167 matches
-
un proiect asemănător adera și mitropolitul de Karlovitz, Ștefan Stratimirovici. Mai menționam că în istoria Mitopoliei de Karloviț, există 3 perioade distincte : epoca privilegilor (1690-1779), în care viața bisericească și raporturile cu statul habsburgic erau reglementate conform privilegilor acordate; epoca Rescriptului declaratoriu, al Regulamentului și Sistemului consistorial (1779-1782-1868), și în fine epoca Rescriptului imperial (1868-1920). Rolul Bisericii Ortodoxe Sîrbe în dobândirea independenței și în realizarea unității poporului sîrb în decursul secolelor XIX și XX a fost de o importanță majoră. În
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
că în istoria Mitopoliei de Karloviț, există 3 perioade distincte : epoca privilegilor (1690-1779), în care viața bisericească și raporturile cu statul habsburgic erau reglementate conform privilegilor acordate; epoca Rescriptului declaratoriu, al Regulamentului și Sistemului consistorial (1779-1782-1868), și în fine epoca Rescriptului imperial (1868-1920). Rolul Bisericii Ortodoxe Sîrbe în dobândirea independenței și în realizarea unității poporului sîrb în decursul secolelor XIX și XX a fost de o importanță majoră. În acest efort, un loc important l-a avut crearea Mitropoliei de Karlowitz
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
săruri de aluminiu, vegetale, pastă de var, albuș de ou amestecat cu făină sau cu var stins. În urma finisării, se putea scrie pe ambele fețe. ul putea fi și reutilizat în urma răzuirii textului vechi. Pergamentul rescris se numește "palimpsest" sau "rescript". Tehnicile moderne permit atât citirea textului "nou", cât și a celui inițial, îndepărtat prin răzuire. Deși pergamentul era un material mai solid și mai suplu decât papirusul și permitea zgârierea și ștergerea textului vechi pentru a se scrie un alt
Pergament () [Corola-website/Science/313163_a_314492]
-
49.287 florini și 24 de cruceri, sumă însemnată pentru acele timpuri făcând comparație cu întreaga avere a comunității Racovița care abia se ridica la suma de 5.116 florini și 26 cruceri. Hotărârea foștilor grăniceri a fost sacționată prin rescriptul împărătesc din 27 august 1861, doi ani mai târziu la data de 22-24 aprilie convocându-se la Sibiu în cancelaria "Astrei" prima ședință a reprezentanților foștilor grăniceri. Aceasta a fost condusă de către căpitanul pensionar racovicean Dionisie Drăgoiu, alegându-se primul
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
12 decembrie 1863 comitetul ales împreună cu președintele său, Stezar("Stejar") Constantin, a primit confirmarea guvernului țării și a fost însărcinat cu elaborarea "Statutelor" și administrarea fondului. Neaprobate de către forurile superioare în redactarea inițială, acestea au trebuit modificate primind acceptul prin rescriptul împărătesc nr.5530 din 10 martie 1871. Definind scopul "Fondului Școlastic", "Statutele" făceau părtași la el pe toți grănicerii și urmașii lor legitimi, administrarea sa urmând a se face de către ""Reprezentanța generală a foștilor grăniceri"", printr-un comitet ales din
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
chiar de unul dintre cei mai aprigi persecutori ai lui. Prin intermediul decretului, creștinii erau iertați pentru opoziția anterioară față de deciziile menite să-i întoarcă la păgânism. În 313, Constantin s-a întâlnit cu Licinius la Mediolanum, păstrându-se doar un rescript latin al lui Licinius trimis perfectului de Nicomedia, consemnat de Lactantius. Creștinii și alți adepți ale altor religii primeau libertatea deplină să urmeze orice religie doreau. Bisericile și clădirile private confiscate de la creștini le erau redate în mod liber și
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
externă, cu totul deosebită de cea sârbească». După alegerea noului patriarh, în persoana episcopului Samuil Mașirevici, sinodul întrunit în data de 26 august 1864, s-a pronunțat în principiu pentru separarea bisericească a sârbilor și românilor din Banat și Ungaria. Rescriptul imperial din 24 decembrie 1864, al lui Francisc Iosif, a confirmat această înțelegere și a încuviințat înființarea unei mitropolii ortodoxe române, cu sediul la Sibiu, în fruntea căreia era numit arhiepiscop și mitropolit Andrei Baron de Șaguna. Sub jurisdicția acestei
Arhiepiscopia Aradului () [Corola-website/Science/310622_a_311951]
-
care a putut funcționa pe lângă „Biserica 'a veche” , din „Deal” . Cazul nu a fost singular în acele vremuri, el fiind menționat de N.Iorga, care afirma că în satele transilvănene „"se găsea cine să învețe pe copii scrisul și cititul"” . Rescriptul împărătesei Maria Terezia din 9 septembrie 1743 care nu numai că a consimțit dreptul copiilor de iobagi români de a frecventa școala, dar prevedea și pedepse pentru „domnii de pământ” , de care satul nu ducea lipsă, care ar fi îndrăznit
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
