634 matches
-
le mai rămăsese din averile ciuntite de noul regim, și au părăsit țara. Anul 1948 a excelat prin numărul de emigrări, pentru că atunci s-a declanșat cel mai mare val de refugiați politic, din perioada postbelică. În aceste vremuri de restriște, marcate de puternice frământări politice și sociale, a luat drumul pribegiei și domnul Dumitru Sinu. Împreună cu alte șapte persoane, a trecut granița pe la sârbi. Cei care l-au ajutat să fugă din România au fost legionarii, cu toate că amicul meu, cunoscut
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2011/10/11/amintiri-din-alta-lume-2/ [Corola-blog/BlogPost/339942_a_341271]
-
orice timp și-n orice loc, dar mai ales în aceste vremuri de Je m’en fiche ale postecembrismului românesc: „A fi mare nu-i mirare,/ a fi om e lucru mare...” Chiar așa, căci în aceste timpuri de mare restriște pentru grosul românilor, în care legile morale și sociale sunt sistematic umilite de nerușinarea sfidătoare a ciocoilor vechi și noi, lesne-i să ajungi mare (a se citi ștab cu funcții decizionale) prin tridimensionalul sistem fraudă-mită-neobrăzare, continuu perfecționat de marea
NEOMENIA ŞI NERUŞINAREA – DOUĂ DIN REALIZĂRILE DE HARAM ALE POSTDECEMBRISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1432812107.html [Corola-blog/BlogPost/368886_a_370215]
-
lacrimi mi-ai descătușat. Lumina ta m-ajunge... Unde să te adăpostesc până la răsăritul lunii, Să nu-ți ud urmele cu sânge ? * Plânsetul se lipii de inima viorii, În inimă înflorește un liliac, Din necunoscut te-ai coborât pământean. Simt restriștea adamică; În inimă mai înflorește un copac... Gândești la abis, Pe când eu îți sorb glasul tău stins. TANIA LIANCU Referință Bibliografică: VIS PROFETIC / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI, 24 mai 2016. Drepturi de
VIS PROFETIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1464104029.html [Corola-blog/BlogPost/380864_a_382193]
-
duc cât mai mulți în afară, Cu părere de rău pleacă din țară. Își caută fiecare norocul Oriunde îi duce sorocul. Pensionarii cu toții se tem Că vor ieși din sistem, Cum le dorise Guvernul Care apologiase Infernul. Sunt vremi de restriște și jale, Trăite-n tăcere de mic și de mare. Jaful se face pe față, Unul de la altul învață. E anarhie și haos în țară Și zilnic sporește povara. Țara trăiește în agonie, Confirmă statutul de colonie, Căci suntem țară
AGONIE IN COLONIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1422606596.html [Corola-blog/BlogPost/374274_a_375603]
-
lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406562487.html [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
-l repetat cu voluptate Să uit de trecut și de eternitate Cu palmele căuș încălzesc pocalul Închid ochii și mă cufund în tăcere Ascult bătăile sacadate de inimi Care-mi vor umple zilele cu liniște Și o sublimă evadare din restriște Călătorind ades spre Soare-Apune Năvălesc nostalgic amintirile Revenind, la chemare, în locuri natale Aleg șampania să-mi umple pocalul Golindu-l, fericit, îmi închei ritualul. La trecerea nemiloasă a timpului Contemplu tăcut răsărit și apus Omagiu pios pentru cuvântul nespus
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1389209657.html [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
amploare ca nu cumva să existe vreun criminal în serie, iar chestia cu vampirii să fie o inducere în eroare. „Imperatorul” ordonă crearea de echipe speciale pentru vânătoarea vampirilor și ca precauție își dublă garda personală. În acele vremuri de restriște, peste toată acea anarhie din țară sosi ca pe plaja nudiștilor, domnișoara „Criză”! Cum era firesc, se repeziră și guvernanții s-o primească cu brațele deschise și cu mare fast. Criza le oferea posibilitatea reducerii locurilor de muncă prin disponibilizări
XXVIII. „IMPERATORUL” (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1430504710.html [Corola-blog/BlogPost/352549_a_353878]
-
Seminarul Teologic de la Huși, pe care l-a absolvit printre cei merituoși, fiind hirotonit în 1933 și repartizat în parohia de la Ipatele. Pentru faptele sale bune a fost înconjurat cu dragoste și devotament de săteni, inclusiv în momentele sale de restriște, ca acela din 1947, când a fost arestat și dus la Vaslui. Un grup de enoriași, condus de Dumitru Haciu, riscând represiuni din partea autorităților comuniste de la acea vreme, s-au deplasata la Vaslui, pledând pentru nevinovăția preotului lor. Implicarea preotului
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
Tot ne mănâncă unii (...) că Hidroelectrica de-aia a făcut atâta profit, ca a tăiat bugetele fie de la mentenanță, fie de la investiții. Absolut fals, nu are de-a face una cu alta. Cu toate acestea, Hidroelectrica, într-o perioadă de restriște, a alocat 1,2 miliarde de euro bugetului de investiții pe cinci ani de zile, 2015-2020", a declarat Borza. În susținerea afirmațiilor sale, administratorul judiciar a enumerat câteva dintre investițiile derulate de Hidroelectrica în ultima perioadă. "Anul trecut am semnat
