1,527 matches
-
un timp scurt (faza S normală = 8 ore) trebuie sintetizate cantități enorme de astfel de proteine. Acest lucru este posibil deoarece există 40 de gene pentru histone, ce se activează simultan. Punctele de control intra-S Datorită complexității procesului de replicare, numărului mare de enzime și proteine implicate în acest proces și faptului că se cuplează peste 150 miliarde de perechi de baze la fiecare cromozom uman, rata de erori este semnificativă. Pentru acestea există mecanisme de reparație, dar pentru eventualitatea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
la normal, la sfârșitul fazei S mai există o serie de puncte de control, numite generic intra S. Există două enzime, ATMși ATRkinazele care detectează rupturi ale ADN-ului și care inhibă apoi CDK, blocând inițierea de noi bifurcații de replicare. Aceasta nu permite trecerea de rupturi ADN de bifurcațiile de replicare, ceea ce ar produce cromosomi rupți și riscurile aferente. „Intârzierile” bifurcațiilor de replicare pot apărea atunci când complexul de replicare întâlnește o bază avariată sau pe care nu o poate citi
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
puncte de control, numite generic intra S. Există două enzime, ATMși ATRkinazele care detectează rupturi ale ADN-ului și care inhibă apoi CDK, blocând inițierea de noi bifurcații de replicare. Aceasta nu permite trecerea de rupturi ADN de bifurcațiile de replicare, ceea ce ar produce cromosomi rupți și riscurile aferente. „Intârzierile” bifurcațiilor de replicare pot apărea atunci când complexul de replicare întâlnește o bază avariată sau pe care nu o poate citi. Până când nu se repară defectul, nici celălalt braț al bifurcației nu
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
care detectează rupturi ale ADN-ului și care inhibă apoi CDK, blocând inițierea de noi bifurcații de replicare. Aceasta nu permite trecerea de rupturi ADN de bifurcațiile de replicare, ceea ce ar produce cromosomi rupți și riscurile aferente. „Intârzierile” bifurcațiilor de replicare pot apărea atunci când complexul de replicare întâlnește o bază avariată sau pe care nu o poate citi. Până când nu se repară defectul, nici celălalt braț al bifurcației nu se va mai elonga. Printr-un mecanism necunoscut bifurcările existente nu se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și care inhibă apoi CDK, blocând inițierea de noi bifurcații de replicare. Aceasta nu permite trecerea de rupturi ADN de bifurcațiile de replicare, ceea ce ar produce cromosomi rupți și riscurile aferente. „Intârzierile” bifurcațiilor de replicare pot apărea atunci când complexul de replicare întâlnește o bază avariată sau pe care nu o poate citi. Până când nu se repară defectul, nici celălalt braț al bifurcației nu se va mai elonga. Printr-un mecanism necunoscut bifurcările existente nu se dezasamblează prematur, pentru a nu elibera
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
gameți haploizi care să reia ciclul, s.a.m.d. acest deziderat se realizează cu ajutorul meiozei sau diviziunii reducționale. Meioza este un proces alcătuit dintr-o serie de etape similare sau diferite de mitoză: G1, celula sintetizează proteinele și enzimele pentru replicarea ADN S, se produce sinteza și replicarea materialului genetic G2, ste absentă în meioză. Meioza are 2 componente: meioza I, care constă în separarea arbitrară a perechilor de cromosomi omologi în 2 celule: adică împărțirea numărului de cromosomi la 2
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
a.m.d. acest deziderat se realizează cu ajutorul meiozei sau diviziunii reducționale. Meioza este un proces alcătuit dintr-o serie de etape similare sau diferite de mitoză: G1, celula sintetizează proteinele și enzimele pentru replicarea ADN S, se produce sinteza și replicarea materialului genetic G2, ste absentă în meioză. Meioza are 2 componente: meioza I, care constă în separarea arbitrară a perechilor de cromosomi omologi în 2 celule: adică împărțirea numărului de cromosomi la 2, cu apariția a 2 celule haploide. Pentru că
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
clasă I. Odată sensibilizate, celulele T citotoxice pot liza celulele infectate printr-o reacție în care, încă odată, celulele T citotoxice trebuie să recunoască atât antigenele virale și moleculele de clasă I de pe suprafața celulară. Această liză celulară, prin prevenirea replicării virale intracelulare, poate juca un rol important în rezistența la infecții virale. 13. Hemostaza fiziologică Hemostaza reprezintă fenomenul de oprire a hemoragiei (extravazarea sângelui prin peretele vascular lezat). Se discută de hemostaza fiziologică care reprezintă oprirea hemoragiei ca urmare a
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
