunărea veche", contrastează puternic cu "unghiul comic" al prozelor din prima parte. Deși bine scrise, cu câteva nuclee de proza din nou excepționale (să amintesc doar formidabilă scenă în care
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
le refac, am altă atitudine față de oameni, de anumite principii, opinii sau prejudecăți. I.C.: Perioada rezistenței dvs. anticomuniste cunoaște mai multe etape dacă ținem seama de corespondența publicată în Treptele nedesăvîrșirii, cît și de paginile de jurnal și diversele dvs. rememorări. Ce a fost cu Asociația "Mihai Eminescu"? P.Ch.: Această organziație, care a dăinuit între anii 1946-48, opunîndu-se sovietizării României, a fost alcătuită din Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Constant Tonegaru, Iordan Chimet, Teohar Mihadaș, Dinu Pillat, Gheorghe și Lucia Fratostițeanu și
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
să mă semnez... Nu vedeți? Abia învăț să merg, ca un copil... O.G.: Dar să dictați cuiva... I.P.:Nu, nu mai pot, eu trebuie să văd cuvîntul scris de mine și asta acum e imposibil... bătrînețea face congestii cerebrale... rememorarea mea e lăuntrică, se exteriorizează greu... Dialogul însă mă incită și-mi face plăcere, așa că nu vă întrerupeți... O.G.: Mai aveți pagini nepublicate, manuscrise ? I.P.: Or mai fi cîteva... neimportante... n-aș vrea să repet ceea ce am mai spus
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
a îngrijit de reeditarea acestui volum de amintiri. Autorul le-a subintitulat "pagini de jurnal", deși jurnalul este mai curînd o indicație că acele convorbiri pe care le inserează în sumar sînt, uneori, convenționale, ele hrănindu-se, de fapt, din rememorările autorului despre unii scriitori. Nu vreau să generalizez. Pentru că în alte portrete e evident că se pornește de la însemnări de interviu, cum se publicau, în anii treizeci, în presa cotidiană și literară. De pildă, convorbirea cu Camil Petrescu e, evident
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
despre unii scriitori. Nu vreau să generalizez. Pentru că în alte portrete e evident că se pornește de la însemnări de interviu, cum se publicau, în anii treizeci, în presa cotidiană și literară. De pildă, convorbirea cu Camil Petrescu e, evident, o rememorare a felului de a fi al marelui scriitor, încît stîrnesc zîmbete unele "răspunsuri" prezentate ca fiind ale prozatorului. Dar portretul scriitorului poate fi, desigur, reținut pentru că îl știm aidoma de la alți memorialiști. "Scund, cu ochii de un albastru pronunțat, cu
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
60 s-a expatriat, stabilindu-se în Italia, iar după revoluție s-a întors în România. Aici, vede locuri pe care nu le-a mai văzut de multă vreme și retrăiește momente din viața sa păstrate în amintire. Procesul de rememorare dezvoltă diverse interferențe, de genul celor care apar în propagarea undelor radio. Fostul procuror se confundă uneori pe sine cu pretorul roman Philippus Barbarius, a cărui biografie a cunoscut-o pe cale livrescă, pe vremea când se afla la Roma. De
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
exod al tinerilor, nașterea sau avortarea unei "legi", o revoltătoare corupție deșănțată, arestare de coțcari "de rangul doi", aventuri sau declarații ori achiziții - a noului Mercedes sau vilă ori apartament -, ori măcar ceva despre recentul amor al ziselor "VIP"-uri, rememorare materializată în vorbe, în imagini TV, în filme, a "revoluției" și a "teroriștilor". "Material" se arată uneori a fi șí un avatar a ceea ce ar putea fi spiritual: ridicarea unei catedrale mărețe, ca surogat al dreptei credințe întru umilul Christos
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
ipoteză lansată de Kaufmann, de filmul premiat anul trecut, Pacientul englez, în care protagonistul, rănit și desfigurat, cu o identitate necunoscută nimănui (un eu misterios), e adus în căruciorul de invalid pe plajă, unde acesta începe să iși depene firul rememorării și astfel al narațiunii. Într-adevăr, pe plajă, în fața unei ape care angoasează prin vitalitatea ei ostilă, invalidul deprinde un nou mod de a-si simți corpul, el devine atent la fiecare senzație și vibrație a eului, isi întoarce privirea
