186 matches
-
Mihai Eminescu” de G. Călinescu, TMS, 2001, 3; Teodor Vârgolici, G. Călinescu într-o remarcabilă ediție, ALA, 2001, 578; Liviu Grăsoiu, Binemeritat omagiu, LCF, 2002, 3; Teodor Vârgolici, G. Călinescu în ediție academică, ALA, 2002, 611; Cornelia Ștefănescu, O carte rescrisă, RL, 2002, 21; Cristina Balinte, „Ériger une République souveraine, libre et independante”, „Synthesis”, 2002; Michel Niqueux, „Ériger une République...”, „Revue russe” (Paris), 2003, 3. Al.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288125_a_289454]
-
comerțul și are o altă experiență a actelor. Știe că orice act măsluit îi aduce un beneficiu nu doar de imagine, ci mai ales pecuniar. Acele acte îi înregistrează viața. Doar ele contează. Și, la fel cum istoria trebuie permanent rescrisă pentru a ne legitima pe noi, cei de azi, și acele documente trebuie aranjate în așa fel încât să nu avem probleme cu Fiscul sau cu alți cetățeni care din când în când te mai întreabă de sănătate. - De ce n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
îmb...trânește. F...r... o reform... a Statului providențial (așa cum se încearc... de mai mulți ani în ț...rile scandinave, cu rezultate notabile) nu exist... o ieșire din labirint. Cu alte cuvinte, contractul social dintre Stat și cet...țean trebuie rescris; aceasta este cea mai mare provocare pentru statele vest-europene, pentru Uniune, în anii ce vin. Aceast... exigent... cap...ț... și mai mult relief dup... l...rgirea Uniunii din 2004, care a adus ț...ri în care salariile sunt mult inferioare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
acestor locuri. Nu doar comunismul era responsabil pentru această situație, ci și moștenirea istorică și genetică a Balcanilor și, pentru a dovedi acest lucru, autoarea invocă tot felul de spectre și stereotipuri balcanice. Comunismul reprezintă nimic altceva decât o istorie rescrisă "cu cinism" a dictaturilor din Balcani. Totuși, ca în orice țară balcanică, "cruzimea" merge mână în mână cu "atâta blândețe și generozitate spontană"260. Astfel, pe când călătorea cu trenul prin România, compartimentul ei s-a umplut treptat de "personaje amintind
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
the Song of Eno . ("Acesta este Cîntul lui Eno . Blake a oscilat, așadar, în a atribui poemul lui Eno sau lui Vala. De altfel, primele circa 180 de versuri (primele 6 pagini din manuscris) au fost în întregime șterse și rescrise. Erdman a descifrat primele trei versuri șterse: Blake începea cu cuvintele: "This is the wrath of Vala" ("Aceasta este mînia lui Vala"). Apoi Blake a modificat astfel: "1 The Dirge of Enitharmon, which shook the heavens with wrath, / 2 And
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Victoria au o compoziție mai strânsă, însă puterea de invenție rămâne deficitară. Poemele în proză sunt, cele mai multe, diluate și emfatice. Superioară din toate punctele de vedere este memorialistica. B. își adună, în 1941, amintirile în Treizeci de ani în teatru. Rescrisă și amplificată, sub titlul O viață de actor (1965), cartea relevă un remarcabil povestitor. Paginile în care se evocă anii copilăriei și tinereții, ca și itinerariile actoricești, sunt antrenante datorită naturaleței și umorului, episoadelor pitorești și anecdotelor din lumea rampei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285880_a_287209]
-
48 de ani ce se botează în temnițele comuniste? G.A. Firește că este paradoxul esențial al biografiei lui Steinhardt. Într-adevăr, noi citim Jurnalul fericirii, care este, totuși, un text postconvertire (toată realitatea din Jurnalul fericirii este o realitate rescrisă), dacă vreți, din perspectiva convertirii. Ei, în Jurnalul fericirii, după cum știți, Steinhardt vorbește nu doar despre botez și despre ceea ce s-a întâmplat în devenirea sa de după botez, ci vorbește și de semnalele apropierii sale de creștinism, anterioare botezului, semnale
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
din perspectiva destinului său postum? G.A. E o postumitate fericită, ca să zic așa. E o postumitate meritată și care contrabalansează destinul antum. Spre exemplu Jurnalul fericirii, care are un destin mai mult decât dramatic. Confiscat în 1972, autorul anchetat. Rescris din memorie. Restituit în '75, trimis la M. Lovinescu și V. Ierunca din dorința de a se publica. Clandestinizările, despre care vorbește V. Ciomoș în prefețele edițiilor succesive publicate la Dacia. A doua confiscare în '84. Imposibilitatea de a se
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Fitzgerald, în spiritul fascinației pentru efervescența din ajunul unei mari crize, fie ea economică, cum a fost cazul Americii de Nord, sau politică, în Sud. Spre deosebire însă de Marele Gatsby, apărută în anii ‘20, Trei tigri triști e scrisă - de fapt, rescrisă - la ani buni după ce criza se instaurase și-i determinase autorului său un hotărît exil european. Am găsit un rezumat al avatarurilor cărții într-o „notă către editor” trimisă de un romanist cititor al „NY Review of Books” în 1971
