238 matches
-
același timp, "forme naturale și spontane ale categorizării"530. Din acest punct de vedere, stereotipurile au un rol în asigurarea adaptării, dar și în orientarea cunoașterii, facilitând, în acest sens, procesarea informației pentru că oferă individului posibilitatea de a folosi elemente reprezentaționale anterioare, cunoștințe dobândite anterior, obiecte care au intrat deja în procesarea cognitivă și care au devenit familiare. Există însă și autori în opinia cărora stereotipurile trebuie separate de categorii, cum ar fi Gordon W. Allport, care susține că stereotipurile sunt
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fi considerată un stereotip, în timp ce a doua este o axiomă. Deși, conform teoriei filosofului științei, niciuna din cele două propoziții nu are valoare pentru cunoaștere, prima este etichetă mentală, așa cum sunt toate stereotipurile, și are un rol important în cadrul procesului reprezentațional, care nu operează cu noțiuni falsificabile, ci cu procesări simbolice, percepții, impresii, intuiții. La fel ca și teoriile, stereotipurile pot fi considerate închisori mentale, din care ne putem salva prin intermediul confruntării culturale și a atitudinii critice. "Pasul esențial, spune Popper
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
doilea rând, este important de subliniat faptul că la nivel social și cultural individul operează cu noțiuni, concepte și informații care să-i rezolve o serie de probleme cu care se confruntă, caz în care el se folosește de bagajul reprezentațional pe care îl preia de la grup, din interacțiunile cu acesta, dar și pe care și-l creează pe parcursul vieții sale. Practic, pentru majoritatea indivizilor cunoașterea are loc prin intermediul etichetelor și schemelor predefinite și este rezultatul interacționării unei întregi serii de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
stereotipuri negative. În acest sens, stereotipurile au un rol important în construirea realității sociale, întrucât o pot deforma și pot transfera generalizările și simplificările și asupra felului cum se percepe obiectul 575. În fond, activarea stereotipului generează în rândul obiectului reprezentațional sau a subiectului experimentului teama de a fi evaluat conform elemnetelor negative ale stereotipului. Din acest punct de vedere, în anumite cazuri, stereotipul poate schimba realitatea prin felul în care obiectul lui se poziționează și reacționează la situația concretă de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și în timp duce la formarea unei imagini stereotipale opuse. Însă, este important de subliniat faptul că acest mecanism, deși dă posibilitatea de a transforma stereotipul din pozitiv în negativ, nu presupune eliminarea totală a stereotipului, acesta funcționând ca model reprezentațional prin care individul primește informații din exterior și cu ajutorul căruia judecă lumea. De fapt, conștientizarea limitelor reprezentărilor stereotipale și a importanței pe care adevărata cunoaștere o are pentru individ nu poate oferi la nivel de grup, și acest lucru doar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
La fel ca orice alte reprezentări, stereotipurile sunt supuse devenirii, fiind tributare culturii, societății și istoriei, au o anumită logică internă și sunt dependente de anumite politici care guvernează societatea la un moment dat. Să nu uităm faptul că procesul reprezentațional presupune reconstruirea lumii individului, printr-o procesare simbolică complexă. Această reconturare a realității cuprinde mai multe etape, individul trecând, așa cum precizează Popper, prin trei lumi. Prima lume este cea a dimensiunii fizice a existenței, ea fiind legată cel mai mult
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
teoria constructului personal, Millas pune pe seama bagajului imagologic și a contextului în care s-au format reprezentările și imaginile individului. Mai mult decât atât, investigând imaginile contemporane pe care le au turcii despre greci și invers, Millas consideră că procesul reprezentațional depinde de o meta-imagine, acea imagine care este influențată de felul în care eu cred că celălalt mă vede pe mine587. Mai exact, în studiile sale, Millas evidențiază faptul că imaginea pe care un individ o are despre altul sau
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
există o ruptură foarte clară. Stereotipul îl ajută pe individ să privească lucrurile confortabil, ignorând eventualele neconcordanțe cu realitatea, aceasta din urmă fiind predeterminată de stereotip"588. În acest sens, stereotipurile pot fi văzute ca imagini înrădăcinate sau chiar deprinderi reprezentaționale care, declanșate de anumiți stimuli, generează reacții. Mai mult decât atât, există o legătură evidentă între procesul de formare a stereotipului și cel al relației identitate-alteritate, despre care discutam în cel de-al treilea capitol. Între cele două procese se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de anumiți stimuli, generează reacții. Mai mult decât atât, există o legătură evidentă între procesul de formare a stereotipului și cel al relației identitate-alteritate, despre care discutam în cel de-al treilea capitol. Între cele două procese se află fenomenul reprezentațional, în sensul că identitatea și alteritatea se construiesc în urma interacțiunii, iar stereotipul este puternic influențat de experiențele individului și grupului, în ideea că acestea sunt cele care ghidează reprezentarea stereotipală și-i conturează conținutul prin crearea unor etichete și introducerea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