Astfel, bisericii îi revenea prin lege obligația de a conduce și controla școlile poporale, preotul local devenind de drept directorul școlii iar protopopul, tractual, inspectorul ei. Prin vicariatele și protopopiatele subordonate, consistoriul blăjean, a adus la cunoștința tuturor preoților prevederile rescriptului gubernial nr. 9062/1855 după care, școlile de pe teritoriul fostelor regimente românești de graniță „"care sub direcțiunea militară au stat „"binișor"”, au fost puse și sub inspecția directorilor școlilor normale de la Orlat și Năsăud, ca și mai-nainte"”. Elocventă în
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
din sat purta numele de „Școala poporală elementară comunală” și în scurt timp a fost rechiziționată de către armată, ceea ce a dus la un declin evident al ei. Spre sfârșitul războiului, ea fost inclusă în așa zisa „zonă culturală maghiară” prin rescriptul împărătesc emis în data de 12 iulie 1917 la propunerea aceluiași conte Albert Apponyi. Racovița a avut numeroși reprezentanți în înființarea, conducerea și administrarea Fondului școlastic pe întreaga sa existență, oameni care s-au implicat în organizarea și gestionarea materială
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
un om ciudat. Rețineți că acest susținător al Bisericii catolice, tocmai În timp ce primii pontifi Începeau să emită bule Împotriva masoneriei, se face membru al unei loji, cu numele Josephus a Floribus. Mai mult, se alătură masoneriei, În 1773, când un rescript papal Îi condamnă pe iezuiți. Firește că de Maistre se alătură lojilor de tip scoțian, e evident, nu-i un iluminist burghez, adică un om al secolului Luminilor, e un iluminat - și trebuie să dați atenție acestor distincții, pentru că italienii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ne dă în prefața Principiilor de pedagogie liniamentele unei istorii a învățămîntului român popular din Ardeal. Și acest învățămînt, ca și multe alte lucruri bune, se datorește inițiativei acelei nobile și neuitate inimi de monarh, lui Iosif II. Printr-un rescript din 14 iulie 1875 se-nființează oarecum școala română răsăriteană. [ 3 iulie 1880] ["UNA DIN NENOROCIRILE ACESTEI ȚĂRI... Una din nenorocirile acestei țări este că toate nulitățile pretențioase câte aspiră la portofolii nu știu nimic alta decât Codul, n-au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe general consolidând prin pace posesiunile Rusiei din Asia centrală. Generalul au răspuns promițând că în acest sens va împlini instrucțiile suveranului său pentru pacificație. [23 mai 1876] TURCIA ["LA ÎNALTA POARTĂ.. "] La Înalta Poartă s-a dat citire unui rescript împărătesc care anunță că se mănține cabinetul actual, că sultanul renunță în favoarea statului la 60 000 de pungi din lista civilă și la toate veniturile câte rezultă din averea privată a Coroanei. Rescriptul recomandează {EminescuOpIX 115} restabilirea ecuilibrului bugetar, îmbunătățirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Înalta Poartă s-a dat citire unui rescript împărătesc care anunță că se mănține cabinetul actual, că sultanul renunță în favoarea statului la 60 000 de pungi din lista civilă și la toate veniturile câte rezultă din averea privată a Coroanei. Rescriptul recomandează {EminescuOpIX 115} restabilirea ecuilibrului bugetar, îmbunătățirea grabnică a finanțelor și a instrucției publice, reorganizarea Consiliului de stat și a ministeriului justiției. Miniștrii sunt avizați de a propune o formă de guvernământ care să corespundă mai bine tuturor supușilor fără
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a finanțelor și a instrucției publice, reorganizarea Consiliului de stat și a ministeriului justiției. Miniștrii sunt avizați de a propune o formă de guvernământ care să corespundă mai bine tuturor supușilor fără deosebire și să le asigure tuturor deplina libertate. Rescriptul termină cu dorința de a vedea întărindu-se și de acum înainte legăturile dintre imperiu și puterile străine și proclamă că M. Sa s-au suit pe tron prin mila lui Dumnezeu și cu voința poporului. După citirea rescriptului un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
libertate. Rescriptul termină cu dorința de a vedea întărindu-se și de acum înainte legăturile dintre imperiu și puterile străine și proclamă că M. Sa s-au suit pe tron prin mila lui Dumnezeu și cu voința poporului. După citirea rescriptului un fetvah au anunțat în mod solemn detronarea lui Abdul-Aziz. Marele vizir au notificat tuturor reprezentanților Turciei din străinătate nemijlocita stabilire a unui proiect de reformă. Aceiași reprezentanți au primit de la ministerul lor următoarea telegramă: După ce s-a lățit vești
