455,265 matches
-
mai multă "culoare", mai mult spațiu de expresie într-o Românie conservatoare, prizoniera prejudecăților și mai puțin emancipata, cu toate că ce avea să se întâmple imediat dupa vară lui 1940, apoi după recucerirea din 1941, iar apoi după 1944, nu a reprezentat altceva decât fragmente distincte dintr-o operă de purificare etnică și genocidală pusă în aplicare și de către autoritățile sovietice și de către cele românești, deopotrivă. În tot acest context istorico-politic, Mihai I vede în Basarabia o rană deschisă, o pierdere substanțială
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
înlăturarea regimului Ceaușescu, din decembrie 1989, care declaraseră public faptul că nu aveau niciun fel de pretenție teritorială de la Uniunea Sovietică. Ori acest gen de declarație, care se referea în chip direct la fosta provincie românească dintre Prut și Nistru, reprezenta, în sine, si o poziționare de politică externă și geostrategică pro-Est. La nivelul anilor 1991-1992, regele vedea în recunoașterea independenței Republicii Moldova o formă de abandonare a acesteia (România a fost primul stat al comunității internaționale care a recunoscut independența fostei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fost acordat pentru "actul curajos al schimbării radicale a politicii României prin ruperea de Germania hitlerista și alierea cu Națiunile Unite, într-un moment când nu există încă un semn clar al înfrângerii Germaniei"25. Actul de la 23 august a reprezentat așadar centrul acțiunilor politice, istorice și simbolice a regelui Mihai în raportarea dintre Est și Vest. Istoricul Nicolae Șerban Tanașoca subliniază faptul că evenimentul care a schimbat soarta României și a Europei, făcut doar tânărul monarh și o mână de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
realități. Această realitate este că societatea românească s-a schimbat. Cetățenii noștri vor lucruri foarte simple, dar puternice: corectitudine și transparența, respect pentru ei și pentru lege, instituții care să lucreze în serviciul lor și politicieni responsabili care să îi reprezinte. Societatea românească este vie, nu resemnata, oamenii știu ce își doresc, știu că au un cuvânt de spus. Există o conștiință civică și o dorință de participare, care nu pot să fie altfel decât benefice pentru democrația românească. În aceste
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
există niciun dubiu în acest sens. Avem toate premisele pentru a ne consolida poziția în interiorul UE, astfel încât vocea noastră să fie mai puternică în procesul decizional la nivel european. Iar acțiunea noastră comună va fi în această direcție. Valul migraționist reprezintă una dintre cele mai complexe provocări, căreia Uniunea Europeană și implicit România trebuie să-i facă față. Suntem pregătiți să gestionăm problematică asociată sutelor de mii de refugiați care au călcat deja pe pământul bătrânului continent sau a celor care se
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
România dorește că dialogul politic cu SUA să continue în toate domeniile de cooperare. Dimensiunea politico-militară și de securitate este componentă cea mai vizibilă și cea mai dinamică a parteneriatului strategic. Proiectul de la Deveselu va încununa eforturile comune și va reprezenta o construcție extrem de valoroasă pentru securitatea transatlantica. România va continua să fie același partener solid și de încredere al SUA în misiuni internaționale, inclusiv sub egida NATO. Dimensiunea economică poate să devină motorul principal de creștere al parteneriatului strategic dintre
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
SUA în misiuni internaționale, inclusiv sub egida NATO. Dimensiunea economică poate să devină motorul principal de creștere al parteneriatului strategic dintre România și SUA. Ne dorim ca SUA să se afle între primii 10 investitori din România. Investițiile americane nu reprezintă doar o sursă de finanțare, ci și un instrument de modernizare pentru țara noastră. Dincolo de dimensiunea deloc de neglijat a pieței românești, economia românească are de oferit multe oportunități de afaceri. Domenii precum energia, infrastructura strategică, IT-ul ar trebui
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
the Romanian state. Keywords: transition, interdependencies, trade, FDI, free market. Introducere În anul 2004, chiar înaintea încheierii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, România a primit din partea Comisiei Europene un calificativ artificial - "economie de piață funcțională" - care ar fi trebuit să reprezinte satisfacerea criteriului economic stabilit la Copenhaga în 1993 pentru fostele state comuniste, cu economii puternic centralizate, care își exprimaseră entuziasmul și intenția de a adera la Uniune. Este de domeniul evidentei faptul că, în evaluările progreselor înregistrate de România, accentul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de peste două sau chiar decenii, produsele nu prezentau competitivitate nici prin costuri, nici prin gradul de inovație încorporat în produs și nici prin diferențiere de produs 3 în noua piața europeană extinsă, costul cu flexibilitatea cea mai mare a fost reprezentat de muncă, factor de productie sacrificat prin reducerea treptată a numărului de angajați, cu ponderi între 30% și 100%. Astfel, dezechilibrele economice ale întreprinderilor au fost transferate direct în piața muncii și în raportul nesustenabil dintre numărul de angajați și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