Vidraru-50 de ani de la inaugurare. Remus Borza: Tot ne mănâncă unii...GALERIE FOTO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103986_a_105278]
-
-i vor cunoaște. Patria este înlăuntrul nostru și o ducem cu noi peste țări și peste mări, și numai când suntem departe și în singurătate ne trec fiori amintindu-ne de unde ne-am rupt, și nu găsim mângâiere decât în restriște și în lacrimi. Patria nu e pământul pe care trăim din întâmplare, ci numai pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri“. Cariera politică a fost una deosebită. După ce părăsește PNL-ul, intră pentru puțin timp în gruparea
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]
-
ce le mai rămăsese din averile ciuntite de noul regim, și au părăsit țara. Anul 1948, aexcelat prin numărul de emigrări, pentru că atunci s-a declanșat cel mai mare val de refugiați politic, din perioada postbelică. În aceste vremuri de restriște, marcate de puternice frământări politice și sociale, a luat drumul pribegiei și domnul Dumitru Sinu (nea Mitică)...” ne povestește autorul. Și astfel începe „marea odisee” a celor care au avut curajul să fugă din țară, să părăsească „lagărul comunist”, cu
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_o_rana_deschisa_ce_aminteste_de_radacina_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
Părinte, la vremuri de restriște - exceptând ultimele decenii -, preoții au fost întotdeauna în fruntea credincioșilor. De ce ați simțit să ieșiți în stradă alături de manifestanți? Nu pot simți altfel în momentul în care credincioșii pe care mi i-a dat Dumnezeu își apără viața și sănătatea
Cotidianul: Vasile Lăiu – protopop de Bârlad: “Prefer să mor cu fruntea sus decât cu capul în noroiul Chevron-ului” by http://balabanesti.net/2013/02/28/cotidianul-vasile-laiu-protopop-de-barlad-prefer-sa-mor-cu-fruntea-sus-decat-cu-capul-in-noroiul-chevron-ului/ [Corola-blog/BlogPost/340018_a_341347]
-
cele veșnice, azi dimineață, în această zi incredibil de frumoasă - poate acesta i-a fost darul din partea Clujului - Domnul Constantin MUSTAȚĂ, al cărui nume este împletit, de câteva decenii bune, de fiecare pas al Cetății noastre, în vremurile ei de restriște sau de respirație mai bună, un Prieten al Clujului, un Prieten al oamenilor de orice stare ai Clujului, pentru care a transmis atâtea mesaje culturale și sportive, un prieten sincer, ca un părinte, al scriitorului acestor rânduri triste. Ai cuprins
ADIO, DOMNULE CONSTANTIN MUSTAŢĂ, DE VASILE LECHINŢAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Adio_domnule_constantin_musta_al_florin_tene_1366619330.html [Corola-blog/BlogPost/345961_a_347290]
-
doar gândindu-mă la tine-aceste rânduri Ce n-ar fi scrise niciodat’ dacă-ar fi fost senin. Cu pana rătăcind slugarnic printre gânduri Când pleci de lângă mine, mai mor câte puțin! Mai mor câte puțin (și mor!) în ceasuri de restriște Pân’ ce în sufletu-mi pustiu nimic n-o să mai miște! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: AR TREBUI SĂ ȘTII... Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2267, Anul VII, 16 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Virgil
AR TREBUI SĂ ȘTII... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1489691779.html [Corola-blog/BlogPost/374115_a_375444]
-
și de cei care vor prin mijloace subtile de a ne înrobi, creând adevărate monopoluri) care încă are puterea, prin dreapta credință, de a lumina generațiile următoare prin faptele și deciziile noastre luate cu simț de răspundere în momente de restriște; - albastru ce reprezintă încrederea, speranța că generațiile ce vor veni vor păstra fondul nostru românesc și vor adăuga doar ce este necesar și poate să prindă, asimilând noul la specificul nostru românesc, șlefuind formele la fondul tradițional. Albastru senin e
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409814331.html [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
de un reprezentant de seamă al localității. Astfel se adeverește, încă o dată, faptul că oriunde ne-ar purta valurile vieții nu putem uita satul natal în care am copilărit, casa părintească, poveștile bunicilor sau ale bătrânilor satului despre vremuri de restriște din timpul războiului, cotele insuportabile și colectivizarea forțată a agriculturii, în urma căreia au rămas fără unicul lor mijloc de existență - pământul și animalele. Localitatea Treznea va rămâne în istorie ca o localitate martir a neamului românesc, alături de Ip și alte
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA by http://uzp.org.ro/o-carte-de-suflet-pentru-martirii-din-treznea/ [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
