22,650 matches
-
citești însemnările din iulie 1943 ca sa simti adevărata valoare a tuturor celor care le preced. E. Lovinescu devenise conștient, el însuși, de aceasta .viziune nouă. asupra oamenilor și întâmplărilor pe care i-o dădea apropierea morții. D-na Gabriela Omăt reproduce o scrisoare către Ț. Arghezi din primăvară lui 1943. Este unul din lucrurile cele mai tulburătoare ieșite din până criticului. După ce remarcă faptul că o viață întreagă a răspuns afecțiunii contemporanilor săi cu judecați critice, dar că semnalele de compasiune
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
produs, după ’89, o serie de filme ale căror titluri le-am și uitat și care au fost căderi din toate punctele de vedere; noroc că au fost făcute pe banii statului, altfel ar fi fost faliment curat! Nu mai reproduc și alte mîndre aberații ale acestui fals proiect cinematografic, cum ar fi, din start, niște erori de distribuție cît casa! De pildă, în imaginația regizorului român, în rolul lui Marius Tucă ar trebui distribuit... Nae Caranfil! Greu de găsit un
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
tradusă în franceză: Lucian Blaga de Basil Munteanu, Mihai Eminescu de Lucian Blaga, Tudor Arghezi de Ion Golea și Ion Ureche, G. Bacovia de N. A. Gheorghiu, Ion Pillat tradus de Elena Văcărescu și N. A. Gheorghiu. O seamă de cuvinte mai reproduce fragmente din opera lui Vasile Pârvan, Nae Ionescu, Lucian Blaga, Al. Russo, C. Noica. Cronica, Letopiseț, Glossarium, Dialog, Arhive, sunt tot atâtea titluri de rubrici a căror directitate de cuprindere este mai mult decât explicită. Scriind în "Anotimpuri" despre "Caete
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
al lui Bernard e cît se poate de grăitor, deși tot incomplet. Iată: la 20 octombrie 1980, de la Ambasada României de la Bonn (nume de cod: Videle), pleacă o notă intitulată În legătură cu compromiterea și lichidarea lui Noël Bernard. Dl Rateș o reproduce parțial în interviu: "Prin posibilitățile de care dispunem (citim în text): au întreprins note pentru a pune în aplicare acțiunea documentată de arhitectul șef". În același cod, Note vrea să însemne măsuri, documentată înseamnă aprobată. Dar Arhitectul Șef? Dl Rateș
Crimele Arhitectului Șef by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14298_a_15623]
-
purității pierdute, de unde nevoia de evadare, de refulare, de însingurare. Una din trăsăturile caracteristice ale personajelor fiind aceea de a-și căuta singurătatea. Mateiu Caragiale posedă arta de a traduce realul dincolo de clișee. În extraordinara ediție concepută de Barbu Cioculescu "reproducând" ediția Opere (1936) a lui Perpessicius, care - la rândul său - a beneficiat de exemplarul din 1929 revăzut de autor, se împletesc mulțimea cunoștințelor cu valoarea interpretărilor și a trimiterilor la tot ce este mai important în biblioteci frecventate de el
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
valori. De felul cum propune în Remember ideea că în această povestire "se moare dar nu se trăiește", atingând ariile de acțiune și de introspecție ale textului. Ideea de scrupul al editorului este de remarcat la atenția de a nu reproduce în ediție Sonet valah, fiind publicat sub pseudonim într-un concurs de sonete și suferind intervenții din partea celui care l-a folosit. Ideii de scrupul îi corespunde orice corespunde contribuției editoriale, printre altele, și faptul că demonstrează ceea ce este dificil
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
acesta este primul document de limbă română vorbită pe care-l avem. Horea a rostit cuvîntul său în românește (deși știa și germana, și maghiara). Traducător i-a fost, tot un mason, din Bucovina. Notarul german al conferinței Lojei a reprodus cuvîntul cum l-a auzit, literă cu literă, fonetic, așadar fără să-l înțeleagă. Nu știm dacă istoricii au căzut de acord asupra acestui encomium la adresa lui Iosif al II-lea, căci ăsta este cuvîntul lui Horea, și dacă n-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
Editura Aula, Brașov, 2002, 96 de pagini, f.p. Daniel Pișcu - Game, Editura Aula, Brașov, 2002, 41 de pagini, f.p Catrinel Popa Revoluții ratate Probabil mulți cititori ai lui Augustin Buzura s-au întrebat cum de a reușit romancierul să reproducă atît de veridic, în Orgolii, limbajul turnătorilor Securității, într-o vreme în care nu e de crezut că el chiar a avut acces la informările lor. De cînd tot mai numeroase astfel de documente ajung să fie publicate, cel care
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
din asta un reproș, ci o nedumerire: literatura barocă engleză e o perioadă destul de inaccesibilă, cu extrem de puține traduceri, și ne-am fi dorit poate să avem și mostre de poeme traduse venind din partea autoarei. Faptul că majoritatea poemelor sunt reproduse în original limitează brusc publicul cititot la cei care pricep engleză veche. În acelșai timp, doar cei trecuți prin structuralism vor înțelege particularitățile "paratextului la Fielding" sau ale altor moțiuni elitiste. Dar erudiția și elitismul nu sunt, Doamne păzește, niște
