234 matches
-
și prolixă, a Vieții Sfântului Martin, compusă de Sulpicius Severus, text care, cu siguranță, prin vivacitatea redactării și rafinamentul stilistic, putea să trezească într-un alt literat dorința de a-l imita. Procedând astfel, Paulin a continuat tradiția epopeii biblice, repovestind faptele unui sfânt și subliniind cu emfază oratorică minunile făcute de acesta. A alcătuit, așadar, un fel de epopee hagiografică, intenția lui fiind aceea de a compune un text comparabil cu epopeea biblică, a inserat aici momente de reflecție și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în două secțiuni elementele biografice esențiale și caracteristicile muncii de laborator la cei doi artiști, nedepășind ca interpretare un catalog de sală de expoziție. Următoarea contribuție a lui G. este romanul Dragostea lui Tristan și a Izoldei (1990), unde se repovestește legenda din poemul prelucrat de Joseph Bédier „care păstrează credințele pline de eresuri și simbolurile din cântecele vechilor trubaduri”, acțiunea petrecându-se „acum nouă sute de ani”, de unde și o serie de anacronisme supărătoare. Deși în bună măsură autorul nu face
GIONEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287281_a_288610]
-
Casa din Dunăre (1974), cu punct de plecare tot în folclorul românesc de pe Valea Timocului, este urmată de Coroană munților (1983), concepută în același fel și conținând povestiri, basme, snoave populare ce au ca sursă folclorul maramureșean, timocean și aromân-macedonean, repovestite în limbajul și stilul folcloric oral. Bun cunoscător al istoriei românilor din sudul Dunării, luptător pentru identitatea culturală a acestora și a celor din alte părți ale Europei, S.-Ț. a publicat câteva cărți referitoare la aceste aspecte: Istoria românilor
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
mai buni. Chilipir de om pe jos (2002) este cea mai semnificativă scriere a lui L. Se folosește aici artificiul scrisorilor intercalate în poveștile cu miez, misive trimise unui judecător generic, iar personajul central, Moș Mandache Lupașcu, un narator model, repovestește, ca o Șeherezadă modernă sau ca o Ancuță sadoveniană, momentul istoric fiind însă crunt: comunismul anilor ’60. Ca în mai toate celelalte cărți, preeminente sunt monologurile în care e comprimată înțelepciunea arhaică, alături aflându-se contrapunctic dialogurile, între un El
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
și prolixă, a Vieții Sfîntului Martin compuse de Sulpicius Severus, text care, cu siguranță, prin vivacitatea redactării și rafinamentul stilistic, putea să trezească într-un alt literat dorința de a-l imita. Procedînd astfel, Paulinus a continuat tradiția epopeii biblice, repovestind faptele unui sfînt și subliniind cu emfază oratorică minunile făcute de acesta. A alcătuit așadar un fel de epopee hagiografică, în intenția de a compune un text comparabil cu epopeea biblică; a inserat momente de reflecție și de elevație lirică
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fără a gândi la sensul lor; omite cu precădere litere și silabe de la sfârșitul cuvintelor; scris relativ Îngrijit, respectă forma literelor, dar conținutul nu corespunde cerințelor formulate; În scris face omisiuni de litere sau silabe, scrie propoziții fără sens; povestește, repovestește cu dificultate, nu răspunde corect la Întrebări neînțelegând Întotdeauna mesajul transmis. Afectivitatea: este mai atașată de mamă, Îl evită pe soțul mamei, acesta fiind mai sever; manifestă bucurie În jocurile colective și În reușita proprie. Motivația: dorește atenția și simpatia
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
altarele patriei ard candeli... (1942), Litanii de seară... (1946), unde versurile se grupează în cicluri tematice. Credința și patriotismul constituie fundamentul inițial, dar, în fapt, se purcede la declamații filosofarde ca într-un poem masiv, Omul și creațiunea sa, care repovestește geneza, vorbește despre omul creat la hotarul dintre lumină și întuneric, încorporând atât scânteia divină, cât „și-a răului esență”, spre veșnica lui nefericire. Poetul va oscila, de aceea, între îngroșarea tușelor negre ale existenței - ciclurile Din durerile vieții, Scântei
STAMATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
la The Life and Opinions of Tristram Shandy, Gentleman de Laurence Sterne. Urmează alte transpuneri: Northrop Frye, Anatomia criticii (1972, împreună cu Domnica Sterian), Malcolm Lowry, Sub vulcan (fragmente în „Secolul 20”, 1973) ș.a. Este autorul unei versiuni românești a Panciatantrei, repovestită pentru copii (1970). Peste Ocean va rescrie în limba engleză, împreună cu Dezso Benedek, un volum de basme din Transilvania: Ghosts, Vampires, and Werewolves. Eerie Tales from Transylvania Retold (1994). Debutul în „Studii de literatură universală” din 1969, urmat de câteva
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