privind cifra de afaceri, se pierd miliarde de dolari anual din cauza unui slab transfer de best practice. Dacă s-au depus eforturi pentru obținerea unui rezultat de către un colectiv de specialiști În cadrul unui proiect, de multe ori este mai eficientă replicarea respectivei metodologii sau respectivului raționament, decât redescoperirea/inventarea lui; 7) Unicitatea proiectului Cu toată standardizarea formelor de abordare a proiectelor, trebuie să se Țină cont și de o așa-numită strategie, să-i zicem de marketing. Nu este vorba despre
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
experimentale tradiționale. Frecvența în replica studiilor de creativitate este totuși redusă în comparație cu cercetările din domeniul științelor exacte. În plus, reproducerea cercetării științelor exacte se caracterizează prin precizie; se imită procedurile utilizate în experimentele inițiale cu unicul scop al validării prin replicare. În cercetările legate de creativitate (și, după informațiile noastre, în majoritatea științelor sociale și comportamentale), cercetările-replică sunt rare. Genul de cercetare cel mai asemănător replicii constă în elaborarea experimentului original, care pornește de la reproducerea parțială a experimentului anterior și dezvoltă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Un studiu concurent poate fi realizat chiar și în câteva zile dacă predictorul poate fi administrat rapid și dacă scorurile criteriului sunt disponibile imediat. 4.3.5. Re-validarea Pasul final într-un studiu de validare este reprezentat de revalidarea sau replicarea rezultatelor obținute pe un alt eșantion, deoarece trebuie să ne asigurăm că rezultatele obținute nu sunt influențate de o eroare statistică în comparație cu o corelație reală între criteriu și predictor. În orice studiu care implică prelucrări statistice, semnificația coeficienților se poate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
consens pe care comunitatea științifică Îl poate atinge va fi În general mai mic În științele sociale care operează În afara laboratorului, din cauza gradului mai mic de reducere a plauzibilității ipotezelor alternative la care se poate ajunge. Incapacitatea de a face replicări după voie (și cu variații concepute astfel Încât să se elimine alternative specifice) constituie o parte a problemei. Ar trebui să folosim la maxim acele studii de caz pe un eveniment unic (care nu pot fi niciodată replicate), Însă trebuie, de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
generalizare analitică”, În care o teorie dezvoltată anterior este folosită ca un șablon după care se vor compara rezultatele empirice ale studiului. Dacă se dovedește că două sau mai multe cazuri susțin aceeași teorie, puteți pretinde că ați efectuat o replicare. Rezultatele empirice pot fi considerate chiar mai solide dacă două sau mai multe cazuri susțin aceeași teorie, dar, În același timp, nu sprijină nici o teorie alternativă, la fel de plauzibilă. În figura 2.2, acest tip de generalizare este reprezentat grafic ca
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
nu sprijină nici o teorie alternativă, la fel de plauzibilă. În figura 2.2, acest tip de generalizare este reprezentat grafic ca deducție de nivelul doi. Generalizarea analitică poate fi folosită ori de câte ori studiul dumneavoastră implică unul sau mai multe cazuri. În plus, logica replicării și distincția Între generalizarea statistică și cea analitică sunt probleme pe care le vom aborda mai În detaliu În cadrul unor discuții pe marginea designurilor studiilor multiple. Punctul esențial În acest moment este acela că În efectuarea studiilor de caz ar
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cu identificarea acelor vecinătăți În care au avut loc tranzițiile. Prin urmare, tranziția locuitorilor ar fi constituit domeniul la care s-ar fi putut generaliza ulterior rezultatele. Totuși, generalizarea nu se face În mod automat. O teorie trebuie testată prin replicarea descoperirilor Într-o a doua și chiar o a treia vecinătate, despre care teoria a afirmat că vor oferi aceleași rezultate. Odată finalizate asemenea replicări, deși nu se vor mai face și altele suplimentare, rezultatele ar putea fi acceptate ca
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ulterior rezultatele. Totuși, generalizarea nu se face În mod automat. O teorie trebuie testată prin replicarea descoperirilor Într-o a doua și chiar o a treia vecinătate, despre care teoria a afirmat că vor oferi aceleași rezultate. Odată finalizate asemenea replicări, deși nu se vor mai face și altele suplimentare, rezultatele ar putea fi acceptate ca fiind un puternic sprijin pentru teorie. Această logică a replicării este aceeași care stă la baza experimentelor (și permite oamenilor de știință să acumuleze cunoștințe
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
treia vecinătate, despre care teoria a afirmat că vor oferi aceleași rezultate. Odată finalizate asemenea replicări, deși nu se vor mai face și altele suplimentare, rezultatele ar putea fi acceptate ca fiind un puternic sprijin pentru teorie. Această logică a replicării este aceeași care stă la baza experimentelor (și permite oamenilor de știință să acumuleze cunoștințe) și care, după cum indică tabelul 2.1, va fi discutată mai pe larg tot În acest capitol, În secțiunea despre designuri pentru cazuri multiple. Fidelitatea
