452 matches
-
nevoie să-și ucidă cel mai bun prieten, să-și arate "adevărata fire", adică cruzimea. Iată pe viu ceea ce știam: obrazul unui stăpînitor nu cunoaște decît cîteva expresii. Privirea goală aruncată peste capetele plecate, zîmbetul mic și strălucirea de cruzime reprimată a ochilor, mijitul lor cînd îl bîntuie un gînd, rîsul de satisfacție. Toate astea se așază pe expresia-mască a puterii. Alte nuanțe nu are. Se mai adaugă doar frica și veșnica dorință de a prevedea viitorul și a-l menține
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
Sfântului Teofan Zăvorâtul, scrisă în secolul al XIX-lea, deci înainte de apariția școlii psihanalitice; cei doi participau însă la o Școală veche de 1900 de ani (atunci). Deși Freud, într-o etapă matură a operei sale, dă curs „vocației filosofice reprimate” (p. 112), el nu părăsește paradigma materialistă (așa cum ar putea să ne dea impresia contextul), din cauza resemnificării păguboase - a sufletului și spiritului - care ne aruncă de tot în confuzie. În plus, științele nu duc neapărat la materialism, ba dimpotrivă, dacă
DE LA FILOSOFIE LA PSIHANALIZĂ ŞI APOI... ÎNCOTRO? REFLECŢII PE MARGINEA UNEI CĂRŢI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384447_a_385776]
-
Dunăre-Marea Neagră. În condițiile de atunci, când duba neagră a securității umbla prin sate după dușmanii închipuiți ai poporului, nu era greu să cazi victimă a delațiunii și arbitrariului. Ca dușmani ai poporului și al regimului politică erau urmăriți și reprimați foștii legionari, după ce o mare parte dintre ei intraseră în rândurile partidului comunist. Unii erau condamnați la 15-20 ani de temniță; iar faptul că Gh. Vraciu a fost condamnat doar la 4 ani (la 3 ani era condamnat chiar dacă nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
brusc din viață la Philadelphia, cu cinci zile Înainte. Atunci Amory a Înțeles ce anume Întrezărise printre perdelele camerei de hotel din Atlantic City. CAPITOLUL 5 EGOISTUL DEVINE PERSONAJ „Zac, cufundat adânc În greaua adormire, Cu vechi dorințe, până astăzi reprimate, De-a-ntâmpina viața cu grăbire Când bezna dispare de pe ușile mate; Astfel, căutând credințe de Împărtășit, Chem iar la mine ziua afirmării... Dar vechea monotonie n-a pierit: Bulevarde de ploaie până la marginea zării... O, de m-aș putea Înălța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
importantă. Mariana n-ar fi mers atât de departe încât să spună că frumusețea interioară e de ajuns, dar frumusețea naturală da, e altceva! Apropiindu-și buzele de degetele lui Mișu, Mariana văzu ceva care-i întări niște bănuieli dureros reprimate. - Porcule! - Nu, doamna Popa, stați liniștită, e televizorul. Bine, îi zic că v-a distrus viața - și de algocalmin. Săru’ mâna. Mișu puse receptorul jos și se uită cu ochii lui albaștri până în sufletul Marianei. În sufletul Marianei Mișu văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
el. Cu tenacitate și inteligență speculativă, va rezolva toate pistele. Amin. * Cu portretul lui Zelea în brațe, Mișu se îndrepta spre sala lui de fitness. Străinătatea îl schimbase foarte mult. Mai bine zis scosese la lumină anumite aspecte până acum reprimate ale personalității lui. În primul rând că Mișu începuse să viseze: de când ajunsese în America, îl visa întruna pe Sorinel. Îl visa zi și noapte, treaz sau în somn, treaz sau beat, vesel sau trist. Visul era mereu același. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
chiar cu asistența complicitatea “secretului” din pachet, gestul deconspirării odată satisfăcut va “trăda” cumva și sinceritatea gestului generosului dar și curiozitatea lăuntrică de a-ți citi pe față bucuria acoperirii unei nevoi sau pur și simplu a unui moft demult reprimat, a unei dorințe. A te bucura de bucuria altuia, iată chintesența gestului lor la scara reciprocităților minore, latură a educației comprehensive, adânc altruiste și persuasive și nu aflată sub zodia invidiei mioritice, în care “capra vecinului” rumegă cu tăișul vorace
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (7) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364564_a_365893]
-
flexibilitatea unui erudit cunoscător al tragediilor omenești, risipesc tristețea prin înțelegere și alinare. Este o artă prin care metaforele devenite balsam și muzica sufletească a personajelor converg la unison spre finalul scontat. Subiectul extras dintr-o zonă invalidantă, cu aspirații reprimate inițial, creează o atmosferă bogată, pe mai multe planuri, cu o ancoră psihologică prin care autorul evită discursul halucinant ai handicapurilor obstrucționale uneori în finalul vieții. Narațiunea decurge firesc, evoluând de la trăirea sufletească, dureroasă la început, spre speranța optimistă, tonifiantă