Trei tigri (a)politici by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5732_a_7057]
-
Asi en la paz como en la guerra, inspirat din aceeași perioadă de altfel tumultoasă politic, în care el militase în favoarea regimului Castro (pe care l-a părăsit cînd i-a cunoscut adevărata natură). Trei tigri triști a reapărut ulterior, rescrisă, epurată de orice referință politică și cu titlul inspirat de un tongue-twister, cînd autorul ei și-a schimbat radical crezul literar, „devenind convins de incompatibilitatea dintre literatură și politică”, mai arată comentatorul. Opțiunea autorului de-a se dezice de fostele
Trei tigri (a)politici by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5732_a_7057]
-
dintre multele controverse ale lui decembrie 1989 e, cred eu, indicativul gradului de încredere pe care ne-am obișnuit să o acordăm imaginii video. Tocmai pentru că nu avem imagini din acel moment, istoria lui (a momentului) poate fi scrisă și rescrisă; este deschisă interpretărilor, fără ca nimeni să se îndoiască de necesitatea interpretării în sine. Acolo unde există imagine însă, unde Ion Iliescu citește un comunicat al FSN, unde Petre Roman poartă un pulover popular etc., pentru cei mai mulți dintre noi, istoria nu
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
cu ultimele/ rămășițe ale somnului./ Lucrul la poem - țigara, cafeaua, pagina albă, goală -/ se consuma prin încercări (tatonări) succesive/ de-a rescrie poemul visat, «ideal»”. Deci, chiar și atunci, slova de foc se risipea ca un fum, iar „poemele scrise/ rescrise, tipărite aici,/ au neajunsurile (ca să nu spun defectele)/ oamenilor în comparație cu presupusa, uluitoarea/ perfecțiune a zeilor“. Într-un alt poem, ni se spune că „poezia, cu sau fără majusculă,/ este altceva, și mai ales altundeva./ nu în versuri. Nici măcar într-o
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
climat sumbru, de complot și crimă, într-un cuib de feministe extremiste (căpcăune la figurat), ceea ce îl împinge la o căutare îndelungată a unui adevărat acasă. Iată, așadar, că poveștile Mamei Gîsca scrise de Charles Perrault sînt mereu scrise și rescrise, după cum cerea academicianul de odinioară, în noi maniere, tot mai marcate de fantasme, de constelații psihice și mituri personale, de ingenioase jocuri intertextuale, de ecouri, aluzii și reminiscențe, de refrene obsedante.
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
obține și prin... omisiune, justificată fiind de interese pragmatice, minore. În realitate, istoria se rescrie întruna, ceea ce l-a determinat pe Goethe să spună cu limpezime: "În zilele noastre nu mai încape nici o îndoială că istoria lumii trebuie să fie rescrisa din timp în timp. Această necesitate nu provine însă din descoperirea multor alte evenimente, ci pentru că au fost formulate noi puncte de vedere, pentru că contemporanul unei epoci în desfășurarea progresivă ajunge la punctul de vedere de la care poate să revadă
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
despre lungă perioada comunistă nu s-au prea scris de zece ani încoace. Cartierul Primăverii... este, cum s-a spus deja, un român satiric (unul cu cheie), care lasă să se întrevadă, sub măștile ficțiunii, personaje care au scris (și rescris, în maniera orwelliană) istoria României postbelice. În ultimele pagini ale cărții, într-o discuție imaginara cu "Criticul" (instanță critică și autocritica la care autorul se raportează permanent, românul fiind "pus în abis" la finele fiecărui capitol) îl întreabă, pe un
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
foarte bun, dar un scriitor care plusează prea mult pe cartea controlului riguros, tehnicist asupra enunțului poetic. Desigur, putem recurge la teorii deconstructiviste sau la filosofia lui Rorty, de pildă, și vom afirma atunci că realitatea nu poate fi descrisă, rescrisă, în fine, redată corect ci numai "construită" dar parcă ne îndepărtăm puțin de poezie. Spune Răzvan Țupa în "mănifestul" cu care se deschide volumul: "practic am șters tot ce era adăugat de dragul unei înțelegeri aproximative". "Traducerea" care însoțește comunicarea ("în
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
mirarea de care ar fi fost cuprins E. Lovinescu în fața enormului val pro-caragialian din ultimele două decenii. Nu doar că s-au scris o mulțime de noi cărți despre autorul Scrisorii pierdute, în acest interval, dar el a și fost �rescris� de o întreagă generație de creație. Optzeciștii și succesorii lor, încolonați la �ușa domnului Caragiale�, cum proclamase simbolic unul dintre ei, au preluat cu fervoare teme, situații, formule de limbaj caragialesc, cu sentimentul îndreptățirii pe care ți-o dă o
Învingător și învins by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16111_a_17436]