Brabant (1910). Cele două volume Din viețile sfinților (1924-1926), transpuse în colaborare cu D. D. Patrașcanu, au o țintă identică. Autorul o urmărește și mai târziu, cu Istoria sfinților Varlaam și Ioasaf de la India (1930). Viața Genovevei de Brabant a repovestit-o și într-o formă mai liberă, bogată în contribuții personale și intitulată Măria Sa, Puiul Pădurii (1931). Pe aceeași linie, Divanul persian este o versiune proprie a Sindipei, reistorisită cu un mare rafinament stilistic, asociind limbajului paremiologic o ironie fină
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
S. străbate în 1855-1856 satele Horodnic de Jos și Voitinel, de unde adună un mare număr de povești, care aveau să fie tipărite abia peste trei decenii: Povești poporale românești, 1886. Dar valoarea colecției trebuie raportată la momentul întocmirii ei. Deși repovestește, folcloristul nu denaturează expresivitatea limbajului popular și reușește, cu destulă iscusință, să reconstituie atmosfera firească a narațiunii. Culegerea se încheie cu câteva anecdote și un apreciabil număr de ghicitori, apărute, în parte, în revista „Familia”. O contribuție însemnată e adusă
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
Folclorul românesc a asimilat câteva motive, care fie apar în prelucrările unor autori (Anton Pann, Ioan Barac), fie au fost culese direct de la informatori autentici. Povestea filosofului păcălit vremelnic de o femeie a incitat interesul mai multor scriitori, care au „repovestit-o” în viziune proprie: Mihail Kogălniceanu în Edeș, Ion Heliade-Rădulescu în Un filosof și o femeie, Al. Macedonski în Iadeș și Mihail Sadoveanu în Divanul persian. Ediții: Istoria Sindipii filosofului, care mai întâi s-au întors din limba persască în
SINDIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289697_a_291026]
-
Chirico, Magritte, Dalí, Victor Brauner) și cultivă stranietatea subiectului, asociată cu perfecțiunea tehnică. Atașat încă de la început, în pofida declarațiilor teoretice, recursului la alegorie, Ț. evoluează spre o proză poetică în sens esențial, care, ca și poezia modernă, nu poate fi repovestită, parafrazată ori rezumată și reclamă o lectură literală. Pe de altă parte, recurgând la autoreferențialitate, la înscenare și la deconspirarea artificiului generator de ficțiune, scriitorul face foarte devreme operă de pionierat în materie de textualism. Culegerea Exerciții conține proze scurte
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
lui Ț. au caracter memorialistic, moralist și livresc, fiind o extensie a prozelor, care comportă la rândul lor, în grade variate, aceste trăsături. Unitare sub raport tematic sunt doar Prepeleac (1991) și Caftane și cafteli (Prepeleac doi, trei...) (1994), care repovestesc din orizontul contemporaneității scrierile lui Ion Creangă, Ion Neculce și Ion Budai-Deleanu. Li se adaugă, în celelalte volume, reflecții asupra scrisului, problematizări în cheie morală prilejuite de anumite citate sau experiențe ori comentarii ale unor fapte diverse semnalate în presă
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Mușatescu, Otilia Cazimir. U. mai cuprinde reflecții umoristice de Tudor Mușatescu sub titlul Oameni, plante și animale și Din dicționarul limbii române, Din însemnările unui indiscret de Victor Eftimiu (1966-1970), Maxime și minime, inedite de F. Aderca (4/1979), glume repovestite de Nichita Stănescu (10/1980), pseudoreportaje, caricaturi, „microcomentarii umoristice” pe marginea unor informații din actualitatea internațională, scrisori primite la redacție. Textele sunt susținute copios de ilustrații - grafică, desene și caricaturi - datorate unor maeștri ai desenului din generații mai vechi sau
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
Bucan, București, 1992; Lirica Renașterii italiene, îngr. și introd. trad., București, 1966; Charles Baudelaire, [Versuri], în Les Fleurs du mal - Florile răului, ed. bilingvă, îngr. Geo Dumitrescu, introd. Vladimir Streinu, București, 1968, Florile răului, îngr. trad., București, 1991; Valmiki, Ramayana, repovestită de C. Rajagopalachari, I-II, București, 1968 (în colaborare); Alessandro Parronchi, Michelangelo sculptor, București, 1970; Sonetul italian în Evul Mediu și Renaștere, I-II, îngr. și pref. trad., București, 1970; Romain Rolland, Viața lui Michelangelo, București, 1971; Lirică franceză modernă
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
Din trecutul nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice ș.a. În toate culegerile sale R.-C. dovedește o grijă deosebită pentru autenticitatea materialelor, pentru puritatea limbii, pentru relevarea unității fenomenului creației populare. Totuși, el nu redă cu fidelitate textele, ci le repovestește pe baza schemei originare și a expresiilor specifice pe care, ca și Petre Ispirescu și D. Stăncescu, le notează în timpul povestirii: „O bună parte din ele sunt scrise vorbă cu vorbă, așa cum le-am auzit din gura povestitorilor, și la
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
