11,123 matches
-
Alexandra Olivotto Mizasem pe Festivalul European de Film. Fonduri erau, pelicule din belșug. Deciziile organizatorilor m-au cam băgat în ceață însă, ca și faptul că așteptau un public restrâns: presei i s-a rezervat un singur rând de scaune, asta la cinema "Studio", care nu e tocmai un multiplex gigant. Celor care nu au avut bafta acreditărilor soarta le-a rezervat o surpriză, de genul biletelor puse în vânzare
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
cum este domnul Tătărescu (Ștefan Tătărescu întemeiase tocmai Partidul național-socialist român - n.n.) ar fi socotită o nejustificată imixtiune în treburile interne ale României. Dimpotrivă, domnul Crainic trece aici drept un om fără partid. Ziarul său ŤCalendarulť are momentan un tiraj restrâns (după cât se pare circa 15.000 exemplare) și se zbate într-o grea situație financiară. Dacă ar beneficia de un sprijin financiar suficient, ziarul s-ar putea dezvolta și este în mare măsură potrivit spre a dobândi o înrâurire reală
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
prejudecățile care, desigur, există. Contextul este prielnic, aș zice. În librăriile portugheze cărțile de poezie sînt impresionant de multe... Pe ce " lungime de undă" poate fi înțeles Eminescu în Portugalia azi? Prezența internațională a lui Eminescu a fost victima circulației restrînse a limbii în care a scris și a situării "periferice " a României pe continent. Combinația acestor factori a generat, cred eu, unul din cazurile cele mai flagrante de necunoaștere a unei mari personalități a culturii universale. Pe de altă parte
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
al studenților ei, puteau, măcar ipotetic, să ajungă "de-ai noștri", să ne prindă din urmă, ne plimbă, aici, și printr-o altă lume, a celor care și-au construit, din date (biologice, nu sociale) mai puține, o altă "normalitate", restrînsă. Ei sînt "copiii unui Dumnezeu mai mic". Copii suferind de paralizie cerebrală, oameni condamnați la negru, jucîndu-se neîncetat de-a baba oarba, locuitori ai "țării B (bătrîni și bolnavi)". Adică toți cei de care nu (mai) vrem să știm... Urmează
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
dintre scriitor și cititorul virtual. Este vorba de fragmentele metatextuale, autoreferențiale, în care, pe urmele vechilor cronicari, scriitorii epocii își căinează soarta de a fi nevoiți să se exprime într-o limbă lipsită de tradiții literare și cu o circulație restrînsă. Informațiile aduse de Leon Volovici nu sînt noi (ar fi și dificil, la aproape treizeci de ani de la prima ediție, interval în care au fost publicate multe alte contribuții pe aceeași temă - să amintim doar excelenta carte a lui Eugen
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
inaugurală, după o jumătate de secol de eclipsă a temei religioase. Cea mai recentă, dacă nu o mai fi apărut alta de atunci, e Poezia religioasă românească de Ion Buzași, tipărită în 2003 la Editura Dacia, cu o selecție mai restrânsă decât prima, antologie realizată cu gândul centrării pe marile repere. Miezul oricărei antologii de poezie religioasă românească îl constituie, inevitabil și firesc, poeții gândiriști, ortodoxiști programatici, în frunte cu Nichifor Crainic (cu 16 poeme selectate de Ion Buzași): V. Voiculescu
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
implică calitatea artei, ci numai impactul ei social (...). Problema (...) se poate înțelege provizoriu schițînd patru posibilități, patru combinații cu ajutorul termenilor cultură și public: 1. cultură înaltă cu public masiv: cazul întregii tradiții artistice și literare. 2. cultură înaltă cu public restrîns: întreaga mișcare modernistă și artele contemporane. 3. cultură de divertisment cu public masiv: întregul sistem showbiz. 4. cultură de masă cu public restrîns: forme de divertisment aparținînd altor generații" (pag. 270). Nimic mai simplu. Nimic de prisos. Ordine și disciplină
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
1. cultură înaltă cu public masiv: cazul întregii tradiții artistice și literare. 2. cultură înaltă cu public restrîns: întreaga mișcare modernistă și artele contemporane. 3. cultură de divertisment cu public masiv: întregul sistem showbiz. 4. cultură de masă cu public restrîns: forme de divertisment aparținînd altor generații" (pag. 270). Nimic mai simplu. Nimic de prisos. Ordine și disciplină. Dar mai e ceva: stilul lui Dediu e aidoma lentilei care concentrează conținutul într-un focar arzător. Ca și cristalinului, puritatea, limpezimea îi
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
o parte, caracterul reprezentativ al operei anderseniene și, pe de altă parte, magica ei popularitate mondială. Andersen este extrem de cunoscut dincolo de hotarele țării sale, pe o rază care depășește cu mult arealul european. Handicapul exprimării într-o limbă de circulație restrînsă este compensat de o vastă difuzare (începută încă din timpul vieții autorului) prin intermediul traducerilor în limbi cu arie mai largă de cuprindere: germana - apoi franceza și engleza; iar unda popularității, o dată inițiată, se tot propagă. Din păcate, cunoașterea celebrului Andersen
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
tip de autoreflectare. Dar dincolo de aceste aspecte care pot fi substanțial îmbogățite și nuanțate, prezența artiștilor timoceni în spațiul public românesc repune în discuție imensa nevoie de solidaritate și de cunoaștere, atîta vreme reprimată, chiar dacă am trăit într-o geografie restrînsă și am împărtășit cam aceleași capricii ale istoriei. Și mai pune în discuție un lucru fundamental: viitorul, care nu poate fi decît comun. Adică al tuturor.
