302 matches
-
lied trăind și respirând oriunde-n spațiile anaerobe. 90. Reperaj: fereastra din coloanele de piatră, ascunde lumina ce răsare ca o siluetă de om, aprinsă, este misterioasa fereastră-antropolatră renegată fie că e de zăpadă arsă, sau de soare ninsă. 91. Reperaj: pe falia pe care-o crează-n cer sunetele, noaptea șireată, făcând cu ochiul ne spionează și ne înregistrează toate mărunt-măruntele, prefăcându-se într-o mironosiță zănatică, ce aiurează. 92. Reperaj: poarta, ca un Sfânt Triptic ce se dezvăluie pe
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
e de zăpadă arsă, sau de soare ninsă. 91. Reperaj: pe falia pe care-o crează-n cer sunetele, noaptea șireată, făcând cu ochiul ne spionează și ne înregistrează toate mărunt-măruntele, prefăcându-se într-o mironosiță zănatică, ce aiurează. 92. Reperaj: poarta, ca un Sfânt Triptic ce se dezvăluie pe cerul albastru, e deschisă de înger într-un larg zîmbet eliptic ticluit din lumină, aur și alabastru. 93. Reperaj: aripile-stâncilor se bucură-n taină de lumi care vin din Prea-Naltul
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
înregistrează toate mărunt-măruntele, prefăcându-se într-o mironosiță zănatică, ce aiurează. 92. Reperaj: poarta, ca un Sfânt Triptic ce se dezvăluie pe cerul albastru, e deschisă de înger într-un larg zîmbet eliptic ticluit din lumină, aur și alabastru. 93. Reperaj: aripile-stâncilor se bucură-n taină de lumi care vin din Prea-Naltul luminos și cald, nu este nevoie să îmbrace vreo bogată haină, nici să se acopere cu regrete-n fald. 94. Reperaj: aripile-stâncilor ridică-n slăvi cerul, nevăzute pot
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
ticluit din lumină, aur și alabastru. 93. Reperaj: aripile-stâncilor se bucură-n taină de lumi care vin din Prea-Naltul luminos și cald, nu este nevoie să îmbrace vreo bogată haină, nici să se acopere cu regrete-n fald. 94. Reperaj: aripile-stâncilor ridică-n slăvi cerul, nevăzute pot fi dacă vor, ele își stimulează meditând flerul grăbit renăscând din sânge, cenușă și dor. 95. Reperaj: aripile-stâncilor mută munții-n mare, puternică-i credința lor în El din tine, să zbori de
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
este nevoie să îmbrace vreo bogată haină, nici să se acopere cu regrete-n fald. 94. Reperaj: aripile-stâncilor ridică-n slăvi cerul, nevăzute pot fi dacă vor, ele își stimulează meditând flerul grăbit renăscând din sânge, cenușă și dor. 95. Reperaj: aripile-stâncilor mută munții-n mare, puternică-i credința lor în El din tine, să zbori de refuzi te transformă într-un stâlp de sare ca a lui Loth femeie, curioasă-n sine. 96. Reperaj: aripile-stâncilor îmi fac semn să vin
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
din sânge, cenușă și dor. 95. Reperaj: aripile-stâncilor mută munții-n mare, puternică-i credința lor în El din tine, să zbori de refuzi te transformă într-un stâlp de sare ca a lui Loth femeie, curioasă-n sine. 96. Reperaj: aripile-stâncilor îmi fac semn să vin, în lumina lumilor să urc, ca în stare să nu mai am chin iar noaptea de aici, să n-o mai încurc. 97. Reperaj: aripile-stâncilor te inspiră-ntr-una, adevăruri multe să observi în cale, către
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
sare ca a lui Loth femeie, curioasă-n sine. 96. Reperaj: aripile-stâncilor îmi fac semn să vin, în lumina lumilor să urc, ca în stare să nu mai am chin iar noaptea de aici, să n-o mai încurc. 97. Reperaj: aripile-stâncilor te inspiră-ntr-una, adevăruri multe să observi în cale, către orizonturi răsare acum luna, când te urci pe creste, parcă mergi la vale. 98. Reperaj: aripile-stâncilor curcubeic cântă în grădini cu îngeri și harfe de aur, ele-și acordează glasul
