141 matches
-
statul și-l rezervă prin Casa de împroprietărire, ea și-a rezervat prin lege și cotrolul și îndrumarea culturii loturilor, având dreptul de a deposeda imediat pe cei care s-ar abate. Dacă se dovedește că și proprietatea funciară necesită restricțiuni, diriguire și, la nevoie, expropriere în interes primordial al țării, el nu are nevoie să anunțe noi principii, sau să lărgească pe acele care formează baza Constituției din 1923. Monopolul de stat al comerțului bancar nu numai că rămâne în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu, s-a manifestat ca un liberal convins și tolerant. Circulara lui către șefii Parchetelor, prin care le cerea să nu mai aresteze preventiv pe ziariști, îi crease re putația unui spirit larg. După doisprezece ani era autoritarul care cerea restricțiuni pentru presă, iar opozanților le ridica protecția legilor. Eugeniu Stătescu a fost una din personalitățile cele mai însemnate cari au caracterizat regimul liberal de la 1876 la 1888. După cum am spus, dacă ar fi fost sănătos, nimeni nu i-ar fi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
România” al cărui cost de 100 lei se trimite la Societatea Generală a Funcționarilor Polițienești București Direcția Generală a Poliției, care trimite cartea. Conf. ord. Sf. Episcopii Nr. 1007 / 943, puneți În vedere enoriașilor că Ministerul Economiei Naționale a ridicat restricțiunile privitoare la tăbăcirea și folosirea peilor de porci tăiați În gospodării și pot să le tăbăcească și să le Întrebuințeze mai ales tăbăcite deoarece prin tăbăcire se combate și boala numită „Pesta porcină”. Conf. ord. Sf. Episcopii Nr. 723 / 943
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
data aceasta trei la număr și ne-am Îndreptat, pe o străduță În pantă, către „Café de la Préfecture” pentru a putea sta de vorbă. Însă cafeneaua nu servea alcool. Era „un jour sans”, cum se vorbea pe acolo. Era timpul restricțiunilor alimentare cu 150 grame de pâine pe zi. Ieșind din cafenea, eu invit pe cei doi la mine. Aveam câțiva litri de vin din rația, care se dădea atunci de 4 litri pe lună. Eugen Ionescu acceptă cu mare bucurie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
casierița mănăstirii, am făcut vizite la toate maicile și la cei trei preoți. Cel dintâi și cel mai în vârstă, popa Cristea, deștept, energic, hatalâu și bețiv, era polițistul german din mănăstire și din cele două sate. [Îmi reamintea cu restricțiuni pe faimosul Timotei Mucenicul al lui Pătrășcanu; mai mult de mila nenorocitei lui preotese și copiilor am fost la el.](Ibidem, p. 137.) Ceilalți, tineri, licențiați în Teo logie, erau oameni cumsecade, mai ales părintele Manea, cu o nevastă plăcută
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu ni se ceară aceasta când nu suntem În stare de a le recomanda o altă Îndeletnicire. Astăzi lucrurile au ajuns până acolo Încât abia este o ocupațiune În care evreii să nu fie Împiedicați prin fel de fel de restricțiuni”. Exasperat de ceea ce el numea „parazitismul” și „improductivitatea” evreilor, Mihai Eminescu s-a declarat de acord cu soluția „agricolizării izraeliților”. Într-un editorial semnat În ziarul Timpul (nr. 234, 24 octombrie 1881), Eminescu considera că „propunerea de agricolizare, de colonizare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
urbane, pe când unele instanțe judecătorești au luat acest drept până și evreilor pământeni”. În replică, ministrul de externe, Vasile Boerescu, susținea că străinii au avut Întotdeauna dreptul de a dobândi imobile urbane și că În convenție au fost introduse toate restricțiunile care existau față de străini: „oprirea de a dobândi pământ rural, așezarea În comună cu Îngăduința autorităților locale, reglementând și chestiunea cârciumilor”. Kogălniceanu susținea că România oferea mult prea mult monarhiei austro-ungare, deoarece, În primul rând, Convenția nu ținea cont de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Între diferiți supuși. Noi vrem astăzi să facem o derogare la această stipulație din toate tratatele.... Așa am zis străinilor: evreii, după Constituțiunea noastră, nu pot poseda imobile rurale; prin urmare, nu putem noi să nu introducem În tratat aceasta restricțiune; comuna, după ea, Îi poate Împiedica de a ședea În comunele rurale. Vă Întreb care este textul de lege care oprește pe evrei a cumpăra și a poseda imobile urbane? Chemați pe toți legiștii țării, și veți vedea că toți
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de Externe al României, Vasile Boerescu, lucrează cu multă activitate ca să poată încheia convențiunea cu Austro-Ungaria. Berlinul, Petersburgul și Viena au recunoscut Serbiei dreptul de a încheia astfel de convențiuni, acest drept a fost recunoscut și României, însă cu oarecare restricțiuni. În schimb Anglia și Franța nu vor să se unească cu celelalte trei puteri.18 anul 1874 231 lui Eminescu - pe care l-a urât și calomniat - D. Petrino a fost colaborator al Convorbirilor literare pentru ca după aceea să se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
data aceasta trei la număr și ne-am Îndreptat, pe o străduță În pantă, către „Café de la Préfecture” pentru a putea sta de vorbă. Însă cafeneaua nu servea alcool. Era „un jour sans”, cum se vorbea pe acolo. Era timpul restricțiunilor alimentare cu 150 grame de pