2,358 matches
-
știu acest lucru într-o proporție mai mare decât cele cu studii elementare sau medii, iar cele din mediul urban mai mult decât cele din mediul rural; în plus, procentul celor care cunosc aceste lucruri crește direct proporțional cu vârsta. Respondenții din Transilvania și Banat declară într-o proporție mai mică decât respondenții din celelalte regiuni că sunt informați cu privire la acest aspect. Monarhie vs. Republică Aproape două treimi dintre participanții la studiu consideră că România ar fi evoluat înspre mai bine
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
elementare sau medii, iar cele din mediul urban mai mult decât cele din mediul rural; în plus, procentul celor care cunosc aceste lucruri crește direct proporțional cu vârsta. Respondenții din Transilvania și Banat declară într-o proporție mai mică decât respondenții din celelalte regiuni că sunt informați cu privire la acest aspect. Monarhie vs. Republică Aproape două treimi dintre participanții la studiu consideră că România ar fi evoluat înspre mai bine dacă după revoluția din 1989 s-ar fi optat pentru monarhie. Procentele
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
sunt în creștere odată cu vârsta. Proporțiile celor care susțin că ar fi fost mai bine ca România să treacă la Monarhie după 1989 sunt mai ridicate în rândul bărbaților și a persoanelor din mediul urban. (G30) Aproximativ șapte din zece respondenți nu știu sau nu răspund atunci când sunt întrebați care este principalul avantaj al republicii; 11% dintre participanții la studiu menționează dreptul la vot și reprezentativitatea aleșilor drept cel mai important punct forte al republicii. Procentul celor care nu răspund la
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
la vot și reprezentativitatea aleșilor drept cel mai important punct forte al republicii. Procentul celor care nu răspund la întrebare este mai scăzut în cazul întrebării cu privire la principalul avantaj al monarhiei (aproximativ șase din zece) comparativ cu întrebarea precedentă. Mențiunea respondenților cu privire la principalul avantaj al monarhiei care a înregistrat cele mai multe procente este cea privind relațiile externe mai bune/siguranța națională (8%). Mai mult de un sfert dintre participanții la studiu, întrebați fiind care este în momentul actual cea mai bună soluție
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
8%). Mai mult de un sfert dintre participanții la studiu, întrebați fiind care este în momentul actual cea mai bună soluție de guvernare pentru România, nu știu să răspundă la această întrebare. Alți 47% însă indică republica, iar 19% monarhia. Respondenții care optează pentru monarhie se regăsesc mai frecvent în rândul bărbaților, în rândul persoanelor care locuiesc în mediul urban, din sudul țării, care au între 36 și 65 de ani, dar și printre cei cu studii superioare. (G33) În eventualitatea
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
din sudul țării, care au între 36 și 65 de ani, dar și printre cei cu studii superioare. (G33) În eventualitatea organizării unui referendum privind forma de guvernământ pentru România, la care opțiunile ar fi monarhia și republica, 62% dintre respondenți declară că ar alege menținerea republicii, iar 21% susțin că ar prefera trecerea la monarhie. Datele fac parte din studiul „Casa Regală a României la 150 de ani - Percepții și reprezentări”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
la o scădere a cheltuielilor medicale generate de efectele consumului de tutun", afirmă cei de la KeysFin. CE EFECTE VA AVEA LEGEA ANTI-FUMAT Potrivit unui studiu derulat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES, doar un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influența comportamentul. Marea majoritate, 69%, declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti-fumat. Studiul, realizat în perioada 21-25 ianuarie 2016, arată că
Tutunul, cel mai provocator business din 2016! Cine câștigă și cine pierde din interzicerea fumatului () [Corola-website/Journalistic/104014_a_105306]
-
Studiul, realizat în perioada 21-25 ianuarie 2016, arată că 8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de țigări, aproximativ o treime fumează între 16 și 20 de țigări pe zi și mai mult de o treime dintre respondenți (37%) fumează mai puțin de jumătate de pachet zilnic. În ceea ce privește vârsta fumătorilor, aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 - 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de țigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani
Tutunul, cel mai provocator business din 2016! Cine câștigă și cine pierde din interzicerea fumatului () [Corola-website/Journalistic/104014_a_105306]
-
Maria Voinea. Ba chiar erau măsurători în domeniul audienței mass media. O cercetare privind modul concret în care publicul urmărea programele televiziunii a fost realizată cu ajutorul studenților. Era înainte ca programul să se reducă la două ore pe zi, așa că respondenții erau întrebați cât timp acordă programelor de televiziune, care sunt emisiunile preferate...acest gen de întrebări. Funcționa un institut specializat, pe lângă TVR, condus de Pavel Câmpeanu, iar studenții au aplicat chestionarele. A rezultat clar o preferință a publicului pentru emisiunile