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
El insistă asupra perioadei în care a luptat, în Olanda, alături de forțele din Rezistență, împotriva hitleriștilor, până în momentul în care țara a fost eliberată de trupele aliate. Este prilejul cu care voluntarul român îl cunoaște pe generalul canadian J.P.E. Bernadotte. Rememorarea labirinticelor aventuri din timpul războiului (care îl transformă de multe ori pe erou din subiect în obiect, ca pe personajul lui Virgil Gheorghiu din Al 25-lea ceas) și, în continuare, a persecuțiilor suferite în anii stalinismului românesc este prolixa
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
de care autoarea uzează, dar și în evitarea necesarelor totuși îngroșări ale unor contururi (ce ar fi putut să exprime cu mai mare exactitate adevărată dimensiune a ororii înstăpînite după război în România). Tehnică esențială a cărții este bazată pe rememorare, care aduce cu sine povestea în poveste, povești paralele, adunate în jurul unui narator principal. Incursiunile în timp ale naratoarei aduc în atenție și alte voci, pe masura ce și planurile desfășurării acțiunii se schimbă. Discontinuitățile nu se remarcă doar în privința evocărilor, ci
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
acestui român este "a medeleniza" (vezi și simpatia autoarei pentru "La Medeleni"), sigur, uzînd de tehnici moderne ale narațiunii, ce "învie" o epocă, un timp al valorilor autentice, dar și vremurile "de dupa", ale uniformizărilor. Spunînd că procedeul principal este al rememorării, observa-tia cea mai pertinenta ar putea fi aceea că vocația de visător (visătoare) nu se dezminte nici acum; ea este nu numai mod de viață, ea pare chipul însuși al artei românești propuse de Maya Belciu. "Vin americanii?... destin amînat
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
se referă la o cu totul altă problemă, si anume cea a patrimoniului național. Numai că vorbind despre distincția dintre monument și monument istoric, de pildă, ori analizînd procesul prin care trecutul devine obiect de prezervare concretă din obiect de rememorare abstractă, Choay face inevitabil o incursiune pasionanta în filozofia occidentală, în istoria colecțiilor de artă și a colecționarilor, ori a diverselor politici și ideologii de conservare și/sau reconstrucție. Cartea se deschide, semnificativ, cu o scurtă explorare etimologica a termenului
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
fi spălat cu un gălbenuș/ și peste noapte mi s-ar fi îndesit părul)/.../ play-boy, play-boy, ai milă de femeia această/ care nu se poate reinventă decât prin/ dragostea să" (Întâlnire cu un play-boy). Din această stare de spirit, din rememorarea nostalgica dar și resemnata a unei vârste fericite rezultă cel mai frumos poem al Denisei Comănescu și unul din cele mai frumoase care s-au scris în ultimele decenii în limba română: "Cu spaimă pieptănându-mă în loc de frunze/ bărbați uscați
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
marginea comentariului asupra lui. Nu cred că există vreo formulă care să epuizeze această încercare de privire critică asupra trecutului personal. Sînt însă aproape sigură că, izvorît din dorința de a-mi corectă existența a sau firea -, aceasta notație sau rememorare critică a sfîrșit prin a avea prioritar un alt țel. Exilul e spațiul cel mai cedat uitării. Cum spuneam mai sus, el reprezintă și un fenomen pînă acum unic din istoria noastră. N-am scris o istorie a lui, dar
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
artiștii "degenerați" puși la stîlpul infamiei de naziști), expediindu-le la Amsterdam. Anul 1938, cînd la 9 noiembrie a avut loc așa-zisa "noapte de cristal" este conținut în monologul unui profesor de istorie care le explica azi părinților necesitatea rememorării. Iar istoricul eveniment al căderii Zidului Berlinului a este evocat de autor din perspectiva unui călător care plecînd din Berlin exact în ziua cea mare, află vestea la radioul din mașină... Exemplificările ar putea continua a dar cele de pînă
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]