1,628 matches
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > LÂNGĂ O ALTĂ PLOAIE Autor: Vasile Pin Publicat în: Ediția nr. 1258 din 11 iunie 2014 Toate Articolele Autorului când o să vii o să deschid fereastra gutuiului și-o rescriu ziua să fie duminică stând dreaptă ca un șirag de flori albe deasupra tăietorilor nu avem apă în casă avem mai mult o idee secată despre noi un anotimp de ploi despletite pentru care nu există iertare când o să vii
LÂNGĂ O ALTĂ PLOAIE de VASILE PIN în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_pin_1402504331.html [Corola-blog/BlogPost/361003_a_362332]
-
Ediția nr. 1734 din 30 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu încerca să pui în ordine cocorii In zborul lor, sau ploaia, în drumu-i spre pământ, Inlăcrimând cu-atâta disperare, norii. Nu încerca acum, să inventezi cuvânt Cu care să rescri... firescul, pe-altă cale. Același ruginiu va fi pe frunza verde Și apele vor lua mereu aceeași vale Din picături de rouă... sclipirile s-or pierde Prin brumă, iar desculțul, vrea și el încălțat. Neobrăzatul must... cu-nțepătura-i sacră
E TOAMNĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_bunget_1443594418.html [Corola-blog/BlogPost/369580_a_370909]
-
nemărginirii. A adus pe pământ ouă (dogmatice!) clocite sub aripile creației, trecute prin turbulențele sarcasmului autentic ca un scriitor contemporan. Sub degetele sale fecioria meschinătăților noastre plânge rupându-și corsetul mioritic, adulmecând acatistele lumii. Decalogul dacă nu mai poate fi rescris, solicită adăugiri semnificative. Talmudul luat ca reper într-o lume dezorientată și lipsită tot mai mult de verticalitatea sacrului încă mai poate fi îndreptat. Raiul și Iadul capătă în acest context noi interpretări bujeniste. Termenii erudiți așezați alături de arhaisme pe
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_gligor_stopita_mihai_batog_bujenita_destin_cu_modu_ioan_gligor_stopita_1327656913.html [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
scrise în urmă cu sute de ani. Nu “Contractul social” va salva omenirea, ci “Contractul natural”, aplicat cu știința viului.Acest “Contract natural” există și el trebuie făcut cunoscut oamenilor. De aceea, acest “Contract social” conceput de J.J. Rousseau trebuie rescris pe alte Principii fundamentale, care să aibă ca idee centrală “Contractul natural” și două ministere de bază: ministerul Tehnologiilor solare și ministerul Artei-transformării. Singure, aceste două ministere, pot guverna toate popoarele înlănțuite și înghițite de peste 100 de ani în sfera
SCRISOAREA NR.73. (PARTEA A DOUA A EPISTOLEI ADRESATĂ PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1363335244.html [Corola-blog/BlogPost/345274_a_346603]
-
centrală “Contractul natural” și două ministere de bază: ministerul Tehnologiilor solare și ministerul Artei-transformării. Singure, aceste două ministere, pot guverna toate popoarele înlănțuite și înghițite de peste 100 de ani în sfera de putere a Timpurilor Moderne. Pentru că nu s-au rescris de sute de ani aceste tratate, dogme și doctrine politice, cei care ajung la guvernare - despotismul - din neștiință, violează pactul social, deschid calea anarhiei și apoi trăiesc ca în Paradis. În timp ce popoarele sărace își uită primordiile și își pierd suveranitatea
SCRISOAREA NR.73. (PARTEA A DOUA A EPISTOLEI ADRESATĂ PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1363335244.html [Corola-blog/BlogPost/345274_a_346603]
-
copilăriei sau a formelor de viață din trecut, multe aflate pe drumul pierzaniei. Printre factorii favorizanți, demni de menționat se numără și accesibilitatea computerului și mai apoi apariția internetului, care mi-au ușurat munca. N-am mai fost nevoită să rescriu și să arunc la coș cocoloașele de hârtie. Internetul mi-a înlesnit informația, încât n-am mai pierdut mult timp pe la biblioteci. Tot internetul a fost acela care m-a ajutat la o rapidă comunicare cu cititorii, căci pulverizând distanțele
