8,718 matches
-
ascundeau cheile centurilor de castitate migălos securizate. 5. Muzica de brocart a Barocului s-a distins prin podoabele și înfloriturile ei, garnisite cu fir de aur și de argint, ce însăila, pe de o parte, tivul decadenței în care sfârșea Renașterea italiană, dar și întrona, pe de altă parte, dinamismul biruitor cu care era revigorat Goticul german. 6. Muzica de mătase ori de satin a Clasicismului s-a revărsat în valuri de o ateniană simetrie și de o spartană cvadratură, dar
Muzică și vestimentație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12478_a_13803]
-
sub formă de spermatozoizi. Între cele două extreme temporale și artistice, cel care parcurge cu oglinzile ochilor cartea are bucuria de a-i descoperi, în cele mai variate ipostaze, pe marii artiști ai lumii așa cum s-au lăsat văzuți. În Renaștere pictorii aveau obiceiul să intre în propriile picturi și să ia parte la mica scenă, din colțul din dreapta al pînzei, ca o semnătură, anonimi amestecați într-un grup, ascunși după o coloană, ca în Sfîntul Ioan Botezătorul al lui Hans
500 de autoportrete by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12497_a_13822]
-
cele șapte - spun specialiștii - trame capitale, fundamentale, capabile să înflăcăreze imaginația umanității din orice vremuri și din orice spații: cea a questei (ei i s-ar alătura înfrîngerea monstrului, evoluția de la sărăcie la bogăție sau de la inferior la superior, călătoria, renașterea, comedia și tragedia - v. Christopher Booker, The Seven Basic Plots: Why We Tell Stories, Continuum, London, 2004). Pentru această questă, în varianta sa eșuată, Corin Braga reconstituie o istorie (delimitată cronologic de marginile Evului Mediu iudeo-creștin) a reprezentărilor, aducînd argumente
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
Păvălache". Se gândea, desigur, la nenea Anghelache din Inspecțiune, care nu era însă contabil, ci casier. Alt personaj face două confuzii de istorie într-o singură propoziție, susținând că deviza ,România prin ea însăși" ar fi fost lansată de Frontul Renașterii Naționale, iar această formațiune politică i-ar fi aparținut lui Iorga. Or, deviza era a liberalilor, iar Frontul Renașterii nu a fost condus de Iorga, ci de Alexandru Vaida Voevod. Nu mai insistăm. De ce i-ar trece însă lui Breban
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
două confuzii de istorie într-o singură propoziție, susținând că deviza ,România prin ea însăși" ar fi fost lansată de Frontul Renașterii Naționale, iar această formațiune politică i-ar fi aparținut lui Iorga. Or, deviza era a liberalilor, iar Frontul Renașterii nu a fost condus de Iorga, ci de Alexandru Vaida Voevod. Nu mai insistăm. De ce i-ar trece însă lui Breban cu vederea, presupusul cititor devotat și tenace, lungimile, inadvertențele, incongruențele stilistice din romanul său ultim? Vom răspunde că prozatorul
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
din octombrie a anului ce s-a scurs. ,Retro" nu semnifică în fond nimic pe scara valorică. îți poți întoarce fața spre trecut cu folos sau cu pagubă. Atâta tot. în sine, nu e nimic reprobabil. Și ce a fost Renașterea dacă nu un colosal ,retro"? Sau ce să spunem despre Ingres? Naturalism? Dacă eticheta s-ar potrivi cu adevărat, totul s-ar rezolva fără nici o dificultate, compromiterea ar fi incontestabilă și discuția ar muri înainte de a se naște... Dar nu
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
observat preformanța în planul culturii. Susținut la Ateneul Român și organizat cu concursul Institutului "Cervantes" din București, recitalul oferit de Gallardo del Ray a fost structurat în două secțiuni distincte dintre care prima, consistentă, a fost dedicată creației spaniole a Renașterii; este o creație puternic marcată de cele două genuri caracteristice care sunt "Diferencias", variațiuni improvizate și scrise pe temele unor cântece de largă circulație în epocă, în egală măsură în mediul burghez, în cel țărănesc, și - de asemenea - genul dansului
Ghitara și cultura spaniolă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11526_a_12851]
-
egală măsură în mediul burghez, în cel țărănesc, și - de asemenea - genul dansului; popularele pavana și gallarda, cuplaj de dansuri precursoare ale celebrelor suite, succesiuni de mișcări dansante, invadează, literalmente, viața publică în secolul al XVI-lea, marele secol al Renașterii spaniole, de la Luys de Narváez, Diego Pisador, Enríques Valderrábano, Alonso Mudarra și până în secolul următor, secolul marilor așezări în planul culturii europene, moment ilustru reprezentat în muzica spaniolă de Gaspar Sanz, spre exemplu. O muzicalitate clar formulată, o claritate a
