12,909 matches
-
să ofere și altceva: un mesaj, pe care să ni-l relevăm singuri; un altfel de chip al frumosului operei, precum, bunăoară, un raționament de construcție sonoră; inducerea unei stări care să ne oblige la reflecție interogativă, chiar și sub resortul nedumeririi de la ce bun? și multe altele. Mai este ceva. Școala de tip european îi formează pe muzicieni în referința unui model clasic de performare, atât în plan compozițional cât și de execuție. Ca atare, legitimarea se face pe baza
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
considerentul că proiectăm asupra operei atributul uman de însuflețit. A face ca opera să semene cu o ființă nu ține însă nici de știința compozitorului, nici de imaginația artizanului și nici de dibăcia călăuzitorului (acordorului) ori de vocația verbalizatorului (interpretului). Resortul acestei putințe vine exclusiv din experiența de a fi, ca trăitor și simțitor al propriului suflet, ceea ce califică opera drept ipostază a persoanei (ființei) autorului. Percepția emoțională sau sufletească este alta decât aceea senzorială, de sunet propriu-zis. A auzi prin
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
propria dispoziție afectivă. Este ceea ce, în faptul sonor, recunoaștem prin aspectele de transformare și schimbare a mărimii de stare a cadrului temporal, denumit generic prin tempo (impresia de viteză a mișcării). Variațiile acestuia dau aspectul de conduită a mișcării (agogică). Resortul lor este eminamente subiectiv, rămânând astfel chiar și în contextul unor metrizări extrem de scrupuloase, în vederea execuției instrumentale. Ținând așadar de un resort lăuntric irațional, variabilitatea temporală - aspectată prin spontane amplificări și diminuări dinamice/agogice-, nu este și nici nu poate
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
denumit generic prin tempo (impresia de viteză a mișcării). Variațiile acestuia dau aspectul de conduită a mișcării (agogică). Resortul lor este eminamente subiectiv, rămânând astfel chiar și în contextul unor metrizări extrem de scrupuloase, în vederea execuției instrumentale. Ținând așadar de un resort lăuntric irațional, variabilitatea temporală - aspectată prin spontane amplificări și diminuări dinamice/agogice-, nu este și nici nu poate fi riguros periodică, identitatea OS în cuprinderea pe suprafață fiind caracterizată de asimetrie temporală sau variocronie. Totodată, sub aspectul orientării, direcționalitatea timpului
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Studenților Români din Străinătate), LSRS a promovat-o în rândul reprezentanților instituțiilor cu rol în aplicarea sa, încurajându-i în cadrul informărilor și întrevederilor pe această temă să o preia și să o susțină în întregime: Guvernul României și ministerele de resort, Senatul României, Camera Deputaților, Administrația Prezidențială. În egală măsură, LSRS a preluat inițiativa de a pune în aplicare o serie de proiecte incluse în această strategie. Pentru acestea, LSRS a obținut susținerea publică, dar și parteneriatul celor mai importante autorități
SMART Diaspora și alegerile prezidențiale: Apel către Prezidențiabili SMART [Corola-blog/BlogPost/93898_a_95190]
-
Loverboy” sau “Dincolo de calea ferata”, debutează cu un prim proiect fotografic, expoziția “Colentina”, care va fi vernisata joi, 15 decembrie, ora 18.30, la Galeria Rotenberg-Uzunov din București. Delicate și profunde, un exercițiu de explorare a lumii pornind de la sofisticate resorturi interioare, fotografiile incluse în această expoziție cu vânzare constituie un mix contrastant, pornind de la discrepanta dintre griul unui cartier pierdut la marginea Bucureștiului și poetica subtilă a imaginilor, de la geometria urbană, la sălbaticia impredictibila a naturii. Momente de inspirație într-
“Colentina”, prima expoziție de fotografie a actriței Ada Condeescu [Corola-blog/BlogPost/93984_a_95276]
-
alfabet latin apărută în R. Moldova (după votarea Legii nr.3462 cu privire la revenirea limbii noastre la grafia latină), la editura chișinăueană „Știința”, pe 18.10.1989. Deși apărea după votarea actului legislativ, brușura a provocat mare tămbălău la ministerul de resort, în alte instituții care aveau sarcina să descurajeze „latinița”, cum se exprimau șefii de tot soiul de atunci, inclusiv cei de la Institutul de Cercetări în Domeniul Pedagogiei al cărui angajat eram. Conducerea institutului mi-a confiscat lucrarea cînd am adus
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
marelui istoric, pângăridu-ne, astfel, unul dintre simbolurile sublimului naționalism. Odată cu trecerea în neființă a a profesorului Gheorgeh Buzatu, istoriografia naționala pierde unul dintre marii apărători ai identității nationale, un combatant cu armele științei pe fronturile noului razboi informațional, ale cărui resorturi secrete le-a descifrat și adus în lumină, cu prețul unei vieți puse pe altarul Neamului Românesc. Veșnica pomenire, domnului profesor de identitate națională! Schiță de portret în culorile duhului unui neam - Prof. univ. dr. Ilie Bădescu Gheorghe Buzatu a
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
blesteme și psalmi. în mine-și aflară limanul Și traiul alături și-l duc A. Mirea, D. D. Pătrășcanu, Musset, Minulescu, Coșbuc. îmbin antipozii în mine Și pururi la sînu-mi îi port, Datori fiind toți să se-nchine Aceluiași tainic resort. C-așa-i parodia - o goană Și multe prin față îți trec... Oricînd mă cuprinde o toană, încalec Pegasul și plec.2 1 Ștefan Cazimir, Despre arta parodiei în literatura română, în Steaua, nr. 4(86), 1957. 2 Ibid.