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că Consiliul propusese confiscarea, iar împăratul au refuzat-o făcând deosebire între al meu și-al tău. În urma măsurilor guvernului, se lățise îngrijiri asupra "dreptului de proprietate" a moșiilor bisericești. Deci consiliul suprem se vede silit de-a declara prin rescriptul din 19 mart. 1783: Luîndu-se moșiile episcopiei și poate și cele mănăstirești sau ale altor institute, nu se înstrăinează nicidecum de la menirea lui darul făcut episcopiei mănăstirei sau institutului, ci, din contra, veniturile nesigure de mai nainte, ce nu se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sau ale altor institute, nu se înstrăinează nicidecum de la menirea lui darul făcut episcopiei mănăstirei sau institutului, ci, din contra, veniturile nesigure de mai nainte, ce nu se pot evita la proprietăți imobile, se asigurează. Tot în privința întrebuințării fondului spune rescriptul Consiliului Suprem din 4 iulie 1783: Împuținarea și micșurarea mănăstirilor are să continue și pământurile și fondurile lor au să se ieie spre administrare, averea preuțimei care nu locuiește în țară, prin urmare străine, are să se ia asemene, și din tot
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se va crea astfel are să se susție întîi clerul greco-răsăritean, apoi are să se înființeze cel puțin o școală, fie la Cernăuți sau în Suceava, și ce va mai rămânea are să se păstreze spre alte întrebuințări folositoare. În privința administrării fondului religionar, rescriptul Consiliului Suprem din 10 ianuar 1784, cătră generalul Enzenberg, spune următoarele: Spre a da pretutindene, iar mai ales poporului din Bucovina, dovadă vederată că economia cea nouă introdusă la moșiele episcopești și preuțești nu are alt scop decât numai binele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sus, trebuie să se facă sub privighearea și respective cu știrea episcopului și a Consistoriului, așa încît toate îndrumările de feliul acesta să ajungă la cunoștința poporului. Tot în privința administrării, întrebuințării și a însăși proprietății fondului s-au garantat prin rescriptul Consiliului Suprem din 3 marte 1784 cătră generalul Enzenberg următoarele: Pentru că după prea înalta intențiune a Maiestății Sale veniturile moșiilor preuțești și mănăstirești sunt îndeobște menite pentru susținerea episcopului și a celeilalte preuțimi ce se va sistemiza pentru înființarea școalelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aceste împrejurări. Persoana despre care se vorbește că s-ar însărcina cu formarea noului cabinet unguresc este baronul Sennyei, deși alții vor a ști că baronul a declinat definitiv această onoare. În Camera deputaților din Pesta s-a citit un rescript al președintelui consiliului adresat președintelui Camerei, prin care se anunță că în 8 fevruar demisiunea ministeriului a fost primită de M. S. Împăratul. În cea mai adâncă tăcere a parlamentului, D. Tisza luă cuvântul pentru a spune conform uzului parlamentar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
roman erau sărace în conținut, iar concepțiile arhaice privind cauzalitatea materială constituiau principiul care stătea la baza antrenării răspunderii în Roma Antică 39. Începând cu secolul al II-lea d. Hr., ideea imputabilității câștigă tot mai mult teren. Potrivit unui rescript atribuit lui Hadrian, voința de a comite fapta era considerată mai importantă decât rezultatul 40. Deși în dreptul feudal, sub influența bisericii, a fost dezvoltată problematica vinovăției, disociindu-se între formele intenționate și cele neintenționate, temeiul obiectiv al răspunderii rămâne predominant
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
totodată, a confirmat validitatea sentinței papei Inocențiu și a trimis o copie a hotărîrilor sale lui Zosimus. Apoi, bizuindu-se pe propria autoritate și ajutat de Aureliu, Augustin a intervenit pe lîngă împărat, iar la 30 aprilie 419, printr-un rescript al prefectului pretoriului, Pelagius și Celestius erau condamnați pentru subversiune din cauza doctrinei lor periculoase și erau obligați să părăsească Italia: împăratul dădea ascultare episcopatului african fără să ceară părerea papei. în mare grabă, Zosimus a trebuit să revină asupra propriilor
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Calabria de azi, Flavius Magnus Aurelius Cassiodorus, după ce a rostit cu mare succes panegiricul lui Teodoric în jurul anului 507, și-a început cariera în administrația regatului got, parcurgînd toate treptele posibile. în 533, regele Atalaric a trimis Senatului un faimos rescript prin care îi apăra pe gramatici, pe retori și pe jurisconsulți; acesta conține un cald elogiu al Literelor, scris probabil chiar de Cassiodor. în 551, Cassioda se afla la Constantinopol, unde a terminat Istoria goților (începuse deja sîngerosul război inițiat
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
dominată de vizigoți, va scrie o Istorie a poporului goților. Opera cea mai cunoscută a lui Cassiodor este cea intitulată Variae (se subînțelege epistulae), publicată în 537, de fapt o culegere divizată în douăsprezece cărți și formată din 468 de rescripte pe care Cassiodor le-a trimis de-a lungul carierei sale birocratice, unele în numele lui Teodoric, altele în numele succesorilor săi, Atalaric, Teodatus și Vitiges; stilul acestor epistole este deosebit de îngrijit și conform cu demnitatea socială a destinatarului; se trece de la stilul
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]