500 matches
-
și de Vasile Alecsandri, care îi îndeamnă pe părinți să-i ofere posibilitatea unei educații serioase în această direcție. Din 1879 își desăvârșește studiile la Paris, audiind, la Sorbona, cursuri de literatură, filosofie, estetică, istorie, ținute de Gaston Paris, Ernest Renan, Paul Janet, Gaston Boissier ș.a., iar în arta prozodiei îi are ca maeștri pe poeții parnasieni Sully Prudhomme, Leconte de Lisle și José-Maria de Hérédia. Debutează în 1886 cu volumul Chants d’Aurore, apărut la Paris, unde este primit cu
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
Eseistul respinge dogmatismul clasic, stilul vorbit, pe înțelesul tuturor, claritatea, ideea de perfecțiune, didacticismul, caracterul vetust al genurilor strict delimitate. Pentru el, Malherbe, Vaugelas, Boileau au avut rolul de „vrednici jandarmi literari”. Clasicii francezi și mai ales urmașii lor (Ernest Renan, André Maurois) au parte de adevărate (nu întru totul îndreptățite) execuții literare. Totuși, interpretul nu poate să nu recunoască anumite merite clasicismului, în a cărui tradiție „de îndărătnică prelucrare a unei limbi au putut să apară problemele artistice care l-
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
tehnica controversei. Paul Zarifopol, fără nici o exagerare, ajunsese un om perfect. Poate singurul cap perfect al generației sale. Gust sigur, gând clar, dialectică precisă. De câte ori eforturile lui s-au îndreptat asupra formelor de cultură moarte, adică realizate, depășite (clasicismul, romantismul, Renan, Maupassant etc.), au dat rezultate admirabile. Rezultate pe care tinerii ar fi trebuit să le admită neîntârziat. Și totuși, Zarifopol a întâmpinat rezistențe, chiar prin studiile sale admirabile și juste. De ce? Pentru că era citit prea devreme. MIRCEA ELIADE SCRIERI: Kritische
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
cronicile muzicale sunt semnate de Marcel Gheorghiu. Aici Camil Petrescu dă un fragment din piesa Act venețian. Se fac transpuneri din Giovanni Pascoli (traducător: G. Cifarelli), Giosuè Carducci, Théodore de Banville, Gabriele D’Annunzio și se prezintă scrieri de Ernest Renan, John Ruskin, Théodore de Banville, Walt Whitman. Unele note de la „Clepsidra cu venin” sunt scrise de F. Aderca, ubicuul redactor al revistei, sub pseudonimul Ghiță Pristanda. M. Pp.
SPRE ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289839_a_291168]
-
Revistă a Societății „Ioan Heliade Rădulescu” a elevilor Liceului „Sf. Sava” din București, R.f. are ca scop „să probeze dragostea de frumos a elevilor colaboratori”. În cuprins se includ versuri, schițe, maxime și aforisme (din Seneca, Michelangelo, Shakespeare, Byron, Ernest Renan, Eminescu), glume, șarade. La cronica dramatică se prezintă spectacolul Înșir’te mărgărite de Victor Eftimiu, iar cronica științifică propune articole de mediatizare a unor cunoștințe de astronomie, fizică ș.a. Petru Comarnescu, secretar al Societății, își inaugurează aici activitatea de critic
RAMURI FRAGEDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289127_a_290456]
-
misionar român în inima Africii) ș.a. „Cronica cinematografică” (intitulată uneori „Filme care vor fi”) este susținută de D.I. Suchianu. La rubricile „Caleidoscop teatral” și „Săptămâna teatrală” semnează Ion Golea și I. Massoff. Se traduce din Jack London, Conan Doyle, Ernest Renan, Ventura García Calderón, Luigi Pirandello, Georges Duhamel, Georges Simenon, E.A. Poe, Boris Polevoi ș.a. Apar, de asemenea, portrete critice, contribuții biografice și evocări de Al. Iordan (Traian Demetrescu, Grigore Alexandrescu, Iacob Negruzzi, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ion Creangă, N. Bălcescu, Duiliu
REALITATEA ILUSTRATA (SAU LUCRURILE ASA CUM LE VEDEM CU OCHII). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289157_a_290486]
-