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
prin fluxul accelerat al obiectelor. Ideea că totuși s-ar putea ca în acest progres să existe risipă mi-a venit mai tîrziu și s-a tot accentuat pe măsură ce am înaintat în observarea societății de consum, apropiindu-mă de înțelegerea resorturilor intime. Ca o piersică frumoasă din care muști cu poftă ca să descoperi un vierme lîngă sîmbure, încît ți se apleacă ce ai apucat să înghiți. Mi-am modificat perspectiva și am continuat s-o fac ieșind la pensie. Am primit
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
Laura Pavel Amara întrebare cioraniană "Cum poți fi român?" este, se știe, o parafrază după faimoasa interogație retorică a lui Montesquieu - "Cum se poate să fii persan?". Descifrând resorturile adânci ale disperării cioraniene, iscată și de relația conflictuală între identitatea personală și identitatea etnică, Matei Călinescu atrăgea cândva atenția că, la vremea sa, Montesquieu nu luase în considerare cazul în care un persan s-ar întreba el însuși pe
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
sunt dominați de eros, însă el nu se constituie ca singura trăsătură. Iată portretul interior al lui Mihai Aspru: “E voluntar, inteligent, stăruitor, susceptibil, e mândru și egoist, pare însuflețit câteodată numai de gândul parvenirii, dar obsesia erotică e totuși resortul principal”. Cu totul alt fel îi apare Tănase Scatiu, “omul-căpușă, care se umflă pe măsură ce victima se sleiește de putere” și mai ales Dinu Păturică, având un relief mult mai accentuat. Acesta pare pus în mișcare de un suflu demonic, “spurcă
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
feminitate și dovada pentru egalitatea însușirilor feminine și bărbătești - îndrăznesc a crede, că nu e numai o iluzie dar o greșeală primejdioasă pentru viitorul femeii întrucât ea aspiră să fie un factor constructiv în cultură. Oare nu e vădit că resortul acestui tip de eroism e un simțământ tipic masculin, de stil individualizant?! Nu e clar, că asemenea gesturi, legitime la bărbați, și admirabile ca excepțiuni - sânt o înstrăinare adâncă a sufletului feminin prin acceptarea unei legi complect opusă lui? Ceea ce
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
frustrantă într-un fel, cu cartea în mână, privind pe geam desfășurarea unui peisaj ce-mi devenise cu timpul total indiferent, ba chiar ostil - citeam până la Titu când vremelnicele mele companioane se trezeau deodată ca la o comandă, împinse de resorturi enigmatice, se pieptănau grăbite, își adunau calabalâcul cu ochii încețoșați de somn și coborau, vioaie, ciripitoare; până la școală (trei stații) - drum de câmpie, searbăd, nemărginit, fără istorie. *** Sfârșit de toamnă, lucram de două luni de zile cu elevii, aveam trei
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
să-și facă publică "depoziția", transformându-și enunțurile în denunțuri ce dezvăluie jocul mistificator și malefic al imposturii, reducând-o la nimicnicia sa originară. În cazul lui Virgil Ierunca, mărturia girează un destin iar patosul rechizitoriului își află explicațiile și resorturile în "contextul" ce a generat aceste pagini, circumstanțe în care absurdul se substituise normalității, era, cu alte vorbe, legitimat de un regim totalitar ce-și aruncase umbra demonică asupra culturii românești. Dacă tonalitatea pamfletară se substituie nu o dată polemicii de
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
între clipa "de atunci", cu toate avatarurile trăitului, cu tot palpitul unei experiențe nemediate și clipa de acum, cu o altă conformație și cu alte motivații ontologice și gnoseologice. În cuvântul introductiv intitulat, tranșant-interogativ De ce?, scriitorul caută să-și explice resorturile și motivațiile paginilor sale de jurnal, care se rezumă doar la perioada începutului anilor '50. Motivațiile sunt psihologice și morale, după cum remarcă autorul: "Când mai publicasem prin revistele din exil - și apoi din țară - fragmente, indicasem într-o notă un
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
ascultați muzică acesteia.’ (Confucius) Notă: înscriu și eu acest comentariu la concurs pentru cadou, secțiunea ‘Buletinul meteo pe teme muzicale’. ‘Muzică este cea mai luminoasă făclie mărturisitoare a Adevărului venită din lumea de dincolo în lumea de dincoace, ca ultim resort al deșteptării noastre finale.’ (Dimitrie Cuclin - compozitor, muzicolog, filosof, scriitor și traducător român) Nu pot să nu postez aici, bineînțeles cu permisiunea ta, Dragoș, informații despre unicul compozitor român de muzică terapeutică, recunoscut de personalități din domeniul terapiilor complementare, al
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
Dimitrie Cuclin, pe cea de mai sus am scris-o din aduceri-aminte: “Funcțiunea muzicală este (...) este cea mai luminoasă făclie mărturisitoare a Adevărului, trimisă din lumea metafizica (de dincolo) în lumea fizică (de dincoace), ca un simbol semnificativ de ultim resort și că un agent al deșteptării noastre finale.” Mereu mi-am dorit să știu cum simte, cum gândește și cum visează un muzician. Și ce-l inspiră. Cred c-am aflat.