ECOURI DE LA CITITORI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362242_a_363571]
-
flexibilitatea unui erudit cunoscător al tragediilor omenești, risipesc tristețea prin înțelegere și alinare. Este o artă prin care metaforele devenite balsam, împreună cu muzica sufletească a personajelor, converg la unison spre finalul scontat. Subiectul extras dintr-o zonă invalidantă, cu aspirații reprimate inițial, creează o atmosferă bogată, pe mai multe planuri, cu o ancoră psihologică... prin care autorul evită discursul halucinant al handicapurilor, obstrucționiste uneori, în finalul vieții. Nararea decurge firesc, evoluând de la trăirea sufletească dureroasă, la început, spre speranța optimistă tonifiantă
ECOURI DE LA CITITORI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362242_a_363571]
-
să-mi fac însemnările în paginile lui răbdătoare și discrete. Am reînceput să fac literatură, dar de data asta numai proză, prin 2012, când m-am înscris pe site-uri literare care mi-au deschis orizonturi către pasiunea mea îndelung reprimată. Am început să public pe Grai Românesc, Cronopedia, Negru pe alb, Însemne Culturale, Grai românesc unde am învățat din criticile constructive primite de la maeștri ai cuvântului. Am început să particip la concursuri literare, ba chiar am câștigat și un premiu
SILVIA GIURGIU de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362512_a_363841]
-
La 29 aprilie 1933, Armând Călinescu cerea să se adopte măsuri drastice împotriva Gărzii de Fier. Astfel, el ordona Poliției și Jandarmeriei să percheziționeze toate sediile organizațiilor legionare, să confiște publicațiile, manifestele și ziarele. Orice adunări, procesiuni, marșuri, manifestări trebuiau reprimate. Despre necesitatea împiedicării conducătorilor mișcării legionare de a acționa, Armând Călinescu avertiza asupra importanței anihilării manevrelor oculte și brutale ale acestora: "Gardă de Fier nu este o mișcare de masă; Gardă de Fier este o mișcare de cadre și în
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
să visăm visuri mărețe când avem un Dumnezeu atât de mare?” Mai sunt, în carte, furtuni de sensibilitate vexată („Cucoanele alea ziceau [...]: «Două saltele ajung... atâtea conserve... atâtea pături...»”), umilită („Hă! Hă! Râdeau băieții. E bâlbâit! Hă! Hă! E bâlbâit!”), reprimată („Ei, zile!... Luni de zile!”; „Tare aș vrea să-i pot spune că nu am mai vrut și gata... că nu mi-a păsat...”; „[tată-meu] ăl bun s-o aruncat de la etaj când eram mic”), torturată („Pe mine mă
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]
-
mai mult decât frumos, dar una alege să-și facă publice trăirile , îngerii sau demonii care o stăpânesc printr-un limbaj ludic, visceral, la limita vulgărității și uneori trecând de ea, în virtutea libertății de exprimare și a disprețului față de frustrările reprimate.Cealaltă scrie la fel de frumos, la fel de răscolitor, dar în limitele eleganței, a respectului fată de toți cititorii , de la primul până la ultimul, poate autocenzurându-se , poate nu. Deci, ce spuneți dragi prieteni ai mei, Veneră sau Madonă? Referință Bibliografică: venere sau madona / Marius
VENERE SAU MADONA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363589_a_364918]
-
cântece din întreg tezaurul folcloric românesc „Radu mamii, Radule”, fiind chezășia mărturisirii ei de iubire și amintire prin numele propriului copil. În 1978 îl vom afla pe viitorul artist Radu Ille „învățăcel” la chitară, iar în 1985, laureat al nedrept reprimatului azi festival „Cântarea Românie”, această mișcare națională culturală, științifică, artistică, în masă, descoperitoare și de talente pe lângă puzderia de falsuri și deschizătoare de poteci pentru ele (iată un exemplu: Radu Ille a câștigat Marele Premiu de Popularitate, iar aceasta a
RADU ILLE. SPECTACOLUL ÎNTRE LABIRINTURI, ARANJAMENTE ŞI VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364757_a_366086]
-
în speranța deșartă de a mai putea publica; speranța nu s-a împlinit nici după anul 1965 în primii ani de relativă liberalizare ai regimului lui Nicolae Ceaușescu, Nichifor Crainic stingându-se din viață pe 20 august 1972, cenzurat și reprimat, uitat de toți afară de cercul foștilor deținuți politici . Regimul „popular” condus de dr. Petru Groza, marioneta sovieticilor, nu l-a cruțat nici pe părintele Dumitru Stăniloae. În luna mai anul 1945 a fost înlocuit din funcția de redactor al Telegrafului
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
zâmbesc răposatul din mine se întreabă tăcut de ce-mi lepăd prin vreme jumătatea în lut jumătatea din tine te întreabă ce faci îi zâmbești vieții tale ochii-s triști și posaci ne unim jumătăți ale unui întreg stări idei reprimate sunt săgeți ce converg spre un timp care-aleargă ca fugarul prin crâng pedalăm niște clipe inimi bat nu ne-ajung am mai vrea rătăcind jumătăți de măsură să le strângem din suflet și să scoatem pe gură doar cuvinte-nvelite în
