717 matches
-
familiei d'Este nu o consolează. Singurii care-i stau alături sunt Ercole Strozzi și Pietro Bembo. Bembo îi scrie să nu se arate prea disperată, ca să nu iasă vorbe că ar fi îngrijorată de teama de a nu fi repudiată de soț. Lucreția nu reușise încă să-i dea un moștenitor soțului, dar reușise să se facă iubită de socru și de poporul din Ferrara.Problemele familiei Borgia cresc, când după scurtul pontificat a lui Pius al III-lea, este
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
a marcat începutul domniei sale personale. După ce a înfrânt, fără să subjuge, Regatul Scoției, în 1340 s-a autodeclarat moștenitor al tronului francez începând ceea ce va fi cunoscut în istorie sub numele de Războiul de o sută de ani. Eduard a repudiat Tratatul de la Northampton care a fost semnat în timpul regenței, reînnoind astfel cererile suveranității engleze asupra Scoției rezultând cel de-Al Doilea Război Scoțian de Independență. Intenționând să recâștige ceea ce englezii au deținut, el a câștigat din nou controlul asupra Berwick
Eduard al III-lea al Angliei () [Corola-website/Science/312461_a_313790]
-
că, dacă va pierde alegerile, va trebui să învingă Confederația înainte de a preda mandatul succesorului său: În timp ce platforma democraților urma „aripa păcii” din partid și spunea că războiul este un „eșec”, candidatul lor, generalul George B. McClellan, susținea războiul și repudia platforma. Lincoln i-a oferit lui Grant mai mulți soldați și și-a mobilizat partidul pentru a-și reînnoi susținerea lui Grant în efortul de război. Capturarea Atlantei de către Sherman în septembrie și cucerirea Mobile-ului de către au pus capăt
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
ori. Căsătoria nu se considera consumată decât după nașterea primului copil. În caz că femeia era sterilă, soțul își putea lua în mod liber, fără acordul soției, o concubină. Putea și divorța, deși divorțul era în genere detestat, sau putea să-și repudieze soția, caz în care copiii rămâneau la tată. Soția putea să se despartă de soț nu prin divorț, ci fugind și adăpostindu-se într-o mănăstire, unde, dacă rămânea trei ani, era considerată în mod legal divorțată. Samuraii care nu
Samurai () [Corola-website/Science/302278_a_303607]
-
Republicii Polone”), cu Daszyński (politician socialist și fost membru al parlamentului austriac), ca prim-ministru și colonelul Edward Rydz-Śmigły drept comandant militar. Moderații din Varșovia, care acum sperau la revenirea de generalului Piłsudski, care era încă arestat la Magdeburg, a repudiat declarația de la Lublin privind desființarea Regenței și planurile acesteia de reforme sociale radicale. Deja în octombrie Consiliul de Regență solicitase eliberarea lui Piłsudski și, după negocieri ținute prin intermediul lui , generalului i s-a permis să se întoarcă la Varșovia, unde
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
la sistemul economiei de piață și au urmat modelul politico-economic dezvoltat în URSS. Acestea au inclus atât regimuri revoluționare și cât și post-coloniale din lumea în curs de dezvoltare. După moartea lui Stalin în 1953, succesorul său, Nikita Hrușciov, a repudiat politicile lui, a condamnat cultul personalității lui Stalin în discursul secret la Congresul al XX-lea al partidului în 1956, și a inițiat destalinizarea și liberalizarea (în cadrul acelorași limite politice). Drept consecință, cea mai mare parte a partidelor comuniste din
Stalinism () [Corola-website/Science/298236_a_299565]
-
o formulă canonica: el vrea și lirism freatic și istorism vizionar și sociologism catalizant. Cu intarsii livrești, proza să nu respectă structurile prestabilite; povestirea da sens curgerii timpului, dar repeta haosul viului, încâlceala polimorfului, încercând a stăpâni universul prin cuvânt, repudiind, însă, fixarea. George Bălăiță s-a statornicit, totuși, în iluzia cea mai cuprinzătoare: românul. În colecția de titluri aparținând generației, contribuția lui nu e atât cantitativa, prozatorul publicând cu zgârcenie. Dar la George Bălăiță plăcerea experimentului întrece, se pare, pe
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
următor au apărut o serie de elemente noi care anunță importante mutații în gândirea pedagogică și practica școlară. Aproape tot ceea ce creaseră secolele anterioare în domeniul practicii instructiv-educative era cuprins acum în termenul de școală tradițională și începuse să fie repudiat. Apare, mai întâi, o reacție față de școala herbartiană, întemeiată exclusiv pe receptivitate, pe orientare exclusiv teoretică a conținutului activității didactice. Se creează, astfel, așa-numitele școli noi din Marea Britanie, Franța, Germania, SUA. Tot acum, ca urmare a inițierii cercetărilor experimentale