forței de muncă, după care, extinderea afacerilor a redresat și chiar depășit numărul de angajați pe care i-au avut inițial (Automobile Dacia cu peste 17 mii angajați în prezent). Valurile succesive de concedieri colective de la sfârșitul anilor '90 a reprezentat cauza principală a crizelor sociale, având în vedere formarea profesională extrem de restrânsă a angajaților disponibilizați și lipsa de soluții furnizate de piața muncii și sistemul național de formare profesională continuă. Este drept că tranziția de la economia planificată la economia liberă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
principală a crizelor sociale, având în vedere formarea profesională extrem de restrânsă a angajaților disponibilizați și lipsa de soluții furnizate de piața muncii și sistemul național de formare profesională continuă. Este drept că tranziția de la economia planificată la economia liberă a reprezentat o necunoscută chiar și pentru experții europeni: "transformarea unui sistem excesiv verticalizat, pentru a-i impregna o coerentă orizontală"4 fiind un proces lăsat exclusiv pe seama statelor naționale. Așa se explică demararea timidă și cu relativă întârziere a unor programe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și anterior căderii regimurilor comuniste, economia României prezenta un puternic caracter centralizat chiar și după căderea comunismului, la care se adaugă întârzierile în retrocedarea proprietății private. Nimeni nu poate contesta faptul că procesul de aderare a României la Uniunea Europeană a reprezentat factorul cel mai important de accelerare a unor reforme economice și de recuperare a unor decalaje. Din păcate, după obținerea statutului de membru, ritmul progreselor nu a mai fost susținut, ci dimpotrivă, pe anumite sectoare dacă nu au existat regrese
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de stat care operează în România, precum OMV, Erste Bank sau Gdf Suez, putem infirmă în totalitate ipoteza imposibilității obținerii unor performanțe economice de către o companie la care statul este acționar majoritar sau integral. Un exemplu mult mai covingător îl reprezintă chiar CEC Bank, banca deținută în integralitate de statul român, care, după recapitalizare și implementarea unui management corporatist performant, obține constant profituri la nivelul zecilor de milioane de euro, concurând cu succes în fața unor companii transnaționale de dimensiuni mondiale. Atunci
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
normativ ar fi trebuit să conducă la rentabilizarea majorității companiilor de stat și transformarea lor sistemică, în sensul creșterii competitivității și implementării culturii organizaționale din sectorul privat în companiile de stat. Din păcate, prevederile acestei norme legale generoase nu a reprezentat decât argumentul major prin care partidele politice au desemnat pseudo-manageri sau chiar membri de partid în conducerea companiilor deținute de stat. Este motivul pentru care, în prezent, cele 299 de companii vizate de guvernanță corporativa, înregistrează încă rezultate modeste în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la nivelul aprovizionării cu materii prime și materiale, nu numai la nivelul transferului tehnologic, ci și la nivel social, politic și spiritual. În România, lipsa progreselor în sfera politică și socială din anii '90, fragilitatea instituțională și instabilitatea guvernamentală au reprezentat motive temeinice pentru o neîncredere generalizată a piețelor financiare și a investitorilor străini. Abia după ce România a reușit să convingă mediul internațional de ireversibilitatea aderării la Uniunea Europeană și la NATO, investițiile străine directe străine au început să traverseze frontierele naționale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
40% din total (imobiliare 10,7%, comerț 11,4%, intermedieri financiare 18,2%), într-o ameliorare cu pește 5% față de anul 20099. Celelalte componente ale investițiilor străine directe care au venit în România, chiar și cele de tipul greenfield, au reprezentat și reprezintă subcomponente ale producției industriale din terțe state comunitare: industria textilă și electronică bazată pe lohn, servicii auxiliare producției IT&C, producția de componente pentru industria de autoturisme sau producția de materii prime agro-alimentare. Într-un astfel de context
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
total (imobiliare 10,7%, comerț 11,4%, intermedieri financiare 18,2%), într-o ameliorare cu pește 5% față de anul 20099. Celelalte componente ale investițiilor străine directe care au venit în România, chiar și cele de tipul greenfield, au reprezentat și reprezintă subcomponente ale producției industriale din terțe state comunitare: industria textilă și electronică bazată pe lohn, servicii auxiliare producției IT&C, producția de componente pentru industria de autoturisme sau producția de materii prime agro-alimentare. Într-un astfel de context investițional, efectul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
