565 matches
-
să facă abuz de îngăduința lor, a traficanților, aceasta fiind unica și principala lor condiție. Desigur, tânărul, neavând deloc de ales, acceptă negreșit și zâmbitor. - Abuz? Ce fel de abuz? Departe de mine gândul acesta, domnilor!, și spunând acestea la repezeală, plecă de acolo degajat și fericit, vădind multă relaxare și libertate în mișcări, de parcă s-ar fi debarasat atunci, pe loc, de o povară de pe umeri. „Într-adevăr, ce oameni de inimă, niște traficanți de toată isprava sunt!, mai murmură
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
o carte despre asta... Doamne, îl întrerupse Arm, privind în altă parte, preocupată de cu totul altceva, cum nu ai înțeles tu că Irina ta nu vrea copii?... Bart tresări în mod vizibil, mirat de neașteptata remarcă, și improviză la repezeală o justificare: Spunea mereu că nu e momentul... La naiba!... Cum aș fi putut să-mi dau seama? Cum? Foarte simplu, Bart, mă mir ca îți scapă, tocmai ție, cu un simț de observație atât de exersat: după felul în
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
schimnici; pescari dintr-un port îndepărtat; studenți și jurnaliști. Doi poeți și un romancier; pictori; dintr-o țară învecinată soseau grupuri organizate. Cele trei hanuri s-au dovedit neîncăpătoare. La marginea așezării au apărut corturi. Un întreprinzător a ridicat la repezeală două barăci, apoi încă una. Cei veniți închiriau locuri cu noaptea, cu săptămâna, cu luna, chiar și pe timp mai îndelungat, fiindcă erau unii care doreau să asiste la două evenimente consecutive pentru a fi mai siguri de adevăr. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Iar noi, care atât trebuia, să împingem mingea în poarta lor... că ne-ar fi lăsat,... nu am fost în stare să-i batem, spre mirarea olandejilor, care văzând situația, nu au avut încotro și ne-au băgat două, la repezeală scăpându-și de la eliminare marii lor inamici, italienii. Români blegi!... Ne râseră până și curcile. Spiritul de joc, la rugby, este cu totul altul. Și asta s-a văzut la 14 noiembrie 1976. Când franțujilor li se făcu frică de
Ca la Rovine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7914_a_9239]
-
organul Securității "în slujba patriei". Ca să evite întâlnirea cu fostul deținut politic, se internează în spital. Un altul (Nichifor Pietriș), care fusese bătut de securiști și apoi "convins" ca să fie de-al lor, când îl vede pe stradă, fuge la repezeală, trecând de partea cealaltă. Se scurg mulți ani, fără ca să fie întrebat măcar aluziv de colegii de serviciu de la Radiodifuziune despre perioada lui de detenție. Și "nu din delicatețe - precizează memorialistul - ci din frică." Aceasta capătă aspecte patologice, ca în
Securiști pe metru pătrat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6842_a_8167]
-
restauratorii; cum aș putea uita vreodată cu câtă repulsie am redescoperit splendida sală a Operei din Budapesta după o restaurare neglijentă, făcută în pripă: ai fi zis că o mânjise cineva peste tot cu o imitație de aur aplicată la repezeală, așa cum, atunci când ies în lume, unele cucoane în vârstă își intind pe obraji fardurile din anii tinereții și se mai gătesc pe deasupra și cu niște bijuterii zornăitoare. Un prieten iranian avea să-mi mărturisească într-o zi că, prin anii
George BANU - Sankt Petersburg, oraș de piatră by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/7650_a_8975]
-
susține că, după ce a mobilizat angajați contra pensionari, nebugetari contra bugetari, tinerii contra celor mai puțini tineri, "Traian Băsescu incită acum asistenții și lectorii contra profesorilor universitari". „Fiindu-i frică de căderea în sondaje și de alegeri, el promulgă la repezeală o lege a educației prin care vrea să transforme din timp directori de școli și licee și rectori în agenții săi electorali. El știe că altfel îl așteaptă procesele (flotă navală, uzurparea constituțională și altele). Poate de aceea, în declarația
Andrei Marga: Băsescu şi-a trimis odrasla agramată în Parlamentul European şi acum vorbeşte despre nepotism () [Corola-journal/Journalistic/49308_a_50633]
-
în celulă, în afara celulei, dar între aceiași pereți. Ei bine, acești oameni practic se prezuma că nu au niciun fel de conștiință morală. Ce conștiință morală să le pretinzi? De pildă eu, la arestare, în 1958, am luat așa, la repezeală, un cojocel, un pieptar de miel, de oaie, ca să-l am să-mi țină cald. Și acest cojocel era căptușit, pe dinafară, cu o față de stofă foarte veche, pe care o aveam de mulți ani, de la mănăstire. Așa cum poartă călugării
ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului: „Va trebui să ne reîntoarcem neapărat la principiile moralei creștine” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6016_a_7341]
-