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
la prefacerile europene? Spre care dintre polii unificării? Cred că, în clipa de față, elvețienii sunt foarte interesați de adoptarea unui model care a funcționat în inima Europei de pe la 1848 până la al doilea război mondial, și apoi, într-o formulă restrânsă și foarte, foarte laxă (Polonia, Cehia, Ungaria) câțiva ani în deceniul al zecelea al veacului trecut. Din motive ușor de ghicit (taxe sub nivelul european, o prosperitate impresionantă asigurată de sistemul bancar unic, renumele de țară liniștită, neimplicată în conflcitele
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
apoi numai de primul, ca publicație cu un profil cultural elevat („metafizică și poezie“ era mențiunea din subtitlu), atât estetic cât și filosofic, tendință diferențiată explicit de politic, într-un mod pretențios ca proiect și orientat, fatalmente, spre un public restrâns. Într-o altă epocă, adică astăzi, același segment calitativ al publicului poate găsi satisfacții estetice și intelectuale în lectura revistei, foarte bine aleasă spre reeditare de către Mihaela Constantinescu-Podocea și Nicolae Florescu. Cincizeci de ani nu au făcut-o să pălească
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
Busuioceanu, N. I. Herescu, Mihai Niculescu, Nicu Caranica și mulți alții (voi reveni în cronica viitoare asupra structurii revistei și a dinamicii colaborărilor). Bănuiesc că încă una din dificultățile de început ale revistei putea fi legată de nesiguranța publicului cititor, extrem de restrâns, de aici decurgând confidențialitatea tirajului (despre care nu ni se spune nimic). Dar tocmai această situație sociologică obiectivă va fi decis elitismul publicației, ceea ce i-a asigurat, prin compensație, rezistența în timp, dovedită cu prisosință la o nouă lectură, cea
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
devină soluția de supraviețuire a unei cinematografii, atunci ar trebui luată în calcul și problema difuzării. Cu alte cuvinte, degeaba se fac și se vor face niște filme scurte viabile, dacă ele nu vor fi văzute decît în diverse cadre restrînse sau specializate. Nu cronicarii ar trebui să vadă, în primul rînd, scurtmetrajele, ci marele public. O strategie culturală națională ar trebui, poate, să impună proiectarea cîte unui film românesc scurt înainte de fiecare lungmetraj, în sălile de pe tot cuprinsul patriei, și
Restanțe și invazii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12988_a_14313]
-
cu roșu de învățători și pe care ar trebui să le ocolească orice absolvent al ciclului primar. Și dacă Internetul, care favorizează în unele dintre spațiile sale ortografia grăbita și superficială, e deocamdată un mediu de comunicare - la noi - relativ restrîns, iar scurtele mesaje telefonice (SMS) ajung de obicei la un singur destinatar, în schimb ecranul televizorului afișează, democratic, în fața unui număr extrem de mare de persoane, enormitățile greșelilor de ortografie elementare. Mai multe posturi de televiziune românești au adoptat noi moduri
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
conducerea ministerelor este un indicator important, dar nu decisiv, privind starea democrației dintr-o țară. La fel, este greu de spus în ce măsură un executiv format din mai multe ministere este mai puțin eficient în actul de guvernare decît unul mai restrîns. Este o posibilitate, dar nu o regulă. În mod sigur, un guvern de coaliție va avea mai multe cabinete decît unul monocolor. Explicația este simplă: pentru bunul mers al lucrurilor trebuie ca toți cei care compun coaliția și clientela pe
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
pentru că toate sunt personalități importante ale literaturii noastre contemporane, însă deocamdată nu sunt în rolul celor care fac legea estetică și nu s-au impus ca atare, în afara oricărei îndoieli. Pentru că vorbim de un canon didactic (mai exigent și mai restrâns), mă întreb dacă vreunul din aceste nume poate fi pus cu seninătate alături de Slavici sau de Rebreanu, de Breban sau de Nichita Stănescu (ca să nu invoc decât numele prezente). E adevărat că e o întrebare scandaloasă și extrem de rea, poate
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
Înșelat... Pe primul am putut să-l critic aspru cu ocazia Întâlniri cu românii care a avut loc la World Bank, În Washington DC. M-a ținut minte, și peste zece ani mi-a făcut cadou cartea sa de uz restrâns (exemplar de uz intern) ”Adevărul despre România, ”cu dedicația ”d-lui Profesor Mătasa În semn de caldă prețuire și amintire a unor momente din trecut”. La Sinaia, cu ocazia primei Întâlniri „România și românii În știința contemporană”, am refuzat să
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
lui se păstrează, ilustrând acea apogiatură care însoțea isonul, dar evenimentele melodice sunt acum mult mai dense. Corul își desfășoară sonoritățile având ca suport vocalele a,e,i,o,u, de unde și caracterul fluid al secțiunii. Valorile lungi, sunetele relativ restrânse numeric și disipate celor două partide divizate alcătuiesc un fundal instabil a cărui organizare armonică oblic-verticală este evidentă. Simultaneitățile lipsesc în general, dar restrângerea în unison se realizează, sunetul do fiind un punct de sprijin melodic semnificativ (vezi măs. nr.