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
să nu mai am chin iar noaptea de aici, să n-o mai încurc. 97. Reperaj: aripile-stâncilor te inspiră-ntr-una, adevăruri multe să observi în cale, către orizonturi răsare acum luna, când te urci pe creste, parcă mergi la vale. 98. Reperaj: aripile-stâncilor curcubeic cântă în grădini cu îngeri și harfe de aur, ele-și acordează glasul întru' sfântă taină, crescută-n iubirea florilor de laur. 99. Reperaj: aripile-stâncilor se adună-n horă transformând aerul în cântec și gunoiul homicid în fecundă
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
orizonturi răsare acum luna, când te urci pe creste, parcă mergi la vale. 98. Reperaj: aripile-stâncilor curcubeic cântă în grădini cu îngeri și harfe de aur, ele-și acordează glasul întru' sfântă taină, crescută-n iubirea florilor de laur. 99. Reperaj: aripile-stâncilor se adună-n horă transformând aerul în cântec și gunoiul homicid în fecundă floră, ele fac să lumineze Sfântul Prunc în pântec. 100. Reperaj: aripile-stâncilor își iau bun rămas de la cei care nu pot să le simtă, să le
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
aur, ele-și acordează glasul întru' sfântă taină, crescută-n iubirea florilor de laur. 99. Reperaj: aripile-stâncilor se adună-n horă transformând aerul în cântec și gunoiul homicid în fecundă floră, ele fac să lumineze Sfântul Prunc în pântec. 100. Reperaj: aripile-stâncilor își iau bun rămas de la cei care nu pot să le simtă, să le vadă. Ah! De-ar reuși să se arate lumii-n cel din urmă ceas somnul vieții n-ar mai fio surdă canonadă. ------------------------------ Emil SAUCIUC s-
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
carte pierdută”, la editura Biblioteca Revistei Familia din Oradea, carte pe care a editat-o împreună cu prof. dr. Dan H. Popescu în 2014. „Pământ dintr-o expoziție”, volumul de debut al autorului, este inspirat de evenimentul expozițional de arte vizuale “Reperaj”, Oradea, 2012. Este fondatorul Asociației Culturale „EcoArt” și conducătorul cenaclului orădean cu același nume. (George Roca, Rexlibris Media Group) Referință Bibliografică: Emil SAUCIUC - PĂMÂNT DINTR-O EXPOZIȚIE - POEME (4) / Emil Sauciuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2101, Anul VI
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
Mănăstirea Dealul”, urmează strălucite studii universitare. În 1931 își susține licența în Litere și Filozofie, specialitatea Psihologie, Estetica și Istoria artei, cu subiectul „Problema temperamentului”. Devine doctor în medicină și chirurgie în 1935, după susținerea tezei de doctorat cu subiectul „Reperajul ventricular în epilepsie”. Un an mai târziu, în 1936, Universitatea din Paris îi acordă Diploma de medic legist psihiatru. În continuare, dr. Ion Cantacuzino realizează adevărate performanțe greu de atins în Medicină și Litere. Funcționează, în 1936, ca asistent universitar
Istoria se repetă sau… cât de mică-i lumea mare!?! [Corola-blog/BlogPost/93292_a_94584]
-
dorită, creația este negată ab originem - „Vreau să mă trezesc în poziția facerii/ înlăuntrul meu soarele negru îngheață” („Al doilea coș¬mar al artistei”); iar silueta antropomorfă desprinsă din cadrul unei colonade de inspirație antică este „misterioasa femeie an¬tropolatră” („90.Reperaj”). Unul din motivele volumului este timpul, surprins în ipos¬taze extreme: resimțind durerea fizică, alături de femei care „cad prăbușite/ în albul chircit, să moară/ cu oasele falsând răguși¬te” („Tabloul douăzeci”); încapsulat în ceasul verde sau diafan care ticăie pentru
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