a gândirii europene în expresie latină (1997, în colaborare), precum și o suită de traduceri, îndeobște în ediții bilingve, cu ample studii introductive, note și comentarii, din literatura latină antică ori medievală, dar și din literatura franceză (Jean-Jacques Rousseau, Rivarol, Ernest Renan) ori din cea germană (Jakob Grimm). A colaborat, de asemenea, la ediții critice monumentale: H. Tiktin, Rumänisch-deutsches Wörterbuch (I-III ,1985-1987; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), Biblia de la București, în seria Monumenta Linguae Dacoromanorum (I-III, 1988-1994; Premiul „B.P. Hasdeu
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
1998 (în colaborare cu Lucia-Gabriela Munteanu); Thomas de Aquino, De ente et essentia- Despre fiind și esență, ed. bilingvă, Iași, 1998; Jean-Jacques Rousseau, Eseu despre originea limbajului, Iași, 1999; Emmanuel Swedenborg, Despre înțelepciunea iubirii conjugale, Iași, 1999; Jakob Grimm, Ernest Renan, Două tratate despre originea limbajului, Iași, 2001; Rivarol, Discurs despre universalitatea limbii franceze, urmat de Maxime, reflecții, anecdote, cuvinte de duh, Iași, 2003. Repere bibliografice: Lucia Wald, Alexandru Boboc, Daniel Barbu, Trei opinii despre un eveniment editorial: Augustin, „De dialectica
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
informare și pe setea de „curiozități” a publicului larg. Cititorii sunt familiarizați cu nume ca F. M. Dostoievski, L. N. Tolstoi, A. P. Cehov, A. I. Kuprin, V. G. Korolenko, Maxim Gorki, Leonid Andreev, Victor Hugo, Balzac, Baudelaire, Théophile Gautier, Anatole France, Ernest Renan, Paul Verlaine, François Coppée, Albert Samain, Camille Flammarion, Maurice Barrès, Tristan Bernard, Francis Carco, Jean Cassou, Shakespeare, Rudyard Kipling, Arthur Conan Doyle, Mark Twain, Leopardi, Giovanni Papini, Goethe, Lenau, Selma Lagerlöf, Tagore, Krishnamurti ș.a. La rubrica „Poezii uitate” se reproduc
ORIZONTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288583_a_289912]
-
sunt în permanență susținute prin argumente din creația literară. Interpretarea include lecturi care se desfășoară de la Rabelais și Montaigne până la Shakespeare, Dostoievski și Stendhal, dar și la Charles Péguy, trecând prin Racine (nu lipsesc trimiterile la Sofocle și Euripide), Pascal, Renan ș.a. Capitolul Dialoguri este pur platonician, sofismele și speculațiile lui Socrate fiind încredințate unor gânditori de la noi, învestiți cu titlul de personaje: Alexandru, George, Mihai. Capitolul Viață și prețuire poate fi considerat o continuare a Erosului. Revin temele morții, ale
PAPAHAGI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288674_a_290003]
-
redactor al paginii literare), „Fapta” ș.a. Pe lângă notele și comentariile referitoare la literatura română, se arată preocupat de punerea în circulație a operelor unor scriitori străini: Luigi Pirandello, Victor Hugo, Eugene O’Neill, Jules Verne, Knut Hamsun, Paul Claudel, Ernest Renan ș.a. Este, de asemenea, autorul unor scenarii și reportaje radiofonice. A fost membru al Societății Scriitorilor Români. A semnat și N. P. sau cu pseudonimele Auditor, Camil Armanu, Marsyas, Michaell Danu și Micro-Megas. Prima carte a lui P., romanul Catarge
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
medicamente familiilor nevoiașe etc. Lozinci și atitudini stângiste, care s-au manifestat în activitățile Asociației, au servit drept pretext autorităților pentru dizolvarea ei și pentru interzicerea publicației sale, în octombrie 1935. Eșuarea sancțiunilor impuse Italiei de Societatea Națiunilor, ocuparea zonei renane de către trupele germane (7 martie 1936) și realizarea unei colaborări politice între Berlin și Roma au încurajat acțiunile formațiunilor fasciste și de extremă dreapta și în România. Cu ajutorul financiar substanțial al Germaniei naziste 1, s-a încercat unificarea într-o