PRIVIRI RETROSPECTIVE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1472518843.html [Corola-blog/BlogPost/375547_a_376876]
-
întâmplarea Va da și timpul înapoi, Nu vom lăsa poate uitarea Să-și facă chipuri de strigoi! Ne vom trezi din adormirea Ce ne-a cuprins și subjugat, Eradica-vom nesimțirea Și-al ei sălbatic rol ingrat! Ni s-a rescris o altă soartă Și s-a pornit un alt război; Deschidem iar aceeași poartă, Dar am rămas la fel de goi! S-au pus iar biruri peste poate Să-i sature pe alți ciocoi; Cine nu poate da din coate Rămâne hrană
NE-AM SĂTURAT DE STRIGOI! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1477322302.html [Corola-blog/BlogPost/371405_a_372734]
-
necontenit udați. Că vremea doamnei-toamnă e capricioasă, de nu-ți vine să scoți niciun câine din casă! Privind natura toamnei, îmi încălzesc gânduri, tristețea nostalgiei s-o aștern pe rânduri. Speranță de viață să ducă-n primăvară. Toamna să-și rescrie povestea exemplară. TOAMNA PE DEAL Toamna pe deal întinde generoasă, brațe pline cu belșug de poamă deasă. În coș așez cu grijă, mere și gutui. Cu aroma lor „să rup gura târgului"! Din dealuri, stejarii cu frunze ruginii privesc de sub
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
iubire și dor, cât din misiune e dezertor. Suvenir îmi dă lira viorii. Pe-aripi mă poartă să ating norii. Cioburi de speranță-mi duce-n zare, până în primăvară cu floare. Din frunze strâng lacrimi de iubire, Toamna să-mi rescrie amintire. CÂND FRUNZELE MOR ÎMBRĂȚIȘATE Mă îmbrac în haina gândului, de strigăt fioros, a moarte. Când pe poarta cimitirului intră frunze îmbrățișate. Altar e Universul Ceresc, de unde îngeri cântă Prohod. La rugăciune, alți muguri cresc frunze renăscute-n ram cu
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
gheață Și sângele o perdea grea Curgând mereu în strâmtoarea Prin care nu intră lumina Nici tristețea nicicând nu fuge (Bern, 23 noiembrie 2000) BALCANII (Ballkani) Hotare Pietre înfipte ca vârfuri de cuțite Pâraie încàrcate cu sânge Pietre vàruite Hieroglife rescrise în fugă fără frică Sârmă neruptă ghimpată Care leagă multe Din pietrele smulse iarăși Înfipte pentru totdeaună în inima care plânge Între cuțite (Bern, 27 aprilie 2004) SOSIA (Kipci) În flacăra care mă-nfășoară Eu din nou mor Pentru a
SHAIP BEQIRI ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI (POEZIE) de BAKI YMERI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1488266039.html [Corola-blog/BlogPost/344155_a_345484]
-
de iluzia revenirii pe scena literară publică. Între anii 1963-1964 a scris cel de-al doilea volum al „Memoriilor” despre anii 1946-1947, intitulat Pribeag în țara mea și câteva crâmpeie impresionante de „mărturii” din infernul temniței de la Aiud. Și-a rescris totodată „Memoriile” modificate și autocenzurate în speranța editării lor, încercând să publice și poezii, dar fără succes. În anul 1968 a fost pensionat, iar pe 20 decembrie 1969, la împlinirea vârstei venerabile de 80 de ani, Nichifor Crainic a fost
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
țigaracălcând-o cu grija de a nu mă strivi ai șoptitacumca și de fiecare dată... X. LÂNGĂ O ALTĂ PLOAIE, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1258 din 11 iunie 2014. când o să vii o să deschid fereastra gutuiului și-o rescriu ziua să fie duminică stând dreaptă ca un șirag de flori albe deasupra tăietorilor nu avem apă în casă avem mai mult o idee secată despre noi un anotimp de ploi despletite pentru care nu există iertare când o să vii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasile_pin/canal [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
va striga la lună să se dea la o parte și voi călca în picioare una câte una toate nopțile albite la tâmplă dând drumul la ușă când o să vii ... Citește mai mult când o să viio să deschid fereastra gutuiuluiși-o rescriu ziua să fieduminicăstând dreaptă ca un șirag de flori albedeasupra tăietorilornu avem apă în casă avem mai multo idee secatădespre noi un anotimpde ploi despletitepentru care nu există iertarecând o să vii poarta fără poartăse va spargeși va striga la lună