-
iar Negruzzi reușește, făcând echilibristică (hilară numai pentru cine nu știe greutățile revistelor...), să scoată întreprinderea la capăt. Nu știu cât realiza Negruzzi, făcându- i Junimii portretul belle-époque, ce a nășit. Amintirile lui, de lumina mierii, aleg, dintr-o poveste scrisă și rescrisă și de prieteni, și de duș- mani, ceea ce n-aveam cum să știm. Amănuntele de casă, petrecerile, anecdotele, portretele succinte de amici și răuvoitori învie cu încetinitorul o mișcare care a schimbat, în abia câțiva luștri, fața culturii române. Fără
Câțiva prieteni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4899_a_6224]
-
pentru a face loc unei dezordini "programate" matematic, unei povești cu regi și cu zei. Un Babilon de modă nouă, pierzînd prin trufie, dar cîștigînd printr-o neseriozitate bine "jucată", își înalță spre cer turnurile de mucava. E o poveste, rescrisă "la spartul nunții, în cămară", a încercărilor de înălțare, a salvărilor eșuate. Povestea unei întoarceri, pe brînci, în Paradisul care, nici el, nu mai e chiar ce-a fost. Un clown apărut parcă din literatura victoriană, unde scamatoriile lui erau
Sofisme vesele și triste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11229_a_12554]
-
cu patru caiete de memorii antume scrise în mare febră și activitate, dar asupra realizării cîtorva am mare îndoieli, caietul I a trebuit refăcut în întregime". Se adaugă că materia știuta a vol. I din Memorii a fost scrisă (sau rescrisa) în vacanță mare a anului 1931, la Fălticeni. O bună parte a cripticelor însemnări din 1930-1932 sînt ocupate cu receptarea, adesea învrăjbita, a acestor memorii încă neapărute și, apoi, apărute, cu scandalurile iscate. Mai ales cînd a început, în toamna
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
semnele unei înnoiri considerabile a exegezei. Am rămas la nivelul (foarte bun) al deceniului opt, reprezentat de interpretările lui Nicolae Manolescu și Alexandru Paleologu. Pe tărâmul istoriei literare ar fi însă multe lucruri noi de spus. Biografia lui Sadoveanu trebuie rescrisă și completată, mai ales la episodul participării sale la francmasonerie și la capitolul consimțirii sale la regimul comunist. Alte detalii solicită și ele o reconsiderare. Mihail Sadoveanu părea să nu fi lăsat mărturia unui laborator de creație, comparabil cu cel
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
nu-i convenea înclinația lor spre haos și anarhie. Pentru înfruntarea de oști care se anunța, trebuia să asigure liniștea și ordinea în spatele frontului și în acest scop Antonescu era, evident, omul potrivit". De unde rezultă că istoria s-a văzut rescrisă în comunism nu doar de către istorici, ci și de către scriitori, ultimii exploatînd fără mari scrupule vectorul emoțional al publicului, depunînd ofranda strădaniilor lor fie și indirect omagiale (prin idealizarea precursorilor ,independenței și demnității naționale") la picioarele cîrmaciului din actualitate, hipercelebrat
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
echilibristică ingrată, chiar riscantă. Nu m-a vizitat niciodată ispita ubicuității, însă am tot mai des momente când simt că e prea mult. Revenind la ierarhia de care aminteați, cred că sunt scriitor. Am publicat câteva cărți, am tradus (adică rescris) masiv și cotizez săptămânal cu șapte-opt articole prin diverse jurnale. Constat, cum spuneam adineauri, că am ajuns un scriitor pândit de primejdia risipirii. Dan C. Mihăilescu a avut bunătatea să mă facă atent asupra acestui lucru și, recunosc, a avut
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
periclitată. Și scrisul, îndeosebi colaborările mai de mult începute la prestigioasa Cahiers du Sud, cu strălucite eseuri filosofice despre Heidegger, Kierkegaard, Șestov, Bachelard, dar nu mai puțin șantierele mereu deschise, precum cel al „ediției fără sfârșit” care e Ulysse, reluat, rescris, extins... Și, în aceiași ani, munca la cartea ce avea să rămână postumă și nedefinitivată, Baudelaire și experiența abisului... Note confesive, corespondență, amintiri ale unor oameni apropiați (Ștefan Lupașcu, Cioran, Claude Sernett, José Corti, Jean Lescure...) reconstituie cadrul biografic și
Cu Benjamin Fondane dincolo de Istorie by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/5570_a_6895]
-
în țară, la 17 iulie 1975. Motivul, stilul prea voalat în care autoarea a criticat regimul comunist, de teama unei eventuale percheziții. Acum, stabilită în lumea liberă, Nina Cassian ia o hotărîre eroică: ,Deci, paginile, sincere totuși precaute, vor trebui rescrise - iar volumul va fi dedicat ŤTo Gheorghe (Babu) Ursu who died for his diaryť. Trebuie să recunoaștem o dedicație frumoasă și foarte... comercială pentru publicul american. Doar așa vor fi înțeles ignoranții cititori de peste ocean cîte riscuri presupune o aparent
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]