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
linia solistului - căci în acest moment aceasta este impresia generală - acaparează prin percutanță. Punctul culminant este susținut și menținut de toți interpreții. Corul readuce în prim plan segmentele de tip glissandi cu efecte netemperate prefigurate anterior la o scară mult restrânsă ca dimensiune și fervoare, în timp ce sopranino-ul devine categoric, fiecare sunet din știma sa fiind accentuat. Întâmplător sau nu, revenirea la discursul silabic și ethosul de la începutul piesei se realizează exact în punctul sectio aurea<footnote Sectio aurea apare în măsura
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
o măsură foarte importantă dezvoltarea ulterioară a artei muzicale în Europa creștină. În ceea ce privește tipologia ansamblurilor, nu exista o structură standardizată, dar se poate afirma că, în general, în muzica practicată în Orient erau preferate ansamblurile de mici dimensiuni. Aceste grupuri restrânse, de trei, patru sau cinci instrumentiști, la care se adăugau soliștii vocali, s-au dovedit mult mai adaptate la condițiile și spațiile în care aveau loc reprezentațiile muzicale. Existau cu titlu de excepție și ansambluri orchestrale de mari dimensiuni ce
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
le înfățișează cu deosebită grijă și dragoste. Anul trecut Dinu Lipatti a avut cinstea să cânte împreună cu maestrul, sonatina să pentru violina și pian, care a dovedit că tânărul muzician nu înțelege să-și îngrădească marele sau talent în cercul restrâns al virtuozității pianistice. De rândul acesta, alt tânăr fruntaș al generației sale, Paul Constantinescu a avut bucuria să-și asculte tot o sonatina, cântată de Enescu în al treilea al său concert. Și cred că amândoi au fost mulțumiți: Enescu
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
de natură mitică, originară, de unde și intangibilitatea ei, altfel decât printr-o interpretare verbală. Căci, desigur, verbalizarea, chiar dacă implică sunetul rostirii, este exterioară atât naturii artistic-muzicale cât și celei cadențiale (de acordaj adus până la pragul de tăcere/neauzire), ale OS. Restrâns perspectivei autorului, OS este desemnată să semnifice propriul lui act, pe sub care, de această dată, verbalizarea (rostirea sensului) este cea ascunsă auzirii, în tăcere. Căci autorul își va vădi actul exclusiv prin opera-de-audiat, ca metaforă-simbol a verbalizării sale, sensul textualizat
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
au adus mai mult modernism și diversitate mesajului decât era în unisonul gregorian<footnote Trăsăturile muzicii gregoriene sunt: muzică vocală, fără acompaniament instrumental, interpretare exclusiv bărbătească, desfășurată monodic, fără înveșmântare armonică sau polifonică pe structură riguros diatonică, în cadrul unui ambitus restrâns, cu o monotonie specifică ritmică, departe de a captiva prin atributele ei de expresivitate. Ioana Ștefănescu, O istorie a muzicii universale, vol. I, (București: Fundația Culturală Română, 1995). footnote>, reprezentând pentru biserica modernă un nou mod de expresie emoțională. Retorica
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
de Galați”, director al Editurii și revistei „Pax Aura Mundi” din Galați. Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Membru al Societății Scriitorilor „C. Negri” din Galați. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Opera scriitorului MIRCEA IONESCU înseamnă proza de restrânsă sau de generoasă respirație, din care amintim, retrospectiv: Moartea paharelor de cristal (nuvele polițiste, 1974), Singurătatea calului Troian (roman polițist, 1976), O anchetă ratată (roman polițist, 1990), A patra punte. Cacialmaua (cartea întâi, roman de investigație, 1991), Capcana ucigașă (1993
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]