159 matches
-
cancelaria imperiala prefecturală mai găsește doar 28 familii în Giula. Restul de 21 familii se pare că au plecat, pe masura ce apăreau noi sate în zonă. 1723 - Giula și domeniul fiscal Bichiș-Arad-Csongrad trec în stăpânirea baronului Johann Georgius Harruckern. Maghiarii au repopulat Giula aduși fiind din localitatea Gerla. Gerla, astăzi pusta pe valea Crișului între Giula și Bichiș, cuprindea două sate: Alsó- és Felso-Gerla (Gherla de Jos și Gherla de Sus). Aici guverna familia Abrahamfy, de unde s-a tras și apelațiunea "de
Jula () [Corola-website/Science/297723_a_299052]
-
mamifere șoareci de câmp popândăi castori lemingi veverițe iepuri etc cei mai mulți membri ai acestui infraordin locuiesc la tropice și subtropice îndeosebi în pădurile umede a refăcut clădirile și sub pretextul inființării unui muzeu al tipografiei încet încet așezământul a fost repopulat la modele diesel antena era montata pe aripa dreapta fata la motorizările pe benzină pe cea din stânga spate viteza gândului mai mare ca viteza luminii în incinta mănăstirii la dreapta turnului clopotniță se află trapeza unde se hrăneau la un
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
regatului. Flotele sus-numitelor orașe au sprijinit armata terestră în lupta pentru cucerirea orașelor-port, primind în schimb stăpânirea asupra unor cartiere comerciale autonome, care la rândul lor au dus la creșterea numărului de locuitori creștini ai zonelor respective. Regele Baluin a repopulat Ierusalimul cu franci sau alți creștini după expediția din 1115 din Transiorania. Regatul Ierusalimului nu a reușit niciodată să depășească handicapul izolării față de Europa, nici nu a reușit să-și extindă granițele suficient de mult spre răsărit pentru a asigura
Regatul Ierusalimului () [Corola-website/Science/306487_a_307816]
-
Pevensie, apare în "Voyage of the Dawn Trader" și "Scaunul de argint". Toți în afara lui Susan și a Unchiului Andrew apar în "Bătălia supremă". Mai sunt în jur de 12 oameni din lumea noastră (6 pirați și soțiile lor) care repopulează tărâmul nelocuit din Telmar și fondeaza rasa Telmarin. Cum Aslan spune în "Prințul Caspian", au găsit accidental într-o peșteră "una din prăpăstiile dintre lumea asta și cealaltă" (între lumea noastră și Narnia" și apoi adaugă " Erau multe prăpăstii între
Cronicile din Narnia () [Corola-website/Science/307825_a_309154]
-
Chasse"). Omologarea trofeului a avut loc în cadrul expoziției cinegetice de la Nitra (Slovacia) în 1986. Tot în raza localității, pe râul Putna Mare se află Păstrăvăria Valea Putnei înființată în anul 1890 la sugestia regelui Carol I, cu scopul de a repopula râurile de munte. Inițial au fost construite 15 bazine din pământ, toate aparținând familiei Antonovici. În perioada 1954-1955 s-a reconstruit păstrăvăria, în aval de vechiul amplasament. Între 1979-1981 s-au realizat unele modernizări, numărul bazinelor ajungând în prezent la
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
milioane de germani au fost forțați să fugă sau au fost deportați ca urmare a acțiunilor Armatei Roșii, milițiilor populare sau eforturilor guvernelor din regiune. Zonele din care au germanii au fugit sau din care au fost deportați au fost repopulate cu cetățeni ai statului care stăpânea mai-înainte numitele zone, unii dintre ei fiind la rândul lor expulzați din teritorii cedate mai la răsărit. Problema responsabilităților pentru decesele și suferințele din timpul deportărilor germanilor este intens și controversat disputată. Indiferent dacă
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
