707 matches
-
că în critica bucureșteană, lumea ideilor și scara valorilor își găsesc expresia deseori într-un vocabular de artilerie concretizat în expresii ca " a distruge", "a suci gâtul", "a face praf", "a da la cap". Acest tip de intransigență violentă este repudiat de Sebastian: "În literatură, în critică și în cultură, în genere, nu cunosc atitudine mai primară, mai obtuză, mai lipsită de sens decât aceasta. Nu că aș fi pentru o critică blajină, tolerantă, fără asperități sau fără exigențe, dimpotrivă. O
Un impresionist lucid by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7883_a_9208]
-
paradoxală, cum se întâmplă cu Eugen Ionescu și nici nu se lasă antrenat de un subiectivism excesiv ca Anton Holban ori Ion Călugăru". Statutul echivoc al "impresionismului" îmbrățișat de critici renumiți precum Jules Lemaître, Taine, Sainte-Beuve, Lanson, Lovinescu sau Călinescu, repudiat de multe ori, exaltat alteori, impune o clarificare a acestui "impresionism de structură obiectivă" al lui Sebastian, aflat în strânsă legătură cu sensibilitatea estetică ce constituie substanța emoțională a criticii literare veritabile. La Mihail Sebastian, sensibilitatea estetică, plăcerea (intelectualizată) a
Un impresionist lucid by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7883_a_9208]
-
sufletească de prim ordin. Se află în cauză acei oameni care, fără a face caz de credință, se comportă în viață, "mai ales în momente cruciale" "hotărît și exemplar creștinește". Întrebarea lui Al. Paleologu e retorică: "Putem oare să-i repudiem pe acești ...domni Jourdainť ai credinței, de fapt creștini care se ignoră, virtualmente poate chiar sfinți?". Se manifestă astfel reversul, ca să zicem așa, al polemicii ce pare a constitui panașul eseistului. Demontînd ponciful, războindu-se cu "ideile primite" (acele "idees
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6993_a_8318]
-
la începuturile activității sale, Mihai Zamfir a fost preocupat cu precădere de istoria literară (Gândirea românească în epoca pașoptistă 1830-1860 - studiu scris în colaborare cu Paul Cornea și Proza poetică românească în secolul al XIX-lea), mai târziu autorul va repudia recursul la diactonie, fiind atras de stilistică și precizând, chiar, în Formele liricii portugheze (1985) că: "studiul nostru s-a ferit în măsura posibilului de parazitismul istoriei literare. Datele istoriei literare sunt furnizate cu zgârcenie, numai în măsura în care devin indispensabile pentru
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
Petrus Hispanus), cînd un conciliu alcătuit din 16 teologi a cenzurat alte 219 propoziții filozofice. Această suită de interdicții a îngustat pînza freatică care alimentase pînă atunci terenul gîndirii universitare - gîndirea lui Platon, Aristotel și Plotin. Grecii începeau să fie repudiați oficial, din rațiuni de imunitate doctrinară. Miezul conflictului e de căutat în neputința teologilor de a gîndi geneza creștină în termenii filozofiei grecești. Mai precis, grecii semănau cu niște copii geniali care se dădeau în leagănul antinomiilor ireconciliabile, balansîndu-se neîncetat
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
e că alegerea o face nu fără o vădită tresărire de vanitate, tresărire pe care, abil și aproape stînjenit, o drapează în faldurile modestiei: "Mai există însă, în însuși excesul angajamentului meu, un fel de voință aproape sacrificială de a repudia mărețiile înșelătoare ale filozofiei." (p. 69) Și iată cum Bourdieu cade în greșeala pe care le-o reproșa adepților autobiografiei: vanitatea, uriașa, ireductibila și incomensurabila vanitate a intelectualilor umaniști. "Traiectoria socială și școlară care mă condusese către sociologie mă singulariza
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
coboare sub pragul actual de simpatie obștească, atunci poate fi liniștit: factorul timp va curge în favoarea lui. În plus, sunt cîteva trăsături din a căror încrucișare putem intui ceva din portretul acestui om pe cît de frumos, pe atît de repudiat de cei care văd în el un pericol ideologic. Prima trăsătură am atins-o deja. Dan Puric și-a schimbat în mod izbitor condiția, sărind parcă peste propria umbră, precum un electron care, săltînd de pe nivelul energetic al scenei artistice
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
-l preschimbă într-o apariție pe care o judecăm în funcție de poziția pe care soarta ne-a dat-o în societate. Cei care nu au nepăsarea lui și care tremură pentru orbita pe care au ajuns să se miște, îl vor repudia găsindu-i o puzderie de de-fecte. Cei care însă intuiesc că epoca actuală e impregnată de o subtilă tiranie ideologică ce crește de la an la an, îl vor încuraja. Între aceste capete de pod se va mișca și destinul lui
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
