235 matches
-
care le-a vădit În felul În care și-a trăit viața. Lectură plăcută! Mereu Înainte! Aleida Guevara March Iulie 2003 Prefața primei ediții Jurnalul de călătorie al lui Ernesto Guevara, transcris de Arhiva personală a lui Che din Havana, repovestește Încercările, vicisitudinile și formidabila aventură a unui tînăr, În călătoria sa de descoperire a Americii Latine. Ernesto a Început să țină aceste jurnale de cînd, În decembrie 1951, a pornit de la Buenos Aires cu prietenul său, Alberto Granado, În mult-așteptata lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
a traducerilor și conferințelor autoarei. SCRIERI: Eminescu și India, Iași, 1978; Maree indiană. Interferențe culturale indo-române, îngr. Carmen Mușat-Coman, București, 1998; Eminescu, îngr. Mihai Dascal și Carmen Mușat-Coman, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 2001. Traduceri: Povestea prințului Sobur. Basme populare bengali repovestite pentru copii, București, 1975; Proverbe și cugetări bengaleze, București, 1975; Rabindranath Tagore, Scrisori rupte, pref. trad., București, 1978. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Eminesciana, București, 1985, 355-356; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Eminescu. Viață, creație, cultură, București, 1988, 492-493. C.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285717_a_287046]
-
în varianta sa cea mai extinsă. Ca în vremurile de altă dată, cu programe explicit dedicate panteonului național, întâlnim aici nu o lecție, ci un grupaj tematic intitulat "Moldova în timpul lui Ștefan cel Mare"74. Elevului i se cerea să repovestească legenda "Ștefan cel Mare și Vrâncioaia", Vlad Țepeș reapărea ca "văr" al domnitorului, iar autorii nu uitau de obișnuita și incorecta asociere a lui Ștefan cu "albastrul unic" de la Voroneț 75. În plus, se hazardau să afirme că el fusese
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru suferințele îndurate până atunci: "în aceeași zi, Ardelenii de toate națiunile (sic!) au recunoscut ca rege al lor pe Regele României, într-o întrunire la Alba-Iulia, încât toată Dacia veche se unea sub același rege (s.n. C.M.)"289. Chiar repovestind unirea, autorul păstra în centrul atenției firul principal al narațiunii, care urmărea eliberarea regatului de sub ocupația străină. Retrăind parcă acele clipe de confuzie și de amestec între realitate și zvonuri, el ignora logica didactică, a expunerii în ordine cronologică, apelând
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de "regim totalitar". Judecata sumară asupra trecutului a fost dublată de o pledoarie cam patetică pentru democrație. În slujba noului ideal se cerea tuturor "dedicație", căci libertatea trebuie "protejată" (împotriva cui?) și chiar "iubită"43. Practic, regimul comunist a fost repovestit aici cu propriile sale cuvinte, într-un registru cvasi-propagandistic, cu explicații puține, care nu apar decât atunci când autorul este confruntat cu noul limbaj, nefamiliar, postcomunist. Vechi sau noi, cuvintele-cheie nu au totuși nici un suport argumentativ, ele trebuind pur și simplu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ceva a rămas, totuși, din exemplaritatea URSS-ului, căci dezintegrarea ei era echivalată cu însăși dispariția lumii socialiste. După 1989, narațiunea istorică și-a inversat practic accentele, iar analiza regimului comunist s-a rezumat la un scurt prolog al sfârșitului. Repovestind cele petrecute, manualul de la sfârșitul anilor '90 descoperea retroactiv adevăratele semne ale acestui "fin du monde"; astfel, după 1985, "situația a devenit catastrofică: lipsuri tot mai mari, alcoolism, poluare, mari datorii ale statului"109. Erau aceleași deficiențe sesizate în manualul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007, pp. 201-211). 150 Alexandru Barnea (coord.), Vasile Aurel Manea, Eugen Palade, Bogdan Teodorescu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, București, 2007, p. 90. 151 Toată epopeea sa războinică a fost repovestită sumar, pe un ton impersonal și pragmatic. De exemplu, despre faimoasa victorie de la Podul Înalt aflăm doar că "într-o conjunctură pe care a considerat-o favorabilă a refuzat îndeplinirea obligațiilor financiare față de Poartă, s-a luptat la Vaslui și
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Folclorul românesc a asimilat câteva motive, care fie apar în prelucrările unor autori (Anton Pann, Ioan Barac), fie au fost culese direct de la informatori autentici. Povestea filosofului păcălit vremelnic de o femeie a incitat interesul mai multor scriitori, care au „repovestit-o” în viziune proprie: Mihail Kogălniceanu în Edeș, Ion Heliade-Rădulescu în Un filosof și o femeie, Al. Macedonski în Iadeș și Mihail Sadoveanu în Divanul persian. Ediții: Istoria Sindipii filosofului, care mai întâi s-au întors din limba persască în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289697_a_291026]
-