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
îl lăsasem să-i treacă supărarea, îi pusesem cu toată impertinența mea tactică întrebarea, la care el nu mi-a răspuns niciodată, tăcerea făcând parte, neîndoios, din uriașul său bun simț de prozator al cărui talent este ceva tot uriaș. Reproduc ideea, ca să nu mă autocitez: Și ce, dacă el s-ar fi aflat în locul meu și m-ar fi văzut făcându-mă singur o statuie de bancnote, demonul observației, comun tuturor celor ce scriu, n-ar fi procedat la fel
Scene cu Marin Preda by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15112_a_16437]
-
citim în Familia și un interesant experiment făcut cu ajutorul studenților din anul IV al Literelor orădene în legătură cu felul în care văd ei publicațiile culturale actuale și cum și-ar dori să fie. Mai exact, pe care le-ar sponsoriza. Sînt reproduse și cîteva răspunsuri. Din comentariul dnei Ramona Malița, aflăm că pe primul loc în preferințele "sponsorilor"-studenți se află Familia, iar pe al doilea, România literară. Faină apreciere! Mulțam frumos. O știre falsă cu final neașteptat? Cel mai teribil hap
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
vrut să-l bată și i-a spus ceva asemănător: "Cioară". Numeroși suporteri stelisto-dinamovisto-rapidiști arborează pancarte cu slogane rasiste ori antisemite și se bat cu oamenii de ordine sau între ei. În fine, de curînd un post francez de televiziune reproducea cîteva declarații din Le Monde despre felul în care, în timpul războiului din Algeria, bineștiutul om politic francez de extremă dreapta, Jean-Marie Le Pen, pe atunci locotenent, îi tortura pe algerienii de la care voia să smulgă informații. Ce legătură este, îndefinitiv
Violență și ideologie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15120_a_16445]
-
român n-a apărut în cadrul emisiunii, deși se realizase o înregistrare. Imaginați-vă acum că președintele Chirac l-ar sili pe ministrul său de Externe să adreseze TVR (1, 2, Cultural) o mustrare pentru că, în reportajul alegerilor prezidențiale recente, a reprodus mai degrabă apatia străzii decît entuziasmul de la Elysées. Ca la noi, la nimenea. Ministrul Apărării Naționale și-a dat în petec și mai rău. După ce a cerut o lege a dreptului la replică, blocată în ultima clipă de intuiția premierului
Mustrare severă cu avertisment by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15161_a_16486]
-
Șt. Cazimir. Ediția din 1998, a Editurii Teșu, specifică: "Pentru prima oară după 60 de ani, această operă fundamentală a culturii românești apare așa cum a gândit-o autorul, adică neciopârțită de cenzura comunistă." După cum am mai arătat, ediția din 2002 reproduce pe cea din 1938. În Addenda I sunt specificate modificările lui G. Călinescu motivate științific, stilistic, politic, în paranteze drepte. Se insistă asupra faptului că tăieturile lui G. Călinescu din 1964 comparativ cu 1938, sunt puține, autorul preferând să reformuleze
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
Călinescu din 1964 comparativ cu 1938, sunt puține, autorul preferând să reformuleze, decât să renunțe la o idee. Este urmărit firul respectării de G. Călinescu a obiecțiilor și mai cu seamă a pretențiilor cenzurii, dând cuvânt lui Șt. Cazimir. El reproduce după șpalturi această confruntare între două forțe, dintre care una strict constrângătoare, și scrie: "Cititorul care a avut răbdarea să parcurgă atent această listă și să compare între ele versiunile succesive a putut gusta implicit o desăvârșită artă a metonimiei
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
convingere este dedusă din virtuțile echilibrului interior al capitolelor Filosofia teoretică, Filosofia practică, Teme romantice, Cadrul psihic, Cadrul fizic, Tehnica interioară, Tehnica exterioară, care fac din volumul II "rezultatul unui și mai profund proces de rescriere". Ce face Ileana Mihăilă? Reproduce ediția din 1969-1970, apărută în îngrijirea lui Andrei Rusu, iar aceasta pe baza versiunii din 1947, șpalt și corecturi autograf, document de o inestimabilă valoare pentru viitor, din păcate, pierdut. Urmărește îndeaproape diferențele dintre volumele 12 și 13 (1969-1970) ale
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
mențiuni. De fapt dumneasa - pronume care nu face diferența între masculin și feminin - continuă să existe doar datorită formei sale de genitiv-dativ: în contrast cu dispariția nominativ-acuzativului, aceasta înregistrează o frecvență surprinzătoare: 181 de exemple. Desigur, unele atestări provin din texte vechi, reproduse de anumite site-uri culturale: însemnări pe manuscrise ("giupâneasa dumisale, Mărica", la 1692), pisanii de biserici, zapise, citate din clasici: Creangă ("cucoana, cu bunătatea dumisale, îți dă adăpost și posmagi"), Caragiale ("cocoana dumisale împărtășește cu prisos aceste salutare principii") ș.a.