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasile_pin/canal [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
plânsul vostru, Neputințe strânse-n urlet, Demnități puse-n căpăstru, Iar atunci vă port în suflet. Și mă rog făr’ de 'ncetare: Cerne Doamne peste lume Pacea ca prin vechi altare, Bucuriile-n cutume. Fă din plânsul meu descântec, Psalm rescris cu jalea firii, De durere să mă vindec Mulțumind Dumnezeirii. Referință Bibliografică: Plâns in leagănul durerii / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Angelina Nădejde : Toate Drepturile Rezervate
PLÂNS IN LEAGĂNUL DURERII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1486154191.html [Corola-blog/BlogPost/375432_a_376761]
-
să mă scriu dar nu fusese modru căci totul e pustiu ai rătăcit cărarea sălbatic bidiviu ? da, mi-a șoptit pădurea ”venit-ai prea târziu !” acum mă caut prin timpuri ca orbul în pustiu pierdut prin anotimpuri dorind să mă rescriu simt că m-ascund sub versuri ca giulgiul în sicriu și-aud din universuri ”e poate prea târziu !” *** ce dor te poartă ... ? ce dor te poartă, pasăre măiastră pe-aripi de vânt? spre care orizont îți torci plutirea-n zarea
CE DOR TE POARTĂ ... ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1427791442.html [Corola-blog/BlogPost/382677_a_384006]
-
poezie - Strajă cuvintelor (Editura PIM, Iași, 2015), poemele dau seamă de zbaterile sale și ale eului ce „moare / în izvoare / tot ducând cu el caline / vise cu culori de soare“, de singurătăți și tristeți ce-i dau, totuși, șansa să rescrie din „doruri triste alte stanțe“, de sondaje în adâncul ființei și de întrebările chinuitoare, de căutările și agonia sufletului „golit de izvor“, de încercări, speranțe și iluminări, de patimi i iubiri rebele, de sensuri și nonsensuri și de tot amalgamul
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1446709879.html [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
frumos leac pentru a ne vindeca este, în viziunea poetului, iubirea. Deși “prin brazi adie vântul a-ntuneric”, Sandu Cătinean încearcă să înnopteze în rugi preacurate pentru ca răsăritul să îmbrace din nou brazii în lumină. “Un cerb din lumi necunoscute” rescrie frumusețea unei povești nemuritoare de iubire prin măreția simbolului pe care îl poartă, căci în versurile poetului se contemplă peisaje de o frumusețe covârșitoare, unde tainele naturii se dezvelesc în tablouri mirifice. O altă mare iubire pe care o nutrește
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1448901078.html [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
mângâiate de lumina caldă care crește în sfere înalte. “ Bucuria se revarsă / Peste tot și peste toate / Bulgări din lumina pură / Fac din jurul lumii roate.” “Pe câmpuri candide de maci” se împletesc speranțe și gânduri arzânde, căci roșul cel aprins rescrie povești trăite în alte vremuri care îi stârnesc poetului profunde amintiri. “ În seara când se scuturau salcâmii” se scuturau și amintiri printre miresmele lunii și, rătacind printre petale tainice, poetul se cufundă în vraja înserării plutind pe valuri de lumină
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1448901078.html [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
serios, strângându-l ușor cu mâna stângă de genunchi, timp în care motorul mașinii se oprise definitiv. - Atunci, hai să intrăm, a zis el tot în șoaptă, deschizând-mi portiera. În următoarele două ore am făcut dragoste ca și cum am fi rescris Kamasutra, cu artă, pasiune și dăruire, uitând de toate cele petrecute în ziua aceea. Amintirea vizitelor la Urluiu și cea de la mătușa îmi stârneau în prezent furia, omul acesta era precum un cameleon. Văzusem un Ovidiu la țară, altul, total