Sociologia, aniversare importantă. Momentul în care comunismul ia o pauză, acum 50 de ani by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101042_a_102334]
-
capital străin sunt privite cu suspiciune', se mai arată în sondaj. Sondajul menționat mai relevă faptul că majoritatea românilor preferă să cumpere produse fabricate în România și nu în străinătate (alimente, electronice/electrocasnice, consumabile gospodărie, chiar și autoturisme). 89% din respondenți au declarat că preferă să cumpere alimente de orice tip fabricate în România. 'Trei sferturi din români afirmă că magazinele ar trebui să comercializeze produse românești, chiar dacă ar avea un preț mai mare. Toți românii sunt de acord că eticheta
Salariile sunt mici în România din cauza economiei firave și a slabei reprezentări sindicale () [Corola-website/Journalistic/102094_a_103386]
-
au declarat că au o părere foarte bună despre Facebook. Mai mult de 4 din 10 români din mediul urban, cu vârsta de peste 15 ani, au cont pe rețeaua de socializare, 39% având contul de mai bine de 5 ani. Respondenții cu cea mai mare vechime pe Facebook sunt bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, cei cu studii superioare și care locuiesc în Transilvania și Banat. Cât timp petrecem pe Facebook 30% dintre români intră pe Facebook
Studiu despre "Generația Facebook". De ce intră românii pe rețeaua de socializare () [Corola-website/Journalistic/101746_a_103038]
-
37% petrec sub 30 de minute pe Facebook - 31% petrec între 31 de minute și o oră - 22% petrec între 1 și 3 ore - 10% petrec între 3 și 7 oare Cel mai puțin timp este petrecut pa Facebook de respondenții maturi cu vârsta cuprinse între 36 și 50 de ani, cei cu studii superioare și cei care locuiesc în sudul țării. - 4 din 10 petrec între 6 și 15 minute - 18% petrec sub 5 minute - 17% între 16 și 30
Studiu despre "Generația Facebook". De ce intră românii pe rețeaua de socializare () [Corola-website/Journalistic/101746_a_103038]
-
și oră - 6% între 1 și 2 ore - 4% între 2 și 3 ore sau mai mult Cu ce scop accesează românii Facebook Românii intră pe Facebook din curiozitate, din plictiseală și din nevoia de "împărtășire" cu ceilalți. - 75% dintre respondenți sunt curioși la ceea ce se întâmplă în lume - este cazul bărbaților, al vârstnicilor, al celor cu studii elementare și al respondenților din Moldova - 71% intră din plictiseală - este cazul femeilor, adolsecenților, a celor cu studii elementare și a celor din
Studiu despre "Generația Facebook". De ce intră românii pe rețeaua de socializare () [Corola-website/Journalistic/101746_a_103038]
-
românii Facebook Românii intră pe Facebook din curiozitate, din plictiseală și din nevoia de "împărtășire" cu ceilalți. - 75% dintre respondenți sunt curioși la ceea ce se întâmplă în lume - este cazul bărbaților, al vârstnicilor, al celor cu studii elementare și al respondenților din Moldova - 71% intră din plictiseală - este cazul femeilor, adolsecenților, a celor cu studii elementare și a celor din regiunea Moldova - 68% dintre cei chestionați vor să împărtășească ceva cu ceilalți - este cazul femeilor, vârstinicii, cei cu studii medii și
Studiu despre "Generația Facebook". De ce intră românii pe rețeaua de socializare () [Corola-website/Journalistic/101746_a_103038]
-
este cazul femeilor, vârstinicii, cei cu studii medii și care locuiesc în Transilvania și Banat - 64% dintre intervievați sunt curioși ce fac ceilalți, este cazul femeilor, vârstinicii, cei cu studii elementare și care locuiesc în Transilvania și Banat - 39% dintre respondenți au nevoie de un sfat - în rândul acestora aflându-se cu precădere femeile, adolescenții, cu studii elementare și cei care provin din Moldova. - 3% spun că accesează Facebook atunci când vor să comunice cu cineva
Studiu despre "Generația Facebook". De ce intră românii pe rețeaua de socializare () [Corola-website/Journalistic/101746_a_103038]
-
este prezentă în aproape două treimi dintre țări, fruntașele fiind Statele Unite (31 procente), Franța (29 procente) și Brazilia (26 procente). În ceea ce privește cealaltă variabilă a încrederii - speranța în viitor - în mai mult de două treimi din țările analizate, sub 50% dintre respondenți cred că o vor duce mai bine în următorii cinci ani. Ca și în 2015, Barometrul a arătat că oamenii sunt mai încrezători în “cineva ca ei” sau într-un angajat, aceștia fiind mai de încredere decât un CEO sau
Barometru de încredere Edelman: Prăpastie între elita informată și restul populației by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101476_a_102768]
-
rând nu mai poate fi luată ca atare”. Mediul de afaceri, mai credibil decât guvernarea și ONG-urile În ciuda scepticismului populației în ceea ce privește mediul de afaceri, acesta are totuși cea mai mare oportunitate în a reface golul de încredere. Per total, respondenții văd mediul de afaceri (61 procente) drept instituția cea mai credibilă pentru a ține pasul cu schimbarea continuă, în comparație cu încrederea în guverne (41 procente) și ONG-uri (55 procente). Mediul de afaceri este semnificativ mai de încredere decât guvernul în