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Dacă admitem că primul martor ocular al Învierii lui Isus, primul personaj cu care Isus, abia Înviat din morți și Încă neurcat la Tatăl, discută este Maria Magdalena, realizăm adevărata importanță a personajului. Importanță speculată, În sens invers, de un Renan, de pildă, care, pentru a anula istoricitatea Învierii, nu ezită să-și declanșeze o criză de misoginie: cum putem crede Într-o Înviere al cărei singur martor e o femeie mitomană și fantezistă? Reacția violentă a istoricului agnostic ne pune
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Eusebio Blasco, Alphonse Daudet, F. M. Dostoievski, Paul Heyse, Prosper Mérimée, Guy de Maupassant, Honoré de Balzac, Al. Dumas-fiul, Henryk Sienkiewicz, Pierre Loti, A. I. Kuprin, Leonid Andreev, Kiku Yamato, Ludwig Büchner, Paul Bourget, Victor Hugo, Jókai Mór, Alfred de Musset, Ernest Renan, Carl Ewald, Charles Dickens ș.a. SCRIERI: Zece zile prin Ardeal, București, 1919; Călina, fiica codrilor, căpitan de haiduci, București, 1924; Gruie haiducul, București, 1924; Popa Marosin, căpitan de voinici, București, 1924; Frați de cruce, București, 1930; Inelul fermecat, București, f.a.
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
București, 1929; Alfred de Musset, Spovedania unui îndrăgostit, București, 1929; Hector Malot, Fără familie, I-II, ed. 2, București, 1931, În familie, I-II, București, 1934; Eduard George Bulwer-Lytton, Sfârșitul cetății Pompei, cu ilustrații de I. Anestin, București, f.a.; Ernest Renan, Viața lui Iisus; ed. 2, București, f.a.; Carl Ewald, Povești alese. Din viața plantelor și animalelor, București, f.a.; Charles Dickens, Povești de Crăciun, București, 1935, Strigoii. Povestiri de Crăciun, București, 1938. Repere bibliografice: Al. Macedonski, Traduceri, L, 1918, 1; Nicolae
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
franceză, București, [1923], Sufletul și corpul, București, 1924; E. Boutroux, Esența religiei, București, 1924; A. France, Gânduri de lumină, București, 1924, Spre timpuri mai bune, București, 1948; J. Jaurès, Pagini alese, București, [1924]; O. Lourié, Sociologi ruși, București, 1924; E. Renan, Omul și universul, București, [1924]; André Spire, Poeme evreiești, București, 1930; [A. von Humboldt, J. Mace ș.a.], în Minunile naturii, București, 1937; H. Heine, Viitorul Germaniei, București, 1944; E. I. Doroș, Noul secretar, București, 1951; B. B. Kudriavțev, M. V. Lomonosov
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
Semnul lui Attila Introducere Când, în primăvara anului 451 d.H., armatele lui Atila au trecut Rinul și au invadat Galiile, aceste regiuni, în mare parte, erau deja scoase de multe decenii de sub puterea romană. Frontiera renană, întradevăr, fusese călcată de barbari încă din 406: vandalii, alanii și alemanii năvăliseră în provinciile romane, ajungând chiar până la Peninsula Iberică și Africa Septentrională, devastând totul în calea lor și făcând astfel începutul perioadei din urmă - și cea mai tristă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și aristocrați de străveche stirpe romană, împreună cu fiicele lor cu tenul alb și veșminte imaculate - oameni care, până acum, în ciuda exproprierilor suferite de pe urma burgunzilor, cunoscuseră o viață aproape confortabilă; și apoi oameni ce proveneau din locuri îndepărtate: mattiaci din bazinul renan, breoni din Reția de Răsărit și marcomani din Suabia de Sus. Printre aceștia, însoțit însă de escorta pe care i-o dăduse Gundovek, ajunse și Audbert, cu întreaga lui familie, cu un car împovărat până la refuz și cu toate animalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