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485812951.html [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017 Toate Articolele Autorului 10 Mai, zi de sărbătoare națională, reașezată pe făgașul istoriei prin forța fidelității națiunii române sieși îndatorată a-și rescrie istoriografia adevărată la răspântiile propriului destin, în 2017 a prilejuit o nouă luminozitate ceremonială la Garden Party de la Palatul Elisabeta: oaspeți de pe toate meleagurile românești au sosit în comuniunea unui alai grandios, solemn, a celui mai important arc uman peste
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1494913490.html [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
în jerbe stilistice și în observații fine, este unul geometric, iubitor de de metodă și rigoare. Astfel, putem concluziona că Menuț Maximinian , prin acest tom, a deschis o nouă pagină a istoriei literaturii române contemporane, istorie ce se scrie și rescrie din mers. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: CRONICA DE GARDĂ -Istorie a Literaturii Române Contemporane / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1191, Anul IV, 05 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile
CRONICA DE GARDĂ -ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396703384.html [Corola-blog/BlogPost/347737_a_349066]
-
zicînd, frigului elemantar, din Mineralitate, în “ zgomotul și furia” rumorii “ istorice”, cumva autodestructive, societatea însăși (!!!) emanîndu-și, prin determinare și Dirijism - Control securistic- activistic, ba chiar “ sindicalist” - ( roata norocului)- “ tovărășesc” ( unii mai egali ca ceilalți”, etc.... Cât despre mine, cel ce rescriu acestea, “ rămânînd ce-am fost, romantic”- știu că ARS POETICA este o artă a SEDUCȚIEI- VRAJEI- FEERISMULUi, pledînd EMPATIC, o cale spre STAREA feerică, de FERICIRE... Astfel că, dincolo de opiniile convergente sau nu, ale exegeților mei, eu sunt al lui
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_evu_1400737060.html [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
fură din pumn primavara/ Nici urmă de suflet să-mi ducă povara/ Amurgu-i grăbit... se lasă iar seara.../ Adorm supărat, ostenit, blestem viața/ Și-n vis vine murgul să-mi mângâie fața/ Mă duce pe aripi, nu-mi trebuie scară/ Rescriu un poem fericit prima oară... (Am plecat șchiopătând). Ana Podaru gândește lumea prin contrastele vieții și încercările omului alunecat în suferință pe calea reîntoarcerii spre divinitate. Poezia ei pare o inițiere întru durere și speranță, întru finitudine și viață. Sub
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1490460443.html [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
ale morții lui, ca și ale colegei de la Albatros Gabriela Negreanu, - editoare a unei cărți de poeme ale fratelui meu Ioan Evu, deasemeni încă neclare, merită a fi scoase la lumină și redate memoriei culturale ale țării. Când se va rescrie o istorie a marilor arderi, dacă vreo editură se va găsi, am fi onorați să i se dedice o biblioteca cu numele său, eventual inițiindu-se și un Premiu internațional. Surse Cotidianul Clujeanul ș.a. Eugen Evu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/in-memoriam-ioan-simion-pop/ [Corola-blog/BlogPost/92546_a_93838]
-
Tribuna", „Contemporanul", „România literară"etc. Debutează în 1956 cu o poezie în „Scrisul bănățean", apoi în volum, cu Lumina întârziată (1967). Cartea stă sub semnul amintirilor tulburătoare ale vietii de lagăr, etapă care i-a marcat copilăria, acest ciclu fiind rescris ulterior sub titlul Ierburi amare și publicat în culegerea Toleranță (1995). Încântărilor juvenile în fața naturii și a iubirii, notate în versuri inegale sub raportul valorii, le ia locul, treptat, o poezie de meditație cu accente nostalgice, din care nu lipsește
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Portret_de_poet_horia_gane.html [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]