Brabant (1910). Cele două volume Din viețile sfinților (1924-1926), transpuse în colaborare cu D. D. Patrașcanu, au o țintă identică. Autorul o urmărește și mai târziu, cu Istoria sfinților Varlaam și Ioasaf de la India (1930). Viața Genovevei de Brabant a repovestit-o și într-o formă mai liberă, bogată în contribuții personale și intitulată Măria Sa, Puiul Pădurii (1931). Pe aceeași linie, Divanul persian este o versiune proprie a Sindipei, reistorisită cu un mare rafinament stilistic, asociind limbajului paremiologic o ironie fină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
parodică, dar și cu puseuri de poezie, într-o atmosferă de magie marqueziană, se reinterpretează legenda biblică a Facerii. Celelalte texte se apropie, stilistic și tematic, într-un registru compozit (de parodie livrescă binevoitoare), de feeria shakespeariană (Kagemusha, împărăteasa fluturilor repovestește în stilul unui basm optzecist Furtuna), de parabola orwelliană sau de cea cantemirescă în Imago. Imaginea Egiptului nostru (poveste alegorică despre idila unui profesor de liceu cu o elevă) și în Templul poeziei (poveste-parabolă despre lumea scriitorilor). Alteori „stilul” se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
versiunile miturilor chiar în Antichitate, de multe ori la același autor (un exemplu relevant fiind Euripide Homer încă nu era canonizat, precum în modernitate). Fenomenul este paradoxal doar la o privire superficială, căci perpetuatorii și popularizatorii mitului, poeții, aezii, dramaturgii, repovesteau ceea ce deja narase un altul, dar niciodată în același mod ("poet" vine din latină, unde derivă din grecescul "poietes" și care înseamnă "făcător", deci poetul este un important creator și interpret de mituri).31 Poeții, barzii, rapsozii, dar și preoții
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
E. Krehbiel, din 1880 ca "impresiile mele asupra straniei vieți din New Orleans". Pe acestea le descrie și ca "vise ale unui oraș tropical" (Către H.E. Krehbiel, 220). De exemplu, în All in White 43 are loc un dialog care repovestește cum cea mai frumoasă femeie pe care a văzut-o cu ocazia unei vizite la Havana stătea la o fereastră moartă (217). Un alt exemplu este Y Porque?44 care are ca erou un tânăr care e întrebat de ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
până la ceea ce se întâmplă în "zonă" și în lagăr (pregătirea evadării), apoi predă ștafeta personajului, ca o recunoaștere a limitelor în ce privește cunoașterea faptelor. Acesta este, însă, doar un artificiu literar, întâmplarea povestită deja de protagonistul ei a fost preluată și repovestită de autor, ajungând la cititor prin acest filtru. Descrierea momentului evadării, atribuită lui Tenno, dovedește o bună cunoaștere a tehnicii suspansului. Fiecare mișcare a celor doi evadați este descrisă lent, cu lux de amănunte. Treptat, narațiunea se pliază pe ritmul
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
prost cotați (nu de toți românii, firește, nu și de cel mai inteligent dintre scriitorii noștri, I.L. Caragiale, care evocă un bulgar „de viță”, „om umblat și deștept”; „povestea românește foarte frumos” și de la el a auzit, în copilărie, istoria repovestită în Pastramă trufanda). Nu-mi rămâne decât să-mi port crucea originii mele etnice (așa cum alții și-au purtat-o decenii în șir pe cea a originii sociale) și să mă consolez cu faptul că marele Anton Pann și alți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
m-au învățat mai multe lucruri, așa cum m-au învățat și povestirile generației părinților mei din Polonia. Mai târziu, pe la mijlocul anilor '90, am început să-mi scriu dizertația, inspirată inițial de propriile mele întrebări privind situația post-sovietică: nevoia de a "repovesti" istoric statul (dată, în cazul Poloniei, de acordurile semnate la Gdansk de către autoritățile comuniste și reprezentanții Solidarității) și schimbul de idei dintre Afanasiev și Pierre Nora cu privire la cele 50 de idei care au zguduit lumea. 2. Ce făceați în 1989
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
în două secțiuni elementele biografice esențiale și caracteristicile muncii de laborator la cei doi artiști, nedepășind ca interpretare un catalog de sală de expoziție. Următoarea contribuție a lui G. este romanul Dragostea lui Tristan și a Izoldei (1990), unde se repovestește legenda din poemul prelucrat de Joseph Bédier „care păstrează credințele pline de eresuri și simbolurile din cântecele vechilor trubaduri”, acțiunea petrecându-se „acum nouă sute de ani”, de unde și o serie de anacronisme supărătoare. Deși în bună măsură autorul nu face
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287281_a_288610]
-