POCALUL VIEŢII de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350122_a_351451]
-
în speranța deșartă de a mai putea publica; speranța nu s-a împlinit nici după anul 1965 în primii ani de relativă liberalizare ai regimului lui Nicolae Ceaușescu, Nichifor Crainic stingându-se din viață pe 20 august 1972, cenzurat și reprimat, uitat de toți afară de cercul foștilor deținuți politici . Regimul „popular” condus de dr. Petru Groza, marioneta sovieticilor, nu l-a cruțat nici pe părintele Dumitru Stăniloae. În luna mai anul 1945 a fost înlocuit din funcția de redactor al Telegrafului
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
multe cărți de mărturie - mărturisitoare ale unor români din diaspore ... Diverse ca stil, dar cu aceeași țintă în fond teologică sau teosofică, indiferent de apartenența confesională. La urma urmei, romanul de acest tip este 1) catarsic, decantator de „ preaplinul” memoriei reprimate - subliminate, să-i spunem memoriei FREATICE. 2) demn a fi comunicat - cuminecat cu scop de învățătură și adevăr istoric restaurat ... Este ora mărturiilor și a mărturisirilor impregnate de empatia inconfundabilă a unei vieți trăite dramatic dar DEMN, exemplar, așadar modelator
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
care 273 erau unguri și secui, 24 sași și 3 (trei) români, a aprobat unirea Transilvaniei cu Ungaria. Reprezentarea valahimei tolerate în Dieta Principatului Transilvan, după cum se vede nu era nici măcar cu adevărat simbolică și demonstrează pe deplin cât de reprimată era națiunea română majoritară în principat. Sunt istorici care strecoară în scrierile lor ca însuși Petofi Sandor ar fi fost surprins că în Dietă sunt atât de puțini olahok ! Nu înțeleg ce scop mai are această distorsiune, când se știe
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
foame de n-am unde dormi”... Tot ea, pe mail: - Să nu crezi că dacă vorbim așa, mă gândesc mai departe, la o aventură. E jocul privirilor și-l întâmplării neprevăzute, e un pic de mister, e setea de necunoscut, reprimată, care uneori, ca acum, trece peste formalisme, ar vrea să meargă la esențe, dar se teme și nu-și poate permite... N-aș vrea să-ți faci o părere greșită. Nu sunt ce par a fi, dar mi-ar place
UNDEVA, ÎNTR-O CAFENEA (MOMENT) de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352698_a_354027]
-
nici obosit nu mă simțeam, lucru care pe el îl distra, râzând ușor în barbă, cu o discretă satisfacție, produsă de imensa mea ambiție de a mă ține după el, fără a mă plânge, apreciindu-mi efortul prin acea pufnire reprimată, în care se citea o sinceră admirație. Tot admirând la rândul meu seducătorul peisaj, în mijlocul căruia aveam să-mi petrec copilăria, deodată m-am trezit în fața unei imense vii, în care tatăl meu, atrăgându-mi atenția să rămân pe loc
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în context european, 2002 Națiunea și provocările (post)modernității, 2002 Moldova ante portas, 2005
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
pentru acei oameni exilați de atâta vreme printre străini, fără a se fi mișcat de la casele lor. Suficiența, aroganța, neputința de-a înțelege ce înseamnă interzicerea rostirii graiului părintesc, blazarea, comoditatea, rezerva superioară și snoabă față de revărsarea de sentiment îndelung reprimat, considerat poate indecent, sunt mai mult decât imorale. Am trăit atunci un sentiment al sublimului colectiv ce nu seamană cu nici o altă trăire afectivă și mi s-a părut că acea călătorie nu a fost numai una în timp si
CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI SĂRBĂTORI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359959_a_361288]
-
o voi transmite mai departe copilului” Cu cât cresc apropierea și gradul de încredere dintr-o relație, așa cum se întâmplă în relația cu partenerul de cuplu sau cu propriii copii, cu atât crește și probabilitatea ca această parte rănită și reprimată a personalității să iasă la suprafață. Când este vorba de cei mici, există o mare posibilitate ca acel copil interior, nevăzut, să intre în competiție și să înceapă să joace jocuri de putere cu copilul real. În acel moment este
Copilul invizibil. De ce folosim mereu, la serviciu și în familie, strategii care se întorc împotriva noastră. Interviu cu psihologul Gaspar Gyorgy () [Corola-blog/BlogPost/338276_a_339605]
-
al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în context european, 2002 Națiunea și provocările (post)modernității, 2002 Moldova ante portas, 2005
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]