Ghitara și cultura spaniolă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11526_a_12851]
-
sau că nuditatea este măreață și ingenuă, pe cînd alterarea ei cu o singură piesă vestimentară aduce totul în vulgaritate. Și pentru că tot veni vorba de clasicism, este notoriu că orice variantă a acestuia, fie ea greacă, romană, din spațiul Renașterii sau din acela, nostalgic și întîrziat, al neoclasicismului, avea drept reper al stabilității absolute, al împăcării cu lumea și al armoniei cu universul, al coabitării cu eternitatea și al victoriei cu duratele mici tocmai nudul, forma paradigmatică, deplină, a umanului
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
Întruparea lui Dumnezeu are drept consecință îndumnezeirea omului care reprezintă cea mai înalt țintă a vieții creștine 1”. Uniunea reclamă o participare bipartită: Dumnezeu și omul, cooperarea dintre harul divin și efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și de despărțire de Dumnezeu, la
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
umane pot dobândi perfecțiunea în această viață prin dobândirea Sfântului Duh. Istoria omului - ființa creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu - poate fi schematizată în trei etape: nașterea întru nemurirea divină, moartea prin păcat și, datorită Întrupării Fiului lui Dumnezeu, renașterea sa întru lumina dumnezeiască. Acesta este procesul pe care trebuie să-l urmeze sufletul în căutarea lui Dumnezeu și în unirea cu El. Acest demers - divin și uman totodată - al trecerii de la moarte la viață prin apa baptismală, apoi prin
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
mântui pe om dacă le împlinește și, având parte de înviere, să moștenească nestricăciunea”55; cf. 1 Cor. 15, 50). Accentul se pune pe supunerea în fața Legii. Botezul este descris, ca și la Sfântul Apostol Pavel, ca o „baie a renașterii” (cf. Tit. 3, 5), dar nu există dezvoltarea ideii pauliene sau ignațiene de încorporare în Hristos 56. Într-adevăr, deși Logosul este descris ca o „mână” a lui Dumnezeu și „Logosul (Cuvântul) imanent al lui Dumnezeu” (ἐνδιάϑετος), nu se face
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
încorporare în Hristos 56. Într-adevăr, deși Logosul este descris ca o „mână” a lui Dumnezeu și „Logosul (Cuvântul) imanent al lui Dumnezeu” (ἐνδιάϑετος), nu se face mențiune la Hristos ca Logosul întrupat 57. Botezul este pur și simplu o renaștere, care permite subiectului să primească slava divină, care, la rândul său, îi permite să se supună lui Dumnezeu. Răsplata pentru o astfel de supunere este nemurirea, de care omenirea se va bucura după moarte 58. Sfântul Ipolit al Romei Sfântul
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
puse în viața de aici, pentru că este necesar ca mai întâi să se obțină gnosis și apatheia, dar starea divină este acordată în lumea ce va să vină, o dată cu învierea trupului. Îndumnezeirea este prezentată ca echivalentul nașterii în nemurire. Această renaștere se referă nu la botez, ci la înviere. Cunoașterea și lipsa patimilor care conduc la acest eveniment sunt rezumate în obținerea asemănării divine. Cunoașterea înseamnă a-L cunoaște pe Dumnezeu și a fi cunoscut de El. Aceasta implică un tip
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
multe puncte de vedere amendabilă, o anume afiliere a acestor categorii sonore fundamentale la marile perioade ale istoriei muzicii europene poate fi acreditată căci, cel puțin la o primă luare de contact, monodia este solidară Antichității și Evului Mediu, polifonia - Renașterii și Barocului, omofonia - Clasicismului și Romantismului, în timp ce aclimatizarea eterofoniei s-a produs abia în secolul 20 (adică în plin Modernism). Astăzi, odată cu Postmodernismul, asistăm la o recapitulare a sintaxelor muzicale, la un rezumat de multe ori frivol și ostentativ care
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
apucat să-și peroreze, iar în cele dinurmă, să-și decline identitatea. Un spectaculos stringendo pentru că, iată, dacă monodia Evului Mediu, bunăoară, a domnit aproape un mileniu, polifonia modală și vocală redevabilă gîndirii orizontale a Ars Antiqua-ei, Ars Novei și Renașterii s-a impus vreme de cinci-șase secole, funcționalitatea tonală, hrănită de disponibilitațile gîndirii verticale, omofone, predominant instrumentală a Barocului, Clasicismului și Romantismului a fost răsfățată timp de aproape trei veacuri, iar eterofonia epocii moderne rezistă doar de cîteva decenii, recapitularea
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