unor discipline diferite, aparent fără posibilitate de realizare a unei conexiuni între acestea, cu valorificarea în abordarea conținuturilor dintr-un domeniu a valențelor argumentativ-persuasive ale altui domeniu 132; de exemplu, la activitatea de repovestire Albă-ca-Zăpada și cei șapte pitici, se repovestește pe baza imaginilor, se numără cuvinte, silabe etc., se desenează piticii, se cântă Cântecul piticilor, se vizionează fragmente din filmul de desene animate, se dansează, se interpretează diferite roluri etc.; astfel, unei unități tematice de conținut (aici, lumea poveștii) i
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
înapoierea în țară. Mult mai târziu, în mai 1986, aflat la Paris (Parisul lui drag, unde se simțea atât de bine, atât de acasă) scrie un text lung (50 de pagini A4 manuscrise, acoperite cu un scris mărunt), în care repovestește, în detaliu, întregul episod (a se vedea acest text, publicat în Evocările prezentului volum, sub titlul Ultima misiune). Ce se petrecuse de fapt? Dan Vizanty fixează începutul întâmplării în primele zile ale lunii septembrie 1945, la câteva săptămâni după acea
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
o stilistică aparte, care vine din voluptuoase ocoluri și amânări ale istorisirii propriu-zise, ca mai târziu la M. Sadoveanu. Într-un lung monolog, șătrarul deapănă pe-ndelete, cu mare dichis narativ, o suită de amintiri, evocă momente din copilărie și adolescență, repovestește, coborând și mai mult în timp, întâmplări pe care le ascultase cândva de la părintele său, răzeșul Petre Criță. Ca într-un caleidoscop, sunt reînviate istorii de pe vremea lui Alexandru Ipsilanti, se perindă o lume veche, icoane din viața satelor răzășești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286070_a_287399]
-
morale, cu tradițiile și obiceiurile ei, cu comportamentul și limbajul ei specific. „Puterea de sugerare prin detalii, prin amănunte revelatoare, a acestei vieții este atât de mare, iar „expresia ei literară atât de particulară-, încât basmul nu mai poate fi repovestit fără pierderi și n-ar putea circula în variante ca în folclor. El trebuie citit ca operă cultă, aparținând unui artist superior înzestrat. Ion Luca Caragiale ă1852-1912) spunea: „Niciodată gândirea n-are alt vrăjmaș mai cumplit decât vorba, când aceasta
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și povestirea în ramă existentă încă din literatura renascentistă, Călinescu o vedea ca pe un spațiu de încercare a monologurilor autorului și o ilustrare a calităților sale ca povestitor. El afirma că poveștile sunt „adevărate, dar tipice, fără adâncime-; odată repovestite cu un altfel de gesticulare, subiectul și-ar pierde toată atmosfera plină de viață. În contrast, contemporanul și colegul lui Călinescu, Tudor Vianu, afirma: „Personajul basmelor, al nuvelelor, al anecdotelor se povestește pe el însuși în Amintiri din copilărie, operă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
pentru care am păstrat o anumită slăbiciune până astă zi. (Încă recomand cartea lui Arta de a citi). O doamnă din Anglia cu care luam lecții de limbă mi-a propus Micul Lord Fountleroy, povestirile lui Oscar Wilde și cele, „repovestite“ după Shakespeare, ale lui Charles Lamb. O colegă de clasă, Floriana Avramescu, m-a împins către bibliografia creștină (Patericul, Vârstele vieții spirituale a lui Paul Evdokimov, Ernest Hello, Pelerinul rus). Un coleg de facultate, Marin Tarangul, mi-a deschis gustul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
curând 74. Dar ruga nu i-a fost primită: Și în convoi d-ilusii ce luminau ca stele,/ A fost la groapă dusă speranța vieții mele75. Pustiul se-așaza iarăși pe umerii poetului, încât viața însăși îi pare că ea cură/ Încet repovestită de o străină gură76. Depozitată în adânc, amintirea "Florii albastre" va mai reveni din când în când la suprafață, așa cum revin amintirile în viața fiecărui om77. Doar că la el cu infinit mai multă intensitate. Nimeni nu mai râdea nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
conture triste și umbre-au mai rămas 82 -, trecând prin meditația de o adâncime rar întâlnită Credința zugrăvește icoanele-n biserici 83 și ajungând la propria-i superioară înstrăinare: Și când gândesc la vieața-mi, îmi pare că ea cură/ Încet repovestită de o străină gură,/ Ca și când n-ar fi vieața-mi, ca și când n-aș fi fost84. În poemul Înger și demon, interiorul se regăsește cufundat în atmosfera rugăciunii, fecioara pământeană, rugându-se cu toată puterea ființei aeriene, dobândește conturul îngerului însuși: În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Casa din Dunăre (1974), cu punct de plecare tot în folclorul românesc de pe Valea Timocului, este urmată de Coroană munților (1983), concepută în același fel și conținând povestiri, basme, snoave populare ce au ca sursă folclorul maramureșean, timocean și aromân-macedonean, repovestite în limbajul și stilul folcloric oral. Bun cunoscător al istoriei românilor din sudul Dunării, luptător pentru identitatea culturală a acestora și a celor din alte părți ale Europei, S.-Ț. a publicat câteva cărți referitoare la aceste aspecte: Istoria românilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]