din urmă, ridică ochii și îl privi drept în față. „Asta-i ținta mea“, se gândi. Zeii îi dezvăluiau acum înțelesul drumului pe care-l începuse cu un an în urmă, într-o casă dintr-un sat pierdut în pădurile renane, alături de un gladiator rănit care fugise de la Ludi. Într-o clipă, revăzu tot ce se întâmplase în acel an plin de suferință. Întâmplările se înlănțuiau potrivit logicii divine care voise ca el, Valerius, să fie omul ales de Destin pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
-și publice traducerea, ca Théophile Gautier să lanseze, În paginile ziarului Le Moniteur universel, un răsunător „Ați citit catrenele lui Kéyam?”, salutând „această libertate de spirit absolută, pe care gânditorii moderni cei mai Îndrăzneți cu greu o egalează”, ca Ernest Renan să supraliciteze: „Khayyam este, probabil, omul cel mai interesant de studiat pentru a Înțelege ce a putut deveni geniul liber al Persiei În strânsoarea dogmatismului musulman”, pentru ca, În lumea anglo-saxonă, FitzGerald și al său „poor old Omar” să iasă, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
apucară să recite catrenele lui Omar, să dezbată semnificația acestora: vinul și taverna erau oare, sub pana lui Khayyam, simple simboluri mistice, așa cum afirma Nicolas? Erau ele, dimpotrivă, expresia unei vieți de plăceri, adică de dezmăț, cum susțineau FitzGerald și Renan? Discuțiile respective căpătau, pe buzele lor, o savoare nouă. Când tatăl meu amintea de Omar care mângâia părul parfumat al iubitei sale, mama roșea. Și, Între două catrene de dragoste, au schimbat cel dintâi sărut. În ziua În care au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
regulat la L’Intransigeant, ne Întâlneam adesea. Mi i-a prezentat pe discipolii săi, musulmani din India, evrei din Egipt, maroniți din Siria. Cred că am fost cel mai apropiat prieten francez al său, dar, cu siguranță, nu singurul. Ernest Renan și Georges Clemenceau l-au cunoscut bine, ca și, În Anglia, oameni precum Lordul Salisbury, Randolph Churchill sau Wilfrid Blunt. Victor Hugo, cu puțin Înainte de moarte, l-a Întâlnit, la rândul său. Chiar azi-dimineață eram pe cale să revăd câteva note
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
organizații și oameni politici respingeau această idee, îngrijorați de posibilitatea prezenței trupelor sovietice pe teritoriul României. În 1935-1936, situația internațională înregistra noi semne de îngrijorare; politica de securitate colectivă primea lovituri puternice prin atacarea Abisiniei de către Italia, prin ocuparea zonei renane, izbucnirea războiului civil din Spania etc. „Ocuparea, fără nici o piedică, a zonei demilitarizate a Rinului (martie 1936 - n. ns., I. A.) - va scrie, mai târziu, V. V. Tilea - a constituit condamnarea la moarte a întregului sistem de securitate europeană, iar atitudinea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
-l pe Nietzsche, "coșmarul binelui în sine". Într-adevăr, a fost spus în diverse moduri: dorind atât de mult binele, se ajunge la contrariul său. Heterotelie! Efecte perverse pentru care istoria oferă numeroase exemple. Să reluăm această formulă a lui Renan care atinge punctul nevralgic: "Îl așteptam pe Cristos și a venit Biserica". Grația efervescenței, consistența așteptării mesianice lasă locul greutății instituției. Și se văd deja apărând rugurile, Inchiziția, jugul constrângerilor morale. În numele, bineînțeles, al Binelui și al Mântuirii pe care
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
o expli-care a lumii mai rațională, mai științifică, eliberată de mit și de diverse alte presupuneri obscurantiste. Cu trecerea timpului, se poate vedea într-un astfel de ideal moral noua religie a modernității. Religie guvernată de zeița Rațiune. Astfel, E. Renan, poet luminat al acestui nou cult, nu ezită să declare că "știința închide în sine viitorul umanității, numai ea poate să-i dezvăluie scopul destinului ei și să-i arate modul de îndeplinire a țelului ei"24. Frumoasă însuflețire lirică
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]