s-a ridicat, a ținut un toast. Atunci brusc André Salmon, care stătuse lângă prietena mea și vorbise pe un ton solemn despre literatură și despre călătorii, a sărit pe masa aceea improvizată nu prea solidă și a întocmit la repezeală un elogiu și o poezie. Când a sfârșit a luat un pahar plin, l-a băut până la ultima picătură și ieșit din minți de băutură s-a luat la harță cu ceilalți. Bărbații au sărit să-l imobilizeze. Cum statuile
Gertrude Stein - Autobiografia lui Alice B. Toklas () [Corola-journal/Journalistic/5731_a_7056]
-
genere, căci România nu se cade a fi „în nici un caz etern folclorică, poetică, «orfică»". Un raționalism sec, ostentativ, opus „oricărei metafizici nebuloase, oricăror ontologii, esoterisme și misticisme degradate", îl face pe autorul Biografiei ideii de literatură să arunce la repezeală peste bord pe „dogmaticii" Nae Ionescu, N. Steinhardt, C. Noica: „Ravagiile acestor «directori de conștiință», într-o cultură crudă, nedezvoltată, nefundamentată pe baze raționale (inclusiv raționaliste) sunt incalculabile". Motivația? Ar fi următoarea: „Cultura este o întreprindere și o activitate liberă
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
tandemuri de scriitori și chiar mici grupări, dar acestea erau alcătuite din scriitori al căror talent se vădise deja; asocierile s-au făcut din afinități literare, dintr-o comuniune spirituală. Nu mi se pare încurajare publicarea unor texte traduse la repezeală, doar pentru a contabiliza un număr de activități trecute în rapoarte ministeriale. A da iluzia cuiva că participă la „bursa valorilor literare” e o mare greșeală: nimeni nu intră în literatură cu texte făcute de mântuială, fie ele creații proprii
Cum traduce un scriitor. Pessoa în limba română by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5157_a_6482]
-
ființă printre altele și, dintr-odată, nesigură pe capacitățile sale, era chiar un eveniment. Căci Sartre nu era singurul care mă punea în situația de a fi modestă: Nizan, Aron, Polizer aveau, față de mine, un avans considerabil. Pregătisem examenul la repezeală: cultura lor era mai solidă decât a mea, erau la curent cu o mulțime de noutăți pe care eu nu le cunoșteam, aveau exercițiul discuției; mie îmi lipseau mai ales metoda și perspectiva; pentru mine, universul intelectual era o imensă
Simone de Beauvoir - Memoriile unei fete cuminți () [Corola-journal/Journalistic/5232_a_6557]
-
mutilat de popor. La Cimitirul Madeleine, unde trupul ei decapitat a fost aruncat peste alte cadavre, Maria-Antoaneta a rămas trântită în iarbă de la 16 octombrie până la 1 noiembrie, când un gropar a azvârlit peste ea câteva lopeți de pământ la repezeală într-un colț al cimitirului... Niciodată, la început, o regină atât de plină de farmec și de zglobie nu a fost atât de iubită de poporul ei; niciodată nu sfârși într-o asemenea batjocură populară... Francezii de rând aveau să
Nefericirea unei regine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6646_a_7971]
-
nimeni nu mai închide socoteli, ci deschide conturi noui”, scria, în prefața Cărții sale cu poeți, de la Vremea, din 1935, Lucian Boz. Cel care ar fi putut deveni, dacă vremurile ar fi fost răbdătoare, un cronicar de etapă, cel puțin. Repezeala augurilor sub care a început să scrie l-a livrat unei vieți de aventurier (v. reconstituirea lui Ilie Rad din România literară nr. 34/2009). Ne-au rămas, deci, puține mărturii a ceea ce promitea să fie un talent de critic
Momentul și schițele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5002_a_6327]
-
muntenesc pur, care pare agramat și brut pentru că nu seamănă cu limba literară. Dezacordul dintre subiect și predicat, cuvintele deformate regional («Mă doare picerele, maică», zicea câte o bătrână), primitivismul vocabulelor «dă» și «pă», dar mai ales diferențele de accent, repezeala discursului, naivitatea «mexicană» a inflexiunilor mă uimeau și mă încântau când eram copil. Unde unii ar fi văzut caricatură, eu vedeam expresivitate și forță. Nimic nu-mi plăcea mai mult decât să casc gura la cei mari, la mama și
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
la care recentul s-a adăpat: gaullismul la Stat, noul roman la Port-Royal, literatura pitorească la folclor, cartierul latin la dedalul parizian medieval; și, mai ales, deconstrucția la Revoluție. Pe măsură ce prestigiile mărcii se veștejesc, etichetele, altădată făcute și lipite la repezeală din urgența de a pune în practică o mașinărie discursivă demult proiectată, se blurează, se scorojesc. Privirile se îndreaptă către dreptunghiul galben de dedesubt. Soldații teoriei au murit; au apărut în loc mercenarii hiperspecializați sau moștenitori înscriși la cursuri de management
Fântâna barthesiană by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5608_a_6933]
-