vandali. Au urmat valurile de migratori printre care avarii și slavii ce au stăpânit aceste locuri până în secolul al IX-lea când s-au stabilit ungurii. Distrugerea Pestei de tătari (1241) a determinat pe regele Bella al IV-lea să repopuleze orașul cu coloniști germani și de alte naționalități și să înființeze orașul Buda pe celălalt mal al Dunării. În 1361, Buda a devenit capitala țării, iar Pesta a rămas doar centru comercial. Ofensiva otomană a sultanului Soliman Magnificul a dus
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
uneori ca armeni. Într-un document al Sfântului Sinod rusesc se vorbește despre un alban care cerea permisiunea să-și schimbe credința în favoarea luteranismului, pentru că din cauza credinței gregoriane el era considerat armean (document din anul 1908). Provincia Karabah a fost repopulată parțial de refugiați armeni din Persia și (din 1823) din Anatolia de Est. O parte din urmașii direcți ai albanilor, s-au mutat spre nordul Azerbaidjanului, trăind cu udinii în regiunile Oğuz și Kabala și au putut să reziste procesului
Albania Caucaziană () [Corola-website/Science/303971_a_305300]
-
Cîrțău, Durdun, Faur, Frăsie, Hoandră, Ionuș, Lazăr, Nicula, Ritivoi, Sarchiz, Tîlvan, Totan, Urzică, s-au stabilit în Sebeșu de Sus și Sebeșu de Jos, Porcești (actualul Turnu Roșu), Bradu și Săcădate, unde s-au apucat de „boștănărit". Satul a fost repopulat cu familii — uneori și familii cu statut de „boieri” ce nu prestau corvezi militare — ce apar în evidențele militare nu după numele lor, ci după cel al localităților de unde au venit, cum ar fi: Arpășan — din satul Arpașu de Sus
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Soare a avut rosturi pur militare. Probabil că acolo staționa o parte a flotei bizantine, care avea misiunea de a apăra, în primul rând, Dorostolonul. Nu se știe când, înainte de anul 1000, cetatea a fost cucerită, distrusă și abandonată, fiind repopulată abia spre sfârșitul domniei lui Vasile al II-lea când, alături de aspectul inițial de așezare cu atribuții strategice, căpăta și caracteristicile specifice localităților contemporane de la Dunărea de Jos, unde trăiau, laolaltă, civili și militari. Toate aceste așezări adăposteau unități militare
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]
-
zei (zeii erau muritori !), până la urmă "Surt" cel mai puternic dintre focuri, distruge pământul în întregime. Prin foc se restabilește echilibrul între haos și ordine. Tatăl zeilor, "Odin", creează lumea din nou, soarele strălucește din nou pe cer, pământul este repopulat de urmașii perechii "Lif" și "Lifthrasir", singurii supraviețuitori ai catastrofei. Reprezentările escatologice la azteci își au izvorul în tradițiile culturii ""toltechice"", în al cărei centru se găsea credința în existența altor patru lumi (sau "sori") înaintea lumii actuale. Aceste lumi
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
Ucraina de răsărit, considerați mult mai loiali sistemului sovietic. Ca urmare a persecuțiilor sovietice, a emigrării germanilor, polonezilor și evreilor și românilor, populația locală a scăzut dramatic, iar intelectualitatea din regiune a dispărut aproape în totalitate. Sovieticii au căutat să repopuleze regiunea, să umple uriașa prăpastie săpată de plecarea sau moartea intelectualilor și să pună pe picioare organizațiile de partid comuniste și ale aparatului de stat loiale Moscovei. Imediat după război, Stalin a declanșat o colonizare de proporții și o rusificare
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
și Bugeacul ucrainean. Numeroși ruși și ucraineni, dar și alte mici grupuri etnice, au migrat din restul Uniunii Sovietice în Basarabia și Bucovina de nord, aproape în exclusivitate în orașe, pentru a repune pe picioare economia devastată de război, a repopula regiune, cu rezultatul imediat al schimbării compoziției etnice . Noii veniți erau în special muncitori în fabrici sau în construcții, personal cu pregătire superioară, militari, cu toții însoțiți de familiile lor. Conform cu statisticile oficiale, în perioada sovietică, peste un milion de oameni