mondene a Iașilor. Eroina, o femeie pierdută, dar inocentă sufletește, e în stare de pasiuni extreme; căzută pe mâna unor curtezani cinici, ea sfârșește prin a se sinucide. Elementele de psihologie sunt puse în relație cu aspectul fizic, cu fizionomia. Repovestită cu umor fin, O alergare de cai (Scacica), împletind două istorii de dragoste, una romanțioasă și alta, galantă, a naratorului însuși, schițează cu ascuțime un tablou de epocă. Un ochi lucid, malițios scrutează în final iluziile din tinerețe. Despre anii
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
Moxa, Cronica universală, introd. edit., București, 1989. Traduceri: Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, îngr. Florica Moisil și Dan Zamfirescu, introd. Dan Zamfirescu și trad., București, 1970; ed. introd. trad., pref. Dan Zamfirescu, București, 1996; Glume din Gabrovo, repovestite de Ștefan Fartunov și Petăr Prodanov, București, 1973. Repere bibliografice: D. Macrea, Limbă și cultură veche, RL, 1972, 45; I.D. Lăudat, „Contribuții la istoria culturii și literaturii române vechi”, CRC, 1973, 1; Dan Simonescu, Noi contribuții la istoria literaturii române
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
de localități cu poporațiune română din Ungaria (1909). M. a fost membru al câtorva societăți științifice, printre care Societatea Geografică Română. Încă din tinerețe M. se lasă cucerit de farmecul poveștilor și legendelor populare, pe care le va prelua și repovesti în pagini cu o mare circulație în Transilvania. Relatate într-un stil îngrijit, în tonul și cu fabulația tradițională, toate aceste basme reușesc să captiveze atenția. Dacă poveștile au fost adunate în volume de sine stătătoare, legendele sunt presărate în
MOLDOVAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
fi teoria americană care consideră relatarea (inclusiv procesul verbal), reportaj de știri - un discurs colorat, plin de atmosferă și dinamism, despre un eveniment mai mult sau mai puțin important. Curtis D. MacDougall este și mai tranșant atunci când afirmă că relatarea repovestește o întâmplare a doua zi după apariția știrii: A doua zi, știrea va fi dezvoltată fie prin rescriere, fie prin texte suplimentare: localizare, continuare (running story) etc. Din păcate, această definiție ne oferă o imagine prea statică a unui gen
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
complex al eroului: domnitor, diplomat și om politic, strateg, ostaș, părinte și soț, cu calități și defecte pe măsura unei mari personalități. Alcătuirea cărții are mereu în vedere să aducă în prim-plan figura voievodului român. Relatările istoricilor străini sunt repovestite de B., care însă le înviorează printr-o viziune mai plastică, mai concretă. Sunt reproduse chiar și legende orientale, ce dau un aer de fabulos unor episoade și sporesc dimensiunile epopeice ale domnitorului și ale oastei sale. Ele au darul
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
o stilistică aparte, care vine din voluptuoase ocoluri și amânări ale istorisirii propriu-zise, ca mai târziu la M. Sadoveanu. Într-un lung monolog, șătrarul deapănă pe-ndelete, cu mare dichis narativ, o suită de amintiri, evocă momente din copilărie și adolescență, repovestește, coborând și mai mult în timp, întâmplări pe care le ascultase cândva de la părintele său, răzeșul Petre Criță. Ca într-un caleidoscop, sunt reînviate istorii de pe vremea lui Alexandru Ipsilanti, se perindă o lume veche, icoane din viața satelor răzășești
CANTACUZINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286070_a_287399]
-
caut lumea-mi în obositul creer, Căci răgușit, tomnatec, vrăjește trist un greer; Pe inima-mi pustie zadarnic mîna-mi țiu, Ea bate ca și cariul încet într-un sicriu. Și când gândesc la vieața-mi, îmi pare că ea cură Încet repovestită de o străină gură, Ca și când n-ar fi vieața-mi, ca și când n-aș fi fost. Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost De-mi țin la el urechea - și râd de cîte-ascult Ca de dureri străine?... Parc-am
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
le taie gâturile mamelor și taților lor. Soldaților, Își aminteau ei Încă, le plăcea să zâmbească atunci când făceau pe cineva să se ridice sau să coboare amenințându-l cu cuțitul, de parcă ar fi fost păpușari mânuind sforile unei marionete ca să repovestească una dintre vechile povești Jataka ale birmanezilor. Cel mai tare le era frică de soldați În timpul musonului. Ploaia dădea jos acoperișurile din stuf de deasupra micilor verande ale tribului, iar ei trebuiau să trăiască În noroi și să-și culeagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
dar fără barba cu care îl cunoscuse Danny. Loftis și Claire l-au pus pe Mondo Lopez să fure dosarul lui Danny când au aflat că acesta se ocupa de uciderea homosexualilor. Juan Duarte dezvăluise că Danny e polițist. Mal repovesti interogarea lui Minear. Coleman - al treilea pion în triunghiul amoros din ’42-’43. Chaz l-a împușcat pe șantajistul Gordean pentru a se reabilita în ochii lui Claire și Loftis. Claire și Loftis erau în căutarea lui Coleman. Mal și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]