Educație () [Corola-website/Science/296552_a_297881]
-
veche, a fost identificată ca Judith, fiica lui Geza, Marele Duce al Ungariei. La scurt timp după nașterea sa, căsătoria dintre părinții săi a luat sfârșit, probabil din cauza deteriorării relațiilor politice dintre Polonia și Ungaria. Mama lui Bezprym a fost repudiată și trimisă departe, deși, este posibil să fi rămas în Polonia și să fi murit la scurt timp după aceea. La scurt timp după divorț, Boleslau s-a recăsătorit cu Emnilda, cu care a avut cinci copii. Fiul cel mare
Bezprym () [Corola-website/Science/327692_a_329021]
-
trebuia să plătească un omagiu monarhului francez, rămânând fidel francezilor, însă numai pe teritoriul lor. Acesta a fost una dintre cauzele indirecte ale Războiului de O Sută de Ani. Conflictul între baroni și rege s-a intensificat, iar Henric a repudiat dispozițiile de la Oxford din 1261. Henric a obținut o bulă papală în 1261, prin care avea dreptul să renunțe la jurămantul său, apoi ambele părți au început să-și ridice armele. Prințul Edward, fiul cel mare a lui Henric, a
Casa de Plantagenet () [Corola-website/Science/310961_a_312290]
-
a fost ucis în închisoare, cu acceptul tacit al reginei. Peste patru ani, regele va fi răzbunat de fiul său, care-l va ucide pe Mortimer și o va alunga pentru totdeauna de la curte pe mama sa, Isabela. Eduard a repudiat Tratatul de la Northampton care a fost semnat în timpul regenței, reînnoind astfel cererile suveranității engleze asupra Scoției rezultând cel de-Al Doilea Război Scoțian de Independență. Intenționând să recâștige ceea ce englezii au deținut, el a câștigat din nou controlul asupra Berwick
Casa de Plantagenet () [Corola-website/Science/310961_a_312290]
-
înțeleptei sale politici diplomatice prin convingerea papei Ștefan al II-lea să îi accepte protecția, moartea lui Carloman I îi lăsa mână liberă lui Carol cel Mare, acum ferm instalat pe tronul francilor, să acționeze împotriva longobarzilor, după ce deja o repudiase pe fiica lui Desiderius, Desiderata. În anul următor, un nou papă Adrian I, din tabăra opusă lui Desiderius, a întors jocul alianțelor, cerându-i regelui longobard cedarea de noi regiuni, fapt care l-a pus pe Desiderius în situația de
Regatul Longobard () [Corola-website/Science/324818_a_326147]
-
Varșovia și a consfințit poziția URSS drept una dintre cele două superputeri mondiale dominante, poziție pe care a menținut-o pentru aproape patru decenii după moartea lui Stalin (în 1953). Cu toate acestea, generațiile de conducători care au urmat au repudiat stalinismul. Succesorul lui Stalin și prim-secretar al partidului, Nikita Hrușciov, a denunțat folosirea represiunii în masă și cultul personalității, (în 1956). Stalin s-a născut în orașul Gori, Georgia, în familia cizmarului Vissarion Ivanovici Djugașvili. Mama sa, Ekaterina Geladze
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
ce ar fi fost dacă", dar care sunt, prin natura lor, improbabile. Deși politicile economice și sociale ale lui Stalin au pus bazele pentru ridicarea URSS la statutul de supraputere, cruzimea cu care a condus afacerile sovietice au fost ulterior repudiate de succesorii săi în conducerea Partidului Comunist. Trebuie notată denunțarea stalinismului de către Nikita Hrușciov în februarie 1956. În "Raportul secret", "Despre cultul personalității și consecințele lui", ținut în cadrul sesiunii închise a celui de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
în revista „Roma”, G. Călinescu manifestă un interes special pentru opera celui mai cunoscut, pe atunci, cărturar al Italiei - De Sanctis, pe care și-l ia ca model în tot ceea ce va întreprinde în sfera biografiei și a istoriei literare. Repudia jurnalul, considerându-l „o prostie”, însă pe cele ale confraților din alte generații, fie tipărite, fie în manuscris, le citea cu voluptate și le folosea în elaborarea profilului sau în evocarea ambianței culturale și literare. Epistolele lui G. Călinescu ce
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
Căsătoria a fost furtunoasă; familia Berthei s-a opus căsătoriei, iar Constance a fost disprețuită la curte pentru rudele și obiceiurile ei importate din Provence. Prietenul lui Robert, Hugh de Beauvais, a încercat să-l convingă pe rege să o repudieze în 1007. Posibil ca la cererea ei, doisprezece cavaleri rude ale ei l-au ucis pe Beauvais. În 1010 Robert a plecat la Roma, urmat de fosta lui soție Bertha, pentru a solicita permisiunea de a divorța de Constance și
Constance de Arles () [Corola-website/Science/333158_a_334487]
-