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
treime urma să fie exterminată „in situ”, ca urmare a folosirii lor ca muncii de scalv în folosul ocupanților, sau trebuia să fie germanizată dacă îndeplinea condițiile rasiale ariene. În același timp, sute de mii de coloniști germani urmau să repopuleze teritoriile cucerite. Spre finalul războiului, când a început să devină clar că Germania nu mai putea câștiga războiul, numeroși baltici s-au alăturat din nou germanilor în lupta împotriva sovieticilor. Balticii au sperat să atragă sprijinul occidental pentru independența statelor
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
caracteristică golurilor alpine - capra neagră (Rupicapra rupicapra). Deși specifică etajului alpin, ea coboară mai ales iarna în jnepenișuri și pătrunde în molid în căutarea hranei. În Munții Maramureșului sunt doar câteva exemplare, la fel ca și marmota de munte, fiind repopulată începând cu anul 1965. Arifauna alpină este reprezentată prin acvila de stâncă (Aquila cheysaetas), tisa alpină (Anthus apinoletta), brumărița (Prunella collaris), rața sulițar (Anas acuta). Dintre reptile, vipera comună (Vipera berus) și șopârla de munte (Lacecta vivipara) sunt prezente în
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
fasciștii au adunat circa 11.000 de evrei.În vara 1944 Basarabia și cu ea, Mărculești, au fost ocupate de armata sovietică în ofensivă. În perioada postbelică în timpul regimului sovietic (ca parte a Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești) orașul a fost repopulat, reconstruit și a luat din nou avânt economia și cultura așezării. Au fost construite noi obiective social-culturale. În anul 1952 localității i s-a conferit statutul de orășel. În anul 1991, în urma destrămării Uniunii Sovietice, localitatea a intrat în componența
Mărculești () [Corola-website/Science/305100_a_306429]
-
XV-lea și la începutul secolului al XVI-lea atacurile britanice au obligat locuitorii să părăsească insulele, acestea intrând în posesia britanicilor timp de 50 de ani (din 1713 până în 1763). Francezii au recuperat insulele în 1763 și le-au repopulat. Datorită ajutorului francez dat revoluției americane, britanicii au atacat insulele și au deportat locuitorii francezi. În următorii 38 de ani, atacuri repetate din partea Franței și a Marii Britanii au dus la schimbarea repetată a statutului și la deportarea sau aducerea de
Saint Pierre și Miquelon () [Corola-website/Science/305751_a_307080]
-
un diametru de 3 m, iar din faună liliecii, păsările marine și broaștele țestoase. Descoperită de James Cook în 1774, insula este colonie penitenciară britanică între 1788-1814 și 1825-1855. Este abandonată în 1855, pentru ca, un an mai târziu, să fie repopulată cu 194 de emigranți din insula Pitcairn. Este administrată ca o colonie separată pînă în 1897, cînd devine teritoriu dependent de statul australian New South Wales. Din 1913, când guvernul australian a preluat controlul asupra insulelor, populația și-a exprimat
Insula Norfolk () [Corola-website/Science/305798_a_307127]
-
se încoroneze rege. De supărarea lui Daimbert nici nu i-a păsat și l-a lăsat să și o consume singur, închis între zidurile unei biserici. Sub conducerea lui Balduin, regatul Ierusalimului a primit o nouă administrație, orașul a fost repopulat, în majoritate cu pelerinii noi veniți. A fost întărită stăpânirea cruciaților la Ascalon, Tripoli, Ramla și au fost anexate cetățile Arsuf, Caesareea, Acra, Haifa, Beirut, Laodiceea, Tyr. La cucerirea lor, regele Ierusalimului a fost ajutat de alți cruciați sosiți de pe