este cel căruia îi stă în puteri să prindă „rădăcini florale”, iar pentru magnifica „Lebădă neagră cu cioc de noroc”, motto-ul care îi dă anima este (pseudo?)ironicul „Credință, frăție și ubi¬cuitate!”. Un loc aparte îl ocupă poemul „Reperaj”, de fapt un înca¬drament pentru una sută catrene ce se vor de sine stătătoare, deși sursa de inspirație este comună. Unele pot fi citate integral, n-am putea spune că sunt și emblematice, dat fiind diversita¬tea de slide-uri
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
deși sursa de inspirație este comună. Unele pot fi citate integral, n-am putea spune că sunt și emblematice, dat fiind diversita¬tea de slide-uri, dar starea de grație sufletească sau poetică e în consonanță cu versurile citate deja: „12. Reperaj: scormonirea zilei din noapte/ fără a avea așteptări/ găsirea iernii în fructele coapte/ aducerea-aminte-n uitări.” Tentația absolutului nu este străină, umanul își ispitește mântuirea: „78. Reperajul vizibi¬lului-invizibil care se eschivează:/ „Lumină, domnilor, cât mai multă lumină!”/ strigă văzduhul care
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
starea de grație sufletească sau poetică e în consonanță cu versurile citate deja: „12. Reperaj: scormonirea zilei din noapte/ fără a avea așteptări/ găsirea iernii în fructele coapte/ aducerea-aminte-n uitări.” Tentația absolutului nu este străină, umanul își ispitește mântuirea: „78. Reperajul vizibi¬lului-invizibil care se eschivează:/ „Lumină, domnilor, cât mai multă lumină!”/ strigă văzduhul care pentru noi vibrează/ în treisprezece frecvențe, doar la Ultima Cină.” O lectură interesantă, chiar provocatoare este această carte, o ofertă din partea unui autor aflat (aparent) la
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
de multe zile/ urlând furios, în dungi... ce duet!/ Roșul ataca, violetul se apăra/sunt dușmani ancestrali din conflict de la facere/ochiul în orbite le scapara/ la luptă ieșind dinspre zăcere/ Capetele din textile sunt concepute-n război,/ țesute că reperaje sordide, /au creierele ca un sloi/ fecundat de păcate lichide”. Se reține aici dinamica unei polemici grotești amintindu-l, de pildă, pe gălăgiosul Alfred Jarry, trimitere ce sporește valentele sincretice ale textului. Faptul că Emil Sauciuc e un iubitor împătimit
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
a pus pe scena teatrului orădean Sfârșit de partidă), explica abilitatea poetului în tălmăcirea unui univers absurd și terorizat: „De o parte univers speriat/de cealaltă parte masca fără un ochi/explozie de nor eronat/deasupra rosului mac cu deochi” (Reperaj). Condiția omului cu ochi „pixelat” e amenințată într-un cosmos alienant, prăbușit în haos: „Din axa lumii pornesc zăbrelele/ și se afunda într-o gaură neagră/ visează omul că sfârteca ielele/ înfipte colțos în carnea lui magra” (Ochi prăfuit de
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
aur, / ele-și acordează glasul intru sfânta/ taină, crescuta-n iubirea florilor de laur; (...) aripile stâncilor se aduna-n horă/ transformând aerul în cântec/și gunoiul homicid în fecunda flora,/ ele fac să lumineze Sfântul Prunc în pântec (din ciclul Reperaj)” „Pământ dintr-o expoziție” e o lectură incitantă și frecvent provocatoare, în care dialogul imagine-cuvant sărbătorește sincretismul definit cândva de clasici în formula uitată ut pictura poesis. Expoziția colectivă pe care Emil Sauciuc o recenzează cu un elan poetic admirabil
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