la italieni, fiind internat în lagărul de ofițeri austrieci de la Montecassino. La acea vreme avea deja încheiat Tractatus-ul, pe care i-l va trimite lui Gottlob Frege, în speranța primirii unui ecou prielnic. Frege nu va înțelege nimic din Tractatus, repudiind cartea, gest care avea să-i provoace lui Wittgenstein o mare dezamăgire. O neînțelegere asemănătoare va dovedi și Russell, și alături de el editorii vremii, Jagoda și Braumüller, care vor refuza să-i tipărească manuscrisul. Refuzurile primite îi vor spori lui
Gînditorul fără urmași by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7801_a_9126]
-
națiune, tradiție sau biserică. Culți și posedînd o pană literară de calitate, Ovidiu Hurduzeu și Mircea Platon nu se sfiesc să vorbească tocmai de valorile pe care societatea deschisă le respinge fără menajamente. Iată și motivul pentru care vor fi repudiați. Deși extrem de polemică, cartea nu e resentimentară și nici vindicativă. Sobră și politicoasă în ton, principalul ei merit este că rămîne în granițele intelectualității de dreapta. Cu alte cuvinte, intelectualii de stînga nu sunt pomeniți pentru simplul fapt că nu
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
Leipzig apare, în 1877, lucrarea de doctorat a junimistului Constantin Dimitrescu-Iași, intitulată Der Schönheitsbegriff. Eine ästhetisch-psychologische Studie, care va sta la baza prelegerilor susținute de autorul ei la universitățile din Iași și din București. Ioan Pop-Florantin, cu studii la Viena, repudiat de junimiști pe motive politice, dar nu mai puțin congener în plan estetic, este autorul celui dintâi tratat integral românesc în materie de teoria frumosului: Estetica (1874 și 1879). Dorind să înnoiască principiile școlii teatrale românești, dominată de școala franceză
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
și de stil, găsim, în chipul cel mai sugestiv, efigia autorului, aristocratică și ceremonioasă uneori, alteori ironică ori cu subînțelesuri polemice", prevăzută, "în palimpsestul textului, cu lecturile, cu obișnuințele cu aprehensiunile și preferințele sale". În pofida împrejurării că autorul Simțului practic repudia cu specifica-i cochetărie interesul autoscopic, "sinceritatea" ce nu s-ar cuveni a constitui "cîtuși de puțin ocupația unei conștiințe libere" deoarece, în lista păcatelor de care făceau uz confesorii iezuiți, se găsea și așa numitul "peche de scrupule"...La
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
activistă industrială". Automobilul putea fi astfel elogiat cu fervoare imnică și apreciat ca mai prețios decât celebra Victorie din Samotrace adăpostită la Muzeul Luvru. "Această eternă și inutilă admirație a trecutului", "cangrena fetidă a profesorilor, arheologilor, ghizilor și anticarilor" erau repudiate cu o violență a trăirii asociate prezentului, imediatului dinamic, unei lumi de conflicte și tensiuni, într-o "luptă" care ar sta la baza oricărei frumuseți. Persoanei întâi singular, a individului închis în sine, i se preferă pluraul noi, cu o
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
fost de o abjecție vădită - viața lui a fost conservată ca într-o bancă de date menite uzului public. Cum s-ar spune, orice rău e înspre bine. Dacă ar fi apucat să-și citească dosarul, Noica l-ar fi repudiat în întregime, considerîndu-l nu atît o profanare a elementului privat din viața sa, cît mai curînd o pierdere de vreme pentru cei care au stat să se ocupe cu latura accidentală, fatal superficială, a existenței sale cotidiene. L-ar fi
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
asceză a discursului care se leapădă de trupeasca povară printr-o elansare spre infinitul misterului. Nedorindu-se un jurnal al accidentalului senzorial, al împotmolirii în materia absconsă a concretului, creația lui Miron Kiropol aspiră spre revelație. Odată cu învelișul cărnii e repudiată și suferința diferențierii sexuale, sub semnul androginului arhetipal: "Să nu aud nici foșnirea cărnii, / Nici carnea-n sine cînd dă aroma / Amestecată cu ploaia serii / În care trăiesc fantomaticele stări ale acestei lacrimi. / Pe acolo coboară cu piciorul ce tremură
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
iar nu imputabilă), acțiunea ei este contraproductivă. Fobia deturnează gîndirea de la evaluarea obiectivă a faptelor" (A.-P.I.). Nu este ocolit nici un truc deja experimentat și anume acela de a prăvăli asupra anticomuniștilor vinovăția comuniștilor. Nu sunt cei dintîi ... tendențioși? Repudiind ideologizarea indusă de partidul unic nu sunt ei înșiși ideologi? Primul ei efect (al fobiei) este reinterpretarea ideologică a tot ceea ce s-a întîmplat sub comunism, astfel ca nimic să nu poată fi invocat de cineva drept indiciu al unor
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