petele albe rămase pe feluritele hărți și despre fermecătoarele lor legende de ,legitimare". Bunăoară, originea familiei Paleologu, ,disputată" de două povești. Una e, ca la Yeats, vîslire spre Bizanț, intrare în neamul acelor împărați care au făcut, după puteri, o Renaștere, să-i zicem, mică. Renașterea mare, dintr-un orgoliu, zăltat, de primogenitură, îi va afurisi, cu timpul lor cu tot. Un timp nici pe departe nerafinat, cum încă, deprinși cu prejudecățile ei...luminate, ar putea să ne mai pară. A
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
hărți și despre fermecătoarele lor legende de ,legitimare". Bunăoară, originea familiei Paleologu, ,disputată" de două povești. Una e, ca la Yeats, vîslire spre Bizanț, intrare în neamul acelor împărați care au făcut, după puteri, o Renaștere, să-i zicem, mică. Renașterea mare, dintr-un orgoliu, zăltat, de primogenitură, îi va afurisi, cu timpul lor cu tot. Un timp nici pe departe nerafinat, cum încă, deprinși cu prejudecățile ei...luminate, ar putea să ne mai pară. A doua istorie se abate de la
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
conjunctură. (Cele câteva pagini din Analiza Spectrală a Europei, în care, după ce, în trecere, ni se nega "forța interioară" care ne-ar fi putut asimila complet cu rușii, ni se certifica drept consolare calitatea de posibili protagoniști ai unei viitoare renașteri a spiritului bizantin, teză adoptată cu explicabil entuziasm de adepții autohtoni ai ortodoxismului interbelic.) Și în genere, una din acele celebrități care, după propria-i expresie, "asemenea lui Liszt, par să-și fi luat gloria cu ele în mormânt". Cărțile
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
menționat în enciclopedii și dicționare. Și totuși... Despre Hermann Keyserling (1880-1946) au circulat dintotdeauna o sumă de legende greu controlabile, evidențiind formatul de excepție al unei personalități proteice, cu trăsături mai mult slave decât germanice, marcate de tensiunea dintre omul Renașterii și înțeleptul de tip chinez, dintre aristocratul balt și descendentul prezumptiv al lui Gingis-Han, dintre profetul inspirat al "Lumii ce se naște" și vorbitorul înnăscut, pendulând permanent între genialitate și "simplă" magie verbală. Legendele respective erau de două categorii, corespunzând
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
Întruparea lui Dumnezeu are drept consecință îndumnezeirea omului care reprezintă cea mai înalt țintă a vieții creștine 1”. Uniunea reclamă o participare bipartită: Dumnezeu și omul, cooperarea dintre harul divin și efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și de despărțire de Dumnezeu, la
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
umane pot dobândi perfecțiunea în această viață prin dobândirea Sfântului Duh. Istoria omului - ființa creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu - poate fi schematizată în trei etape: nașterea întru nemurirea divină, moartea prin păcat și, datorită Întrupării Fiului lui Dumnezeu, renașterea sa întru lumina dumnezeiască. Acesta este procesul pe care trebuie să-l urmeze sufletul în căutarea lui Dumnezeu și în unirea cu El. Acest demers - divin și uman totodată - al trecerii de la moarte la viață prin apa baptismală, apoi prin
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
mântui pe om dacă le împlinește și, având parte de înviere, să moștenească nestricăciunea”55; cf. 1 Cor. 15, 50). Accentul se pune pe supunerea în fața Legii. Botezul este descris, ca și la Sfântul Apostol Pavel, ca o „baie a renașterii” (cf. Tit. 3, 5), dar nu există dezvoltarea ideii pauliene sau ignațiene de încorporare în Hristos 56. Într-adevăr, deși Logosul este descris ca o „mână” a lui Dumnezeu și „Logosul (Cuvântul) imanent al lui Dumnezeu” (ἐνδιάϑετος), nu se face
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
încorporare în Hristos 56. Într-adevăr, deși Logosul este descris ca o „mână” a lui Dumnezeu și „Logosul (Cuvântul) imanent al lui Dumnezeu” (ἐνδιάϑετος), nu se face mențiune la Hristos ca Logosul întrupat 57. Botezul este pur și simplu o renaștere, care permite subiectului să primească slava divină, care, la rândul său, îi permite să se supună lui Dumnezeu. Răsplata pentru o astfel de supunere este nemurirea, de care omenirea se va bucura după moarte 58. Sfântul Ipolit al Romei Sfântul
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
puse în viața de aici, pentru că este necesar ca mai întâi să se obțină gnosis și apatheia, dar starea divină este acordată în lumea ce va să vină, o dată cu învierea trupului. Îndumnezeirea este prezentată ca echivalentul nașterii în nemurire. Această renaștere se referă nu la botez, ci la înviere. Cunoașterea și lipsa patimilor care conduc la acest eveniment sunt rezumate în obținerea asemănării divine. Cunoașterea înseamnă a-L cunoaște pe Dumnezeu și a fi cunoscut de El. Aceasta implică un tip
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]