pe care îl prezentăm în rândurile care urmează. Cartea se intitulează ”Smerite încercări și începuturi” și este dedicată maestrului Dan Puric, un autentic creator de cultură și artă românească și un adevărat mărturisitor al lui Hristos în aceste vremuri de restriște pentru Biserică. Romeo Petrașciuc, directorul Editurii Agnos, remarcă în cuvântul introductiv că volumul ”cuprinde gânduri de prietenie ale autorului cu rostirile unor autori cu care s-a întâlnit în aplecarea sa către o lectură atentă, rostuitoare”. Volumul grupează o parte
STELIAN GOMBOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stelian_gombos_.html [Corola-blog/BlogPost/367323_a_368652]
-
întâlnit-o cu multă vreme în urmă, într-un București al deceniului opt din veacul trecut, pe atunci când Poezia avea valoare prin mesaj și profunzime, pe când poeții se adunau în cenacluri ca într-o rugă de biserică. Erau timpuri de restriște politică iar firimitura de Cuvinte bine așezate în vers ne făcea să ne simțim membri ai unei confreerii aproape secrete. Sabina Măduța scria sonete cizelate și frumos sunătoare ca niște clopoței de argint. Scria dar și recita din marea poezie
SABINA MADUŢA ŞI „NICIODATĂ LIMAN” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1437179003.html [Corola-blog/BlogPost/344001_a_345330]
-
ani - pot să spun fără exagerare că am avut parte de un destin patetic. De foarte timpuriu a trebuit să înfrunt apriga vijelie a vieții și niște timpuri de grea cumpănă. În tot timpul războiului, în acea vreme de cumplită restriște, refugiat în Moldova, a trebuit să mă zbat și să mă lupt cu tot felul de greutăți, fiind singur pe lume. Mă mir și eu cum am scăpat teafăr și cum am izbutit ca numai prin propriile mele puteri să
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1476604635.html [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > TINERII BĂTRÎNI Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ca dintr-o energie inversată, În lumea noastră plină de restriști, Împovărați de-o vină asumată, Se nasc bătrînii tot mai mulți, mai triști. Îi vezi mergînd pe străzi, îi vezi oriunde, Le calci pe pasul gîrbov, îi aștepți, Nu mai găsesc nici loc de-a se ascunde Și parcă te
TINERII BǍTRÎNI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1478693296.html [Corola-blog/BlogPost/383050_a_384379]
-
căci nu mai am cuvinte... Și-am să-Ți mai cânt... Și-am să-Ți mai cânt în fiecare zi Și-am să-Ți mai scriu un vers înmiresmat Să-Ți mulțumesc că încă mă iubești Și-n clipe de restriște m-ai vegheat! Și-am să mă rog din nou cu reverență Când înserarea iar se va lăsa... Și-am să Te-aștept la mine-n cămăruță Să mă-nfășori din nou cu pacea Ta! Și-am să Te chem
OMAGIU DIVIN 22 de MARIA LUCA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_luca_1474173874.html [Corola-blog/BlogPost/373928_a_375257]
-
dispar pentru că în căminele culturale de la sate, multe lăsate de izbeliște, se fac discoteci și se ascultă manele, fondul de carte din biblioteci este în stare jalnică, atelierele meșteșugărești ca și meseriile tradiționale au dispărut, agricultura trece prin vremuri de restriște și, colac peste pupăză, tinerii pleacă în lume cât văd cu ochii și nu prea mai au la ce să se întoarcă. Cu totul altfel stau lucrurile în comunele păstorite de edili care conștientizează că trebuie să facă un efort
“BĂCANII” – O REVISTĂ DE CULTURĂ NECESARĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1450715613.html [Corola-blog/BlogPost/377766_a_379095]
-
nu-și mai amintească unde l-a pus. Mamei îi plăcuse scrisul mărunt ușor aplecat spre stânga, ghicise în el o vibrație sufletească aparte și crezuse neîndoielnic că mesajul va fi ca un balsam pentru sufletul fiicei ei încercat de restriște în ultima vreme. Ca o străfulgerare i-a trecut prin minte că scrisul îi era familiar. Îl văzuse în repetate rânduri cu ceva vreme în urmă, pe când factorul poștal devenise ca și un membru al familiei. Erica deslipea fiecare plic
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1474258290.html [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
al imaginației poetice. Al.Florin Țene încearcă să se transpună în pielea poetului pentru a descifra mecanismul psihologic al unei asemenea arderi ce se consumă între măreț și derizoriu, între sublim și banal între cotidian și absolut. Căutând frumusețea în restriște și luptă, poetul se dimensionează la măreția de a fi “ cineva“, conștient că veacul său mărunt va fi depășit de propria-i menire: Va suna și pentru mine al dreptății ceas deplin / Și-al meu nume printre veacuri, înălțindu-se senin
AL.FLORIN ȚENE- VENIȚI, PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ...! , CRONICĂ LA ROMAN DE PROF.ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1489732083.html [Corola-blog/BlogPost/375693_a_377022]
-
lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1407725558.html [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]