bază 2.3.1. Planuri de bază utilizate Baza cartografică a prezentului amenajament este constituită din planuri restituite, având curbe de nivel, la scara 1:5000. Planurile obținute fotogrametric, sunt întocmite de I.G.F.C.O.T. în anul 1975, în urma aerofotografierii executate în anul 1973, reperajul și fotointerpretarea fiind executată de O.C.O.T. Cluj, în perioada 1974-1975. Această bază a fost utilizată și de I.C.A.S. la ultima amenajare. Situația planurilor de bază utilizate este următoarea: Tabel 2.3.1.1.Planuri de bază utilizate Nr. crt. Indicativul planului Scara planului Parcele
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
brahiterapie (inclusiv măsurarea debitului sursei, electrometru pentru HDR) - sistem audio/video de comunicare, urmărire și comandă cu sala de brahiterapie 7. Brahiterapie 3D prostată implant permanent (LDR) sau temporar (HDR) - sistem de plan tratament dedicat - ecografie endorectală - Stepper unit + Grila de reperaj + sisteme de solidarizare cu masa de tratament - sistem dozimetric dedicat pentru brahiterapie 8. RT stereotactică pentru craniu și extracranian ținte „fixe“ (recidive în sfera ORL, metastaze osoase calotă, coloană, bazin, femur, humerus proximal) - simulator CT/simulator RMN - sisteme de imobilizare rigidă
ORDIN nr. 1.106 din 15 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276700]
-
europene, EUREF și EUVN; ... h) realizează, în colaborare cu oficiile de cadastru și publicitate imobiliară teritoriale, inventarierea și întreținerea rețelelor geodezice naționale; ... i) execută lucrările pentru determinarea rețelelor geodezice de sprijin, îndesire și ridicare în intravilan și extravilan, lucrările de reperaj și descifrare fotogrammetrică și alte lucrări geodezice de teren și birou; ... j) participă la realizarea lucrărilor geodezice și gravimetrice din cadrul diverselor programe științifice interne și internaționale; ... k) participă la executarea lucrărilor de specialitate în cadrul derulării proiectelor și programelor
ORDIN nr. 741 din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284195]
-
Tradiția și forța reprezentării imperiale a statului împiedică înflorirea unei forme statale redusă la națiune. Convingerile forța unei identități culturale care se afirmă și incertitudinile privind forma politică a proiecției identitare înglobează imagini contrare. Autoportretul amestecă siguranța întemeiată pe un reperaj datorat originilor cu o fragilitate venită din constatarea dificultăților prezente și a întrebărilor adresate viitorului. Dacă trecutul sublimat îi ajută pe moldo-valahii din elite să se reprezinte, contrastul acestei sublimări a realităților contemporane, de dependență, introduce o deviere. Imaginile pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care vorbesc Sfinții Părinți. De fapt, ce-ar Însemna acest lucru? Ar presupune pur și simplu intrarea Într-o stare de liniște, de suspensie a egocentrismului, de găsire a unui alt vector valoric, În conformitate cu care să ne mișcăm mai departe. Reperajul valorilor transcendente ne asigură un alt nivel de percepere a lucrurilor, de Înțelegere a unor sensuri, de poziționare În raport cu esența ființei noastre. „Închiderea” de tip isihastic nu Înseamnă solipsism, izolare de semeni și de lume, ci o așezare „deasupra” unor
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pentru o proiecție de costuri în cazul unui benchmarking. De aceea multe organizații realizează analize comparative „de casă”, mai puțin sofisticate, dar mult mai ieftine. 3.3. Benchmarkingul strategictc "3.3. Benchmarkingul strategic" Benchmarkingul strategic (în Franța, eticheta utilizată este „reperaj strategic”) reprezintă un tip particular al tehnicii discutate. El este focalizat, în mod evident, asupra aspectelor esențiale ale organizației, iar acestea sunt raportate, într-un fel sau altul, la o competiție, care, in extremis, înseamnă un joc de sumă nulă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]