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
și aveți deja schița acestui paradis care este, de fapt, Finlanda. Când am ajuns la Helsinki, mi-am spus că n-aș putea locui niciodată într-o astfel de țară. Când am plecat, după sejurul petrecut la Langvik, într-un resort dedicat stării de bine și amplasat, evident, într-un decor cinematografic, după petrecerea excentrică și cosmopolita Finlandia Midnight Sun, după vizita în creativul și fascinantul Fiskars, după ultima seară în Helsinki, pe terasa unui restaurant foarte chic, cu lume foarte
Ţara soarelui de la miezul nopţii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82605_a_83930]
-
creștere, bunătate sufletească și iar elegantă și atitudine și, peste toate, încă o dată, inteligență. Mă înclin. Citindu-te în această seară, am plâns. Și nu știu de unde m-au năpădit toate aceste emoții, unde se ascundeau în mine și ce resort ai apăsat în mintea și inima mea. Însă ceva știu cu siguranta: eram o bună româncă și nu aveam habar. Pentru că nu cred că am plâns de milă României până astăzi. Domnule Bucurenci, Sunteți de varsta fiului mei și mă
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
românești de istorie, evident. Mmmda, si io am asistat la tv la revoluție. Că puști, dintrun oraș de provincie, simțeam că se întâmplă ceva, cunoșteam actorii dar nu înțelegeam nimic - nici acum nu m-am prins decât în mare de resorturile ‘revoluției’. Că intrun film treiD ( că tot e la modă...) la care te uiți fără ochelari speciali. Atunci m-am perpelit, m-am simțit ușurat și mândru că trăiesc o pagină de istorie intensă și importanța. Apreciam tot ce întâlneam
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82664_a_83989]
-
de dreapta al Nistrului, se derulează dealurile de calcar, ce au adunat istorie. În arealul Orheiului se află primul Parc Național al Republicii Moldova de 32000 de ha - peisaj de codru. În apropiere de Orhei, la 18 km, localitatea Butuceni: eco - resort, un sat declarat ecologic, unde orice mașină nu are voie să depășească viteza de 10 km/oră. Face parte din patrimoniul național istoric. O poartă țărănească, asemănătoare porților mari, maramureșene - fără ornamentele acestora - ne anunță, că putem intra în pensiunea
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
încercare de rebeliune era zadarnică, "revoluția" antineroniană a fost provocată în Galia de unde s-a extins în Hispania și în final a ajuns la Roma, unde trupele de securitate îl abandonează pe împărat. Cu excepționala sa capacitate de a înțelege resorturile politice, Tacitus conchide că "Nero a fost răsturnat mai degrabă printr-o campanie de zvonuri decât printr-o acțiune bărbătească", cu alte cuvinte revoluția antineroniană s-a săvârșit prin act politic și nu prin forță militară, chiar dacă în timpul evenimentelor s-
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
Călătoria inițiatica spre vest a boierului Dinicu Golescu este un model comportamental chiar și astăzi, pentru noi cei care călătorim în Occident. Uluirea în fața progresului material este dublată de o tendință contemplativ defetista față de realitățile de acasă, fără a intelege resorturile lumii occidentale care au condus la progresele materiale ale lumii occidentale. Europa drept far călăuzitor: pașoptismul impune de o manieră radicală alternativă occidentală. Revoluționarii adopta ideea europeană a civilizației că pe o adevarată religie iar modernizarea că pe un crez
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
motivul fiecăruia de a-si însuși această calitate. Dacă Troțki a urmărit prin cartea biografica pe care a scris-o ultima răfuiala personală cu Stalin 1 a cărei miza era chiar posteritatea acestuia și care, pesemne, i-a atras moartea, resortul intelectiv al lui Johnson pare să fie altul: "generația tânără nu-l cunoaște suficient de bine" (p. 5). Trecând mai departe de factorul motivațional, evaluarea formală a unei biografii nu trebuie să ocolească alte două aspecte de interes: premisele asumate
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]