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
să-i dau neantului din farfurie/ cum fac răniții", "ne supse soarta/ cînd am murit ne supse/ născusem ligheane să mîncăm// luarăm și porcii din ligheane/ doar un nimic cu murături/ sub plăpumi". Dar și parodii ale limbajelor: "a trepidațiilor reproduse de tranziență/ (și Toeffler și postmodern aspect)/ și verdictele și la obiect etc.", "în temnița lui iată poetul/ vai pasul iuțește-l nu plînge/ fereacă-ți matale femeea/ hii neam de curcan sau de hiară"; sau reciclări: "oareșicare ar fi și
O carte care se vrea șocantă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15166_a_16491]
-
și aceasta pentru că e greu de găsit.) Cei care semnează articolele sau care răspund întrebărilor puse de Anca Manolescu sînt nume cunoscute ale vieții culturale românești și cercetători străini, de origine balcanică sau preocupați de studiile balcanice. Ar trebui să reproduc lista întreagă a acestora, ca și cea a titlurilor, dar singurul motiv care mă face să selectez - pur subiectiv - doar cîteva e faptul că o asemenea listă ar egala în dimensiuni recenzia de față. Către o definiție a lui homo
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
Teodor Baconski oferă o analiză istorică a resentimentelor românești față de plasarea noastră alături de statele de la sud de Dunăre. Două sînt subiectele predilecte ale studiilor din Martor. Muntele Athos, evocat de discuțiile Ancăi Manolescu cu Horia Bernea (autorul unor superbe fotografii reproduse în revistă) și cu părintele André Scrima; apoi comunitățile aromâne, tema mai multor articole semnate de Irina Nicolau (Les caméléons des Balkans, urmat de Les Aroumains aujourd'hui), de Dominique Belkis în căutarea unei definiții a "meglenității", și de Marian
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
al unei traduceri a prologului tragediei cretane Erofile, versiune care prezintă câteva - prea puține și neconcludente, aș zice - similitudini de text cu poemul cronicarului). Ne vom opri însă asupra părții a IV-a a studiului, Întâiul dramaturg român: Ion Budai-Deleanu, reprodusă cu mici modificări după capitolul O ciudățenie literară din teza de doctorat a cercetătorului Barocul literar românesc (Minerva, 1982). Piesa Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa a fost scrisă în 1780 în colegiul românesc de la Blaj, discuțiile pentru stabilirea
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
dactilografiate într-o manieră la fel de neglijentă. Ele ilustrează, de aceea, toate gafele oralității transpuse fără ezitări în scris. Unul dintre subiectele specific lingvistice ale programei școlare de liceu - " Originea și evoluția limbii române" - este tratat în Internet în cîteva variante, reproduse fără modificări în mai multe site-uri de referate. Lectura textelor oferă o cantitate impresionantă de greșeli banale, din toate categoriile, dintre cele care se pot de altfel culege din lucrările școlare și în afara "suportului informatic". Frecvente sînt greșelile de
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
trebu dați pe mîna lui"; "pentru progres trebu caracter și minte" - dar cu siguranță că tre: "tre să mergem la Vadul lui Vodă"; "tre să shtii să faci de toate"; "soacra nu tre să se bage". Cu intenția de a reproduce graiul și registrul colocvial (care în acest caz, daca nu se suprapun, oricum interferează puternic), apar și forme specifice ale unor elemente gramaticale: ale demonstrativului (ista, aista, cela): "de unde negativismul ista?"; "taman aista trebuia să ne oprească"; "tinerii ceea" (= ceia
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
Columbiei, Enrique Arias Jiménez, urmat de ambasadorul Spaniei, Jesús Atienza Serna, de cel chilian, Manuel Hinojosa Muñoz și de Antonio Correa Bonet. Timp de patru ceasuri s-a dat glas unor crîmpeie din faimosul roman, alese după voința fiecăruia și reproduse în principal în limba lui Cervantes și în română, dar și în germană, franceză, engleză, catalană și bulgară. Astfel, au intervenit: Directorii de la Institutul Goethe - Hans Georg Thönges, Institutul Francez - Jean-Marc Colombani, Consiliul Britanic - Stephan Roman, Teresa Vicente, consilier lingvistic
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
Cornelia Ștefănescu Înainte de a descrie ediția Texte uitate - Texte regăsite, cuprins și alcătuire ce vin să ilustreze direct ideea vitalității textelor vechi, folosesc prilejul să reproduc o secvență de comentariu. Am găsit aici, ca într-o oglindă, tot ce gândisem de ani buni despre literatura noastră veche, mereu cu părerea de rău de a mă fi menținut doar pe poziția cititorului prudent entuziasmat. Ceea ce nu aș
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]