era însă cu neputință să vadă statuia: îi stăruia imaginea fugară a necunoscutei, pata albastră a fustei ei, părul negru, întins și lung, paloarea chipului, privirea ațintită asupră-i. Erau doar niște pete de culoare, ca o schiță făcută la repezeală de un pictor, fără nici un amănunt care să indice cu precizie vârsta ori anumite trăsături. Dar știa- sublinie cuvântul - că în viața lui tocmai se petrecuse ceva foarte important: nu atât prin ceea ce văzuse, ci prin mesajul puternic pe care
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
capabili să le realizeze, dar realitatea este că în ultimii ani am asistat la lansarea câtorva ediții valoroase, care acoperă goluri vechi în cercetarea literară și ne obligă să ne revizuim judecățile de istorie literară cu care operăm. Enumăr, la repezeală, edițiile C. Stere, Ion Budai-Deleanu, B. Fundoianu/ Benjamin Fondane și G. Călinescu, publicistica lui Ioan Slavici sau ineditele din arhiva avangardei. Între acestea, trebuie să așezăm la loc de frunte recent apăruta ediție critică integrală a operei lui Pavel Dan
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
lupii, și cu ochii mici. Dacă stai așa, vezi dintr-o dată multe lucruri care înainte nici nu ziceai... - Care-i prostul? întrebă Pârnaie, căutând, totuși, de-a lungul muchiilor sclipitoare. - Ăla care râde de ce-și aduce aminte, răspunse la repezeală, sigur pe sine, Iadeș. - Ba io zic că ăla care se uită ca prostu..., i-o reteză Pârnaie. - Atunci te pomenești că io-s ăla..., conchise Iadeș, fără să trădeze vreo surpriză. Fesul era țuguiat, cu un pompon multicolor în
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
cu stea roșie în frunte. Dar nu era nimeni altcineva, fața îngrozită era doar a lui și ochii i se făcură cât cepele când văzu portiera deschizându-se de-a binelea și o siluetă strecurându-se prin deschizătură cu o repezeală care sugera furie. Priviră tâmpi la arătarea aceea, Chisăliță trase de pulpana pantalonilor lui Pârnaie, cum îi veni, după înălțime, la îndemână: - Șefu’..., șopti. Rușii ăia nu erau mai blonzi? Întrebarea nu era lipsită de temei, căci arătarea părea plămădită
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
buze lăbărțate și vinete. Vocea, ca o drujbă îndesată în gâtlej, era pe măsură: - Kalo benga socares? Iadeș, care se ghemuise, făcându-se una cu moșu-su, nu-și putea lua ochii de la înfățișarea aceea despre care puteau spune la repezeală două lucruri: unu, că nu arăta a fantomă de rus și doi, că nu arăta a fantomă, în general. Îngână, cu gâtul uscat: - Ce zice ăsta, șefu’? Răspunsul veni tot de la arătarea care strângea în mâini portiera: - Ja care, nașparlo
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
bine și temeinic făcut, ea fiind față de puzderia de publicații de pe piață aidoma unui costum de stofă fină croit pe comandă la un croitor de clasă, pe lîngă mulțimea de haine ieftine, de plastic, însăilate cine știe pe unde, la repezeală. Crimele în serie continuă Crimele (imobiliare) în serie continuă netulburate: clădiri de patrimoniu de o valoare inestimabilă cad sub buldozerele vremii noastre și autoritățile, parcă legate la ochi, sunt lipsite de orice reacție de apărare. Dimpotrivă, nu de puține ori
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3775_a_5100]
-
dintre noi îi venise ideea să umplem pungile găsite prin casă cu aer cald de la aragaz, să le legăm la capăt și să le dăm drumul pe ferestre. Din joaca aceasta a ieșit ceva copleșitor. Zeci de pungi, umflate la repezeală și ținute în aer, probabil, și de curenții prielnici, au împânzit cerul. Se duceau sus și departe, hăt, către Ghencea. Lumea apărea pe la balcoane, minunându-se. Ne luase și pe noi valul. Nino flirta deja cu o doamnă din blocul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
pe cât posibil epurat de tropii ambiguității, primește în textele lui și cuvântul rar, familiar, pitoresc, argotic, livresc. Admiră „sacadele de idei” (La sfârșitul lecturii, III, CR, 1980, p. 213) ale lui D. I. Suchianu; sacade însemnând mișcări bruște, laudă deci iuțeala, repezeala cu care apar ideile. „Ca să ajungă acolo unde îl cocoață dramaturgul” (p. 101), notează în același volum ce-i face I. L. Caragiale unui personaj. În Petreceri cu gândul și inducții sentimentale stupefiază strenue, din „fetele acelea strenue și strălucitoare” (p.
(De)limitări ale scrisului lui Alexandru George by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3366_a_4691]
-
în România literară atrăgându-mi, mai mult ca sigur, supărarea și apostrofările justițiarilor anticomuniști intransigenți, gen Bujor. Mă mai refer acolo la Goma și Dinescu, acuzatori și ei ai altora, nu spun că pe nedrept totdeauna, dar parcă prea la repezeală și la grămadă, fără să se țină seama de împrejurări.” Ceea ce era o temă de actualitate în 2005 își păstrează și astăzi actualitatea și tare ne e teamă că vom purta încă multă vreme după noi, ca pe un semn
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]