în afara uzanțelor l-a contrariat puternic pe Ceaușescu, mai ales că nu rămăsese singulară. Cu excepția obedientului Eugen Barbu și a câtorva din grupul său, în același spirit cu Stancu au vorbit Marin Preda, Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, A. E. Baconsky, repudiind Tezele și arătând că reprezintă o dare înapoi inexplicabilă de la ceea ce se câștigase în faza anterioară, de miniliberalizare. Mai ales discursul lui Baconsky impresionase, capodoperă de ironie amară. Lui Ceaușescu nu i se mai întâmplase să fie contrazis public și
USR sau SSR? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7259_a_8584]
-
intermediul acestui mecanism constituțional se deschide un dialog interinstituțional ce trebuie să fie guvernat de normele constituționale referitoare la colaborarea loială între acestea. În acest caz, Parlamentului îi revine rolul fie de a-și însuși observațiile, fie de a le repudia, fie de a respinge la vot propunerea/proiectul de lege, atunci când consideră că motivele invocate sunt întemeiate, iar anvergura acestora determină caracterul inacceptabil al legii. Prin urmare, dialogul constituțional are drept efect redeschiderea procedurii legislative între aceste instituții, însă numai
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
care mai ales prin prisma hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021 (Cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C291/19, C-355/19 și C-397/19) și din 22 februarie 2022 (Cauza C-430/21) nu pun probleme în momentul de față, se repudiază o garanție a coerenței sistemului de drept național - abaterea disciplinară constând în nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Faptul că, prin decizia la care facem prezenta opinie separată, s-a arătat că în continuare
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
intermediul acestui mecanism constituțional se deschide un dialog interinstituțional ce trebuie să fie guvernat de normele constituționale referitoare la colaborarea loială între acestea. În acest caz, Parlamentului îi revine rolul fie de a-și însuși observațiile, fie de a le repudia, fie de a respinge la vot propunerea/proiectul de lege, atunci când consideră că motivele invocate sunt întemeiate, iar anvergura acestora determină caracterul inacceptabil al legii. Prin urmare, dialogul constituțional are drept efect redeschiderea procedurii legislative între aceste instituții, însă numai
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
o clasificare artificială a seriozității operatorului doar plecând de la titlul cu care deține autobuzul. Distincția sugerată de către reclamantă este cu atât mai neverosimilă cu cât afirmă că acceptă contractul de leasing ca titlu de deținere a autobuzelor, dar repudiază contractul de închiriere, deși leasingul este o varietate a locațiunii, iar denunțarea înainte de termen a unui contract de închiriere ar putea fi la fel de păgubitoare ca și în cazul unui contract de leasing. În aceeași măsură a fost
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
comunicarea lor fiind de ordinul evidenței. Așa se face că modul cel mai sigur de a te descalifica în ochii lui Solomon Marcus e să afirmi că în matematică nu e urmă de poezie și că, în intimitatea ei, poezia repudiază matematica. Cartea Răni deschise - o antologie de interviuri, articole și conferințe din ultimele decenii - e străbătută de acest leitmotiv: trăim într-o cultură a cărei unitate nu ne îngăduie să facem separări drastice în interiorul ei. Prin urmare, dihotomiile rigide de
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
a atacat niciodată confrații, din contra le-a luat apărarea de câte ori regimul le punea gând rău. După 1989, tot el s-a aflat la originea unor legi menite să-i protejeze pe scriitori și pe artiști, în general, și, deși repudiat de mulți dintre beneficiari, a răspuns prezent la toate apelurile mereu primejduitei noastre bresle.
„De liniște ființa mea se teme”… by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5941_a_7266]
-
a permis revenirea în forță a naționalismului pe care Czesław Miłosz îl prevestise încă din 1953. Critica sistemului nu mai părea insuportabilă cenzurii, câtă vreme sistemul însuși încetase să mai fie asociat cu sovietismul pe care naționalismul începuse a-l repudia. Toată discuția iscată în ultima vreme de radicalismul maniheist al Hertei Müller ar fi avut alt curs, mai normal, dacă s-ar fi avut în vedere literatura însăși din comunism, și nu comportamentul scriitorilor. Curajul și lașitatea au sens, când
Miza în artă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5952_a_7277]
-
apare aici mai puțin ca un complice malefic cât o sfătuitoare bună, încercând să modereze dorința de sânge a contesei și să o prevină în privința riscului unei relații cu un bărbat mult mai tânăr ca ea. Amantă ocazională a contesei, repudiată de aceasta, Darvulia moare de chagrin d’amour într-un moment în care nu leșinurile și sărurile sunt la modă, ci mai degrabă fecioarele de fier și arderea pe rug. În schimb, îi servește contesei drept ghid în cruzime contele
Gore: pasiune și omor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5905_a_7230]