French translations. Keywords: political literacy, Romanian oratory, English lexic, Anglo-Saxon cultural model, 19th century. Introducere: către un al treilea model cultural De-a lungul secolului al XIX-lea, procesul modernizării vine la pachet cu o paradoxala uitare a trecutului recent reprezentat de domniile regulamentare și fanariote. Memorialiști precum Nicolae Suțu, Radu Rosetti, Rudolf Suțu, Constantin Bacalbașa sau Sabina Cantacuzino adeveresc sentimentul acut al imnenței prezentului și al inconsistentei amintirilor 1. În accelerația vremurilor noi, se pierd nu numai obiectele și obiceiurile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe cai precum scrisul expresiv/ creativ, programe de lectură personalizate și figuri simbolice ale autodeterminării; a treia categorie ar include "alfabetizarea critică", concepție bazată pe gândire critică, pe o cultură a opoziției și pe conștientizarea că orice tip de "inițiere" reprezintă o modalitate de a accede la putere. 12 Carol A. Cassel & Celia Lo, Theories of Political Literacy, în "Political Behaviour", vol. 19, nr. 4, 1997, p. 317-352. 13 Virgil Nemoianu, Micro-armonia. Dezvoltarea și utilizarea modelului idilic în literatura, traducere de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
este condiționată de elemente care nu aparțin experienței, susține Kant. Autorul Criticii rațiunii pure identifica, pe lângă senzații, care sunt exclusiv empirice, două "intuiții pure apriorice", adică nerezultând din experiența: spațiul și timpul. Spațiul și timpul nu există necondiționat, obiectiv, ci reprezintă forme ale intuiției noastre, forme prin care ne raportăm și catalogam experiențele noastre în ceea ce privește lumea înconjurătoare. Astfel, orice experiență are loc în spațiu, o intuiție externă, bazată pe simultaneități, respectiv în timp, intuiție internă fundamentata pe succesiuni. Spațiul și timpul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
funcționează că discernământ, unificând și punând în perspectiva experiență intelectului și ajugând astfel să furnizeze material indispensabil pentru funcționarea rațiunii practice 21. În cuvintele autorului, "dacă intelectul este facultatea regulilor, facultatea de judecare este facultatea de a găsi particularul ce reprezintă un caz la care se aplică această regulă, iar rațiunea este facultatea prin care din universal este dedus particularul, cel din ·urmă fiind și el reprezentat că necesar și întemeiat pe principii"22. Pe scurt, intelectul are ca întrebare cardinala
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să, cu propriul său conținut - libertatea - care se împlinește pe șine la scară istorică, într-un orizont temporal indefinit. De aceea, intelectului hegelian îi este indiferență o astfel de metafizica, foarte îndepărtată de aspirațiile sale imediate; pentru el, forma lumii reprezintă realitatea lumii, și doar pe această o are în vedere atunci cand abstrage, adică atunci cand ierarhizează elementele realității în funcție de scopurile în baza cărora acționează. La fel, atunci când separă accidentalul, sau accidentul că particularizare a acestuia, "un ce real care, în același
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
chestiunile secundare și cele primare. La fel ca intelectul kantian, intelectul hegelian este condiționat de spațiu și timp. Numai că Hegel se desparte de Kant prin înțelegerea pe care o oferă acestor doi termeni. Spațiul, pentru autorul Științei Logicii, nu reprezintă, ca pentru Kant, o experineță subiectivă, o intuiție, ci "abstracția exteriorității nemijlocite"28. Timpul, măsura a finitudinii lucrurilor, este un proces al realității la rândul său obiectiv, nu "oarecum un recipient în care se află situat totul, ca într-un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
vom opri mai încolo, fiind principala certitudine a existenței și devenirii lumii 31. În ce măsură consideră Kant timpul și spațiul ca fiind obiective, abstracte, și în ce măsură le reduce la capacitatea noastră de intuire subiectivă, conferindu-le realitate doar prin intermediul subiectului cunoscător, reprezintă o discuție separată, asupra căreia nu am să mă aplec aici. Este însă posibil ca Hegel să fi exagerat referitor la acest aspect, timpul și spațiul kantiene nefiind atât de obiective și de abstracte pe cat încearcă el să le prezinte
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
posibilitatea cunoașterii umane a adevărului. Că "încredere [...] în sine nemărginita a gândirii"33, filozofia lui Hegel nu poate decât să trateze cu reticența mefienta kantiana relativ la rațiune, la care ne vom opri mai încolo. În al doilea rând, intelectul hegelian reprezintă, spre deosebire de cel kantian, o limită. Dacă intelectul kantian își desfășura activitatea pe terenul naturii că suma integrală a experiențelor posibile, intelectul hegelian nu poate gândi adecvat natură că totalitate, deoarece este incapabil de a sesiza dinamică acesteia și rolul pe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]