creștine, dar mai ales în cele necreștine, reușind să creștineze un mare număr de păgâni din lumea budistă, din lumea musulmană sau din Africa subsahariană. Adepții acestor culte creștine pun accentul, ca și întemeietorul protestantismului, Luther, pe biblie (Sola Biblia), repudiind aproape "in corpore" tradițiile nebiblice și precreștine, caracteristice bisericilor tradiționaliste catolice și ortodoxe. Pe de altă parte, aceste culte au introdus și elemente noi de ritual preluate din textul biblic, pentru a le înlocui pe cele tradiționale. Aproape toate aceste
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
căsătorie, declară că n-a avut nici un contact carnal cu soția sa și cere Bisericii anularea căsătoriei. Se însoară la 29 aprilie 1572 cu Anna Koltovski, fiica unui curtean. După doi ani de căsătorie îi va reproșa sterilitatea, o va repudia și o va trimite într-o mănăstite unde va deveni sora Daria. Țarul se căsătorește pentru a cincea oară cu Anna Vasilcikova care, curând, va suferi o moarte violentă. A șasea soție, Vasilisa Melentieva, este surprinsă după câteva luni în
Ivan al IV-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/303818_a_305147]
-
Barbu: „Jocul secund, mai pur, al poeziei lui Ion Barbu, profund atașat literaturii franceze (chiar și Edgar Poe apare în “Veghea lui Roderick Usher” revizuit în spirit mallarmean) este mai curînd inspirat de o estetică sincronă (ideea de sincronizare fiind repudiată, altminteri, de către poet): apelul la artă pură în Parisul de după Primul Război Mondial. Charles Edouard Jeanneret (Le Corbusier) și Amedee Ozenfant își lansau manifestul întoarcerii la principiile ordinii clasice (de aici, probabil, disprețul lui Ion Barbu pentru sincronismul lovinescian), intitulat
Maria Ana Tupan () [Corola-website/Science/311051_a_312380]
-
că nu a primit un răspuns favorabil din partea Papei, Henric îl sfidează, asumându-și supremația asupra chestiunilor religioase în 1531,sub titlul de "Conducător suprem al Bisericii și clerului din Anglia" și rupând relațiile diplomatice cu Roma. În 1532 o repudiază pe Catherine, după 23 de ani de căsătorie. Această repudiere, cunoscută ca "divorțul regal" (într-o epocă în care nu exista noțiunea de "divorț"), marchează ieșirea clerului catolic din Anglia de sub autoritatea papală și nașterea Bisericii Anglicane. Anularea căsătoriei, refuzată
Catherine de Aragon () [Corola-website/Science/300134_a_301463]
-
scris primul text postbelic serios despre Călinescu, dacă nu mă-nșeală memoria. Șt. A.D. : Da. Cam așa ceva. În orice caz, Negoițescu a fost condamnat pentru ideile lui literare. A făcut întâi închisoare înainte de a fi, ca să zic așa, condamnat și repudiat pentru ideile lui politice. Dar în anii '60, noi ne-am refăcut într-o anumită măsură și totuși, revenirea noastră a fost, după perioada acelui exil pe care ni l-am impus, o revenire individuală. Fiecare s-a descurcat cumva
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
a se urca pe tron, cu Barbara Radziwill, fiica hatmanului Jerzy Radziwill. Atât de agitat a fost primul Seim al lui Sigismung (31 octombrie 1548), încât deputații au amenințat că renunță la loialitatea lor, cu excepția în care regele își va repudia soția. Cu toate acestea, el a refuzat și a câștigat alegerile a doua zi. În 1550, Sigismund a strâns a doua adunare Seim, iar nobilimea a fost mustrată de Piotr Kmita, Mareșalul Seimului, care i-a acuzat de încercarea de
Dinastia Jagiellonilor () [Corola-website/Science/329382_a_330711]
-
în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente. Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune, ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie. Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la
Emil Cioran () [Corola-website/Science/297107_a_298436]
-
este pe cale să se distrugă prin obiectivare de sine, producție și reproducție irepresibilă, exces de autoanaliză, de transparență și prin triumful artificialului. Ironia destinului a vrut ca Emil Cioran să devină celebru tocmai în limba franceză, ale cărei constrângeri le repudiase în tinerețe. Curând după debutul francez, Cioran începe să-și semneze volumele "E.M. Cioran". Destui au presupus că inițiala M. trebuie să reprezinte comprimarea unui prenume francez sau românesc, probabil "Michel" sau "Mihai". În realitate, inițiala "M." din semnătura sa
Emil Cioran () [Corola-website/Science/297107_a_298436]
-
Maria a fost de fapt August Ludwig, Freiherr von Senarclens de Grancy, șambelanul mamei lor. Mama lui, deși consort al Marelui Ducat, a trăit despărțită de soțul ei, de care în cele din urmă a divorțat, dar acesta nu a repudiat paternitatea oricăruia dintre cei patru copii născuți în timpul căsătoriei. Atunci când țareviciul Alexandru al Rusiei și-a ales-o ca soție pe tânăra soră a Prințului Alexandru, Maria, care avea 16 ani, părinții lui au consimțit la căsătorie. Din cauza tinereții ei
Prințul Alexandru de Hesse și Rin () [Corola-website/Science/318261_a_319590]