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
este de a vă asigura că un alt cercetător care ar face același studiu și ar folosi aceleași proceduri va obține aceleași rezultate și va ajunge la aceleași concluzii. (Observați că accentul se pune pe efectuarea aceluiași studiu, nu pe „replicarea” rezultatelor unui caz prin realizarea unui alt studiu.) Scopul testului este de a minimaliza erorile și biasurile. CASETA 7 Cum se poate generaliza pornind de la studii de caz pentru a ajunge la o teorie O obiecție clasică În privința studiilor de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
la modul facil. Fiecare caz În parte trebuie să servească un anume scop În cadrul sferei generale de cercetare. Aici, o revelație majoră este de a aborda cazurile multiple la fel ca experimentele multiple - adică de a urma o logică de „replicare”. Nu este vorba nici pe departe de analogia greșită care se făcea În trecut Între cazuri multiple și seria de respondenți ai unui sondaj (sau subiecții multipli ai unui experiment), urmând vasăzică o logică de „eșantionare”. Deosebirile metodologice dintre aceste
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
În trecut Între cazuri multiple și seria de respondenți ai unui sondaj (sau subiecții multipli ai unui experiment), urmând vasăzică o logică de „eșantionare”. Deosebirile metodologice dintre aceste două perspective sunt ilustrate de două principii diferite ce stau la baza replicării, respectiv eșantionării ca logici opuse. Replicare (și nu eșantionare) pentru studiile pe cazuri multiple. Logica replicării este analoagă celei folosite În experimentele multiple (Hersen și Barlow, 1976). De exemplu, În momentul În care se face o descoperire importantă În urma unui
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
seria de respondenți ai unui sondaj (sau subiecții multipli ai unui experiment), urmând vasăzică o logică de „eșantionare”. Deosebirile metodologice dintre aceste două perspective sunt ilustrate de două principii diferite ce stau la baza replicării, respectiv eșantionării ca logici opuse. Replicare (și nu eșantionare) pentru studiile pe cazuri multiple. Logica replicării este analoagă celei folosite În experimentele multiple (Hersen și Barlow, 1976). De exemplu, În momentul În care se face o descoperire importantă În urma unui singur experiment, scopul imediat al cercetării
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
unui experiment), urmând vasăzică o logică de „eșantionare”. Deosebirile metodologice dintre aceste două perspective sunt ilustrate de două principii diferite ce stau la baza replicării, respectiv eșantionării ca logici opuse. Replicare (și nu eșantionare) pentru studiile pe cazuri multiple. Logica replicării este analoagă celei folosite În experimentele multiple (Hersen și Barlow, 1976). De exemplu, În momentul În care se face o descoperire importantă În urma unui singur experiment, scopul imediat al cercetării este de a replica rezultatele respective prin realizarea unui al
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
să reproducă exact condițiile În care s-a desfășurat experimentul inițial. Altele ar putea Încerca să modifice doar una sau două din condițiile experimentale considerate irelevante pentru descoperirea inițială, pentru a afla dacă rezultatele pot fi replicate. Doar prin asemenea replicări descoperirile inițiale pot fi considerate viabile și demne de a fi investigate și interpretate În continuare. Aceeași logică stă la baza studiilor pe cazuri multiple. Fiecare caz În parte trebuie ales cu grijă, astfel Încât (a) să prezică rezultate similare (replicare
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
replicări descoperirile inițiale pot fi considerate viabile și demne de a fi investigate și interpretate În continuare. Aceeași logică stă la baza studiilor pe cazuri multiple. Fiecare caz În parte trebuie ales cu grijă, astfel Încât (a) să prezică rezultate similare (replicare literală) sau (b) să prezică rezultate diferite, dar din motive previzibile (replicare teoretică). Capacitatea de a conduce 6 sau 10 studii de caz, incluse În mod eficient În cadrul unui design pentru cazuri multiple, este aceeași cu abilitatea de a realiza
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
investigate și interpretate În continuare. Aceeași logică stă la baza studiilor pe cazuri multiple. Fiecare caz În parte trebuie ales cu grijă, astfel Încât (a) să prezică rezultate similare (replicare literală) sau (b) să prezică rezultate diferite, dar din motive previzibile (replicare teoretică). Capacitatea de a conduce 6 sau 10 studii de caz, incluse În mod eficient În cadrul unui design pentru cazuri multiple, este aceeași cu abilitatea de a realiza 6 sau 10 experimente cu teme Înrudite; câteva cazuri (2 sau 3
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]