Barometru de încredere Edelman: Prăpastie între elita informată și restul populației by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101476_a_102768]
-
sociale, ceea ce a dus la o creștere substanțială a încrederii în CEO în ultimii cinci ani până la 48%. Însă aceștia vor avea nevoie de ajutorul propriilor angajați ale căror cote de încredere de 52% sunt în creștere. Așa cum am arătat, respondenții tind să aibă mai multă încredere într-un angajat decât într-un CEO în special privind informațiile despre relația cu angajații (48% vs. 19% încredere) și informațiile privind practicile de business și crizele (30% vs. 27% încredere). “Mediul de business
Barometru de încredere Edelman: Prăpastie între elita informată și restul populației by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101476_a_102768]
-
acest studiu au fost compilate din rapoartele interne Global Consumer Tracker (GCT) care analizează plățile din 22 de state din Spațiul Economic European (EEA) în mod regulat. Un studiu GTC se realizează printr-un chestionar online, aplicat unor grupuri de respondenți cu vârste între 18 și 64 de ani care, fie dețin un card, fie un cont bancar. Eșantioanele variază de la o țară la alta, de la 855 la 3.439 de persoane, numărul total de consumatori chestionați fiind de 42.881
STUDIU. Românii nu cumpără online din străinătate by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/102024_a_103316]
-
Potrivit sondajului IRES, 58% dintre respondenți susțin că tradițiile de sărbători sunt foarte importante pentru ei, iar o treime le consideră importante (32%). De asemenea, 97% dintre cei chestionați spun că obișnuiesc să sărbătorească Paștele, iar aproape trei sferturi susțin, însă, că în regiunea din care
PAȘTE 2016. Sondaj IRES, cifre neașteptate despre obiceiurile românilor by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104936_a_106228]
-
acesta. Pe de altă parte, 61% afirmă că obișnuiesc să participe și la slujba religioasă din duminica Paștelui, iar 77% declară că vor merge să ia paști de la biserică. Aproape jumătate dintre cei chestionați țin postul Paștelui: 1 din 10 respondenți reușesc să țină tot postul, 36% spun că postesc doar câteva zile (miercuri și/sau vineri). Alți 15% declară că intenționează să postească în Săptămâna Mare, iar 8% în Vinerea Mare. Printre alimentele cel mai des consumate de către cei care obișnuiesc
PAȘTE 2016. Sondaj IRES, cifre neașteptate despre obiceiurile românilor by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104936_a_106228]
-
în Săptămâna Mare, iar 8% în Vinerea Mare. Printre alimentele cel mai des consumate de către cei care obișnuiesc să țină postul Paștelui se află: preparatele de post gătite în casă, salatele sau legumele crude, fructele, preparatele conservate de casă. 9% dintre respondenții care sărbătoresc Paștele ortodox și care obișnuiesc să țină post afirmă că au ținut post negru în perioada celor 40 de zile, obiceiul fiind mai prezent în rândul respondenților din mediul rural. Durata postului negru variază între o zi (28
PAȘTE 2016. Sondaj IRES, cifre neașteptate despre obiceiurile românilor by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104936_a_106228]
-
salatele sau legumele crude, fructele, preparatele conservate de casă. 9% dintre respondenții care sărbătoresc Paștele ortodox și care obișnuiesc să țină post afirmă că au ținut post negru în perioada celor 40 de zile, obiceiul fiind mai prezent în rândul respondenților din mediul rural. Durata postului negru variază între o zi (28%) și șapte (12%) sau mai multe zile (13%). În sondajul citat se mai arată că 68% dintre toți participanții la studiu cred că Paștele ar trebui sărbătorit la aceeași
PAȘTE 2016. Sondaj IRES, cifre neașteptate despre obiceiurile românilor by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104936_a_106228]
-
mai arată că 68% dintre toți participanții la studiu cred că Paștele ar trebui sărbătorit la aceeași dată atât de credincioșii ortodocși, cât și de cei catolici. Opțiunea pentru sărbătorirea la o dată unică a Paștelui este mai frecventă în rândul respondenților peste 65 de ani, a celor din mediul urban și a celor care locuiesc în Transilvania și Banat. În ceea ce privește perspectiva financiară cu privire la Sărbătorile Pascale din acest an, 44% dintre participanții la studiu spun că din banii pe care i-au
PAȘTE 2016. Sondaj IRES, cifre neașteptate despre obiceiurile românilor by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104936_a_106228]
-
restrângeri. De asemenea, 15% declară că vor fi nevoiți să renunțe la multe produse, în timp ce 7% susțin că bugetul pe care îl au nu le va fi suficient nici pentru strictul necesar. De altfel, mai bine de o cincime dintre respondenți (22%) spun că vor avea pentru masa de Sărbătorile Pascale din acest an un buget de peste 600 de lei, 19% dispun de sume cuprinse între 401 și 600 de lei, 10% de un buget între 201 și 400 de lei
PAȘTE 2016. Sondaj IRES, cifre neașteptate despre obiceiurile românilor by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104936_a_106228]