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
puși în fața imposibilității comunicării directe dintre specii. Ender își dă seama că gândacii au lăsat în urma lor această matcă pentru ca el să îi poată înțelege, ierta și să îi ajute să își găsească o nouă casă pe care să o repopuleze. Alături de Valentine, Ender începe să viziteze numeroase lumi, căutând una potrivită pentru matca nenăscută. Nuveleta originală, "Jocul lui Ender", furnizează câteva cadre legate de experiențele lui Ender la Școala de Luptă și la Școala de Comandă; romanul detaliază viața lui
Jocul lui Ender () [Corola-website/Science/313392_a_314721]
-
de Pace de la Berlin, din iulie 1878, prin care s-a recunoscut independența României, Dobrogea a intrat în componența României. Ca urmare, până în 1885, mulți turci au părăsit România, și Dobrogea a suferit o relativă depopulare. România a încercat să repopuleze unele zone cu populație de origine germană. Până în anul 1878, cât timp Dobrogea a făcut parte din Imperiul Otoman, așezările întemeiate de germani s-au bucurat de autonomie administrativă fiind conduse de primari aleși din rândul comunității germane, singura obligație
Germani dobrogeni () [Corola-website/Science/313887_a_315216]
-
alte surse din 1627) reședința scaunului, care din acel moment s-a numit ("Leschkircher Stuhl"). în 1543, localitatea Țichindeal ("Ziegenthal") a fost desființată oficial, deși era încă din secolul XII era o localitate medievală părăsită. Mai târziu, satul a fost repopulat. Dreptul de a strânge zeciuiala de pe Pământul Crăiesc era valabil pentru toate cele 12 obști/comune ale Saunului. Istoricul Friedrich Teutsch consideră că începutul colonizării capitulului Nocrich a avut loc înainte de anul 1200, primele localități vizate în acest sens fiind
Scaunul Nocrich () [Corola-website/Science/314493_a_315822]
-
câteva sute de cavaleri în Ierusalim, dar aceștia au fost treptat susținuți de noi cruciați, inspirați de succesul primei cruciade. Deși bătălia de la Ascalon a fost o victorie cruciată, orașul a rămas sub controlul fatimizilor și garnizoana sa a fost repopulată. A devenit bază de operațiuni pentru invaziile Regatului Ierusalimului din fiecare an care a urmat, și acolo s-au dus multe bătălii, până în 1153 când a fost cucerit în cele din urmă de cruciați după asediul Ascalonului.
Bătălia de la Ascalon () [Corola-website/Science/323412_a_324741]
-
Lorena și Bar Casei de Lorena, în conformitate cu speranțele mamei lui Leopold; ea a murit patru zile mai târziu la Viena. La 17 august 1698, Ducele Lepold și-a făcut o intrare triumfătoare în capitala sa Nancy. El a reconstruit și repopulat ducatul său afectat de război, încurajând imigrarea. La sfârșitul domniei sale ducatul era sigur și prosper. În politica externă, Leopold a încercat să continue relații bune cu Franța pentru a potoli setea puternicului său vecin. La 13 octombrie 1698 la Palatul
Leopold, Duce de Lorena () [Corola-website/Science/322951_a_324280]
-
cei care nu fuseseră uciși sau luați în sclavie de tătari, au fugit pe [[Ucraina de pe malul stâng|pe malul stâng al Niprului]] sau în [[Slobidska Ukraina]]. După ce Polonia a preluat controlul asupra Ucrainei apusene, regiunea a început să fie repopulată. [[Image:Ukraine-Livoberezzhya.png|300px|thumb|left|Ucraina de pe malul stâng în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea]] În 1660, cazacii de pe malul stâng, nemulțumiți de alianța cu polonezii, l-au alungat pe Iuri Hmelnițki și l-au ales
Ruina (istorie) () [Corola-website/Science/319491_a_320820]