individului și grupului, în ideea că acestea sunt cele care ghidează reprezentarea stereotipală și-i conturează conținutul prin crearea unor etichete și introducerea, sau chiar generarea, unor categorii. Având în vedere importanța pe care experiențele personale le au în cadrul proceselor reprezentaționale și implicit în configurarea stereotipurilor, se pune întrebarea ce se întâmplă cu acestea atunci când experiențele și evenimentele trăite de individ contrazic conținutul stereotipurilor? În ce măsură se poate vorbi despre o anumită rezistență a stereotipului la schimbările de situație prin care trece
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
elemente, sau, după caz, le elimină altele. Prin urmare, având în vedere faptul că prin imagine individul reconstruiește lumea, atribuindu-i sensuri și semnificații cu ajutorul conștiinței interpretative, răspunsul pe care indivizii îl dau evenimentelor sociale, culturale și istorice, adevărate provocări reprezentaționale, depinde în foarte mare măsură de categoriile cu ajutorul cărora le judecă. Miturile, credințele, presupozițiile și stereotipurile sunt reprezentări care ghidează individul și pot fi considerate repere pentru procesul imagologic în care se construiește practic imaginea. În acest sens, investigarea imaginii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sunt reprezentări care ghidează individul și pot fi considerate repere pentru procesul imagologic în care se construiește practic imaginea. În acest sens, investigarea imaginii presupune descifrarea proceselor și fenomenelor care stau la baza acesteia, cunoașterea lor presupunând atât înțelegerea mecanismelor reprezentaționale cât și a contextului cultural-istoric în care s-au format. În linii mari, imaginea din interiorul istoriei poate fi considerată reprezentarea pe care individul o are într-un anumit spațiu și timp, acea reprezentare care se transformă o dată cu societatea, interesele
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este relevantă, cunoașterea și comunicarea socială neținând cont de autenticitatea și acuratețea informațiilor conținute de acestea. De fapt, atunci când procesează un obiect, individul apelează la transformări simbolice, iar măsura în care acestea reflectă realitatea nu are nicio importanță pentru procesul reprezentațional. Așa cum subliniam, în cadrul procesului reprezentațional, percepția devine realitate. Prin structurile logico-epistemologice ale imaginii, individul găsește o justificare a propriului său statut, rezolvând astfel problema identității sociale și comunicaționale, dar și o justificare a atitudinilor și comportamentelor față de ceilați. Din acest
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
socială neținând cont de autenticitatea și acuratețea informațiilor conținute de acestea. De fapt, atunci când procesează un obiect, individul apelează la transformări simbolice, iar măsura în care acestea reflectă realitatea nu are nicio importanță pentru procesul reprezentațional. Așa cum subliniam, în cadrul procesului reprezentațional, percepția devine realitate. Prin structurile logico-epistemologice ale imaginii, individul găsește o justificare a propriului său statut, rezolvând astfel problema identității sociale și comunicaționale, dar și o justificare a atitudinilor și comportamentelor față de ceilați. Din acest punct de vedere, caracterul evaluativ
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
vedere fenomenologia imaginii cu ajutorul căreia individul iese din realitate pentru a o reconstrui, atribuindu-i astfel sensuri cunoscute. Practic, aflat în mijlocul unei realități în continuă transformare, în care reprezentarea obiectelelor necesită procesări complexe, individul apelează la șabloane mentale, scurtând procesul reprezentațional și traducând astfel necunoscutul în termeni familiari. De fapt, ceea ce psihologia socială numește reprezentare socială, etnopsihologia numește stereotip și etnostereotip, iar filosofia și imagologia numesc imagine. Indiferent de paradigmă însă, imaginea trebuie văzută ca un fenomen în care se structurează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
obiectelor reale sau imaginare. Prin imagine, realitatea dispare pentru a face loc simbolurilor și semnificațiilor. Imaginea este unirea subiectului cu obiectul, întrucât nu doar obiectul dobândește sens prin imagine, ci și subiectul prin felul în care se poziționează în cadrul procesului reprezentațional, dar și prin felul în care se raportează la conținutul obiectului. Această relație poate fi explicată prin faptul că subiectul, pentru a exista, trebuie să se raporteze conștient la sine, ori această raportare implică un proces imagologic. Conștiința de sine
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mituri și simboluri, până la reprezentări sociale, presupoziții, stereotipuri și etnostereotipuri, trăiesc prin comunicare și mor în absența acesteia. Comunicarea este cea care, prin mesaj, susține transmiterea reprezentărilor și simbolurilor, asigură cadrul pentru dezvoltarea unei anumite gramatici a imaginii, susținând procesele reprezentaționale prin interacțiunea dintre indivizi și schimbul de idei și opinii. Din acest punct de vedere, comunicarea este un act de imagine pentru că ascunde în ea o anumită metafizică a reprezentării. Mesajul și interacțiunea sunt acte imagologice, de ele depinde viața
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
logic sau obiectul reprezentării. Reprezentările omului despre lume poartă amprenta a ceea ce strămoșii lui și-au imaginat, moștenirea genetică cuprinzând conținuturile dezvoltate și simbolurile inventate de specie. Aceste materiale colectiv-inconștiente îl aduc pe om în situația de a avea repere reprezentaționale, fără însă a le conștientiza. Spre deosebire structurile logico-epistemologice, imaginea de dinainte de istorie reprezintă un model pre-reprezentațional, cum este arhetipul, care participă doar la timpul speciei, rămânând într-un anumit sens în afara timpului istoric al individului. În acest sens, individul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
privi lumea, de a se raporta la alteritate într-un anumit context. Revenind, astfel, la ideea că imaginea este o permenantă căutare a sensului, putem spune că ea nu neapărat descrie subiectul, însă evidențiază motivele și interesele acestuia în plan reprezentațional, intenționalitatea lui și felul cum se raportează la obiect, poziția lui în cadrul dimensiunii reprezentaționale și comunicaționale a imaginii. Din acest punct de vedere, analiza reprezentării sociale, dar mai ales a stereotipului și a etnostereotipului, are sens, mai întâi de toate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
la ideea că imaginea este o permenantă căutare a sensului, putem spune că ea nu neapărat descrie subiectul, însă evidențiază motivele și interesele acestuia în plan reprezentațional, intenționalitatea lui și felul cum se raportează la obiect, poziția lui în cadrul dimensiunii reprezentaționale și comunicaționale a imaginii. Din acest punct de vedere, analiza reprezentării sociale, dar mai ales a stereotipului și a etnostereotipului, are sens, mai întâi de toate, pentru a înțelege subiectul, în planul cunoașterii, conținutul stereotipului oferind informații relevante doar pentru
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
comunicată, 45 memorie explicită, 37 memorie implicită, 37 memorie istorică, 38 memorie socială, 43 memorie-imagine, 50 mentalitate, 20, 61, 85 meta-imagine, 17, 64, 251 mit, 25, 95, 99, 100, 101, 104, 105, 107, 110, 111, 114, 115, 116, 124 model reprezentațional, 61, 87, 127, 136, 219, 246 morfologia imaginii, 10, 45 motive mitologice, 87, 91 natură umană, 5, 19, 139 om, 5, 10, 11, 19, 20, 27, 29, 30, 32-35, 37, 65, 92, 94, 103, 105, 106, 118, 119, 125, 127
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cei mai străluciți ai acestei școli de gîndire este Dany-Robert Dufour, director de program la Colegiul Internațional de Filosofie 5. Acest autor propune, completînd cărțile lui Bernard Stiegler 6, o viziune critică a producției culturale și a dereglării morale și reprezentaționale a societăților liberale. Liberalismul ar favoriza o "anomie distructivă", prin emergența unei forme de narcisism fetișizant, determinînd satisfacția pulsională prin scînteierea obiectelor de consum și a imaginilor publicitare sofisticate și primare care îl lasă pe cetățean deposedat de el însuși
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
natură: au drept cauză imediată alte reprezentări colective, nu un caracter sau altul al structurii sociale." Ibid., p. 43 În concluzie, sociologul apelează la un naturalism sociologic, avînd ca obiect studiul faptelor sociale totale, a căror esență ar fi dimensiunea reprezentațională. Dacă numim spiritualitate proprietatea distinctivă a vieții reprezentative la individ, va trebui să spunem despre viața socială că este definită printr-o hiper-spiritualitate; înțelegem prin aceasta că atributele constitutive ale vieții psihice se regăsesc în ea, dar ridicate la o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
socială este organizată pornind de la mai multe teme exterioare, ceea ce numim o RS non-autonomă". Ibid., p. 115 Dacă luăm exemplul RS a sănătății, se observă, ca și pentru construcția socială a fenomenelor de sărăcie sau de excludere, apariția unui spațiu reprezentațional divers. Descrierea sa incită la pătrunderea în subtilitatea unui sistem noțional din viața cotidiană, în care înfruntarea problemelor se aseamănă cu o bătălie epică între "sine" (individ) și "exterioritate" (societa-tea), o potențială cauză de regres. ""Modelul" care se desprinde este
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Herzlich, 1969, pp. 70-71 În consecință, Claudine Herzlich reperează trei forme funcționale: "sănătate vid", "fond sănătate", "echilibru", ale căror elemente le reproducem în tabelul de mai jos. Ele se prezintă ca poli complementari și organizatori ai unui astfel de sistem reprezentațional. Cei trei constituenți ai RS a sănătății Sănătate vid Fondul sănătății Echilibru Conținut "A fi" Absența conținutului pozitiv "A avea" Robustețe, forță Rezistență la atacuri "A face" Bună dispoziție Activitate Relații bune cu alții Raportare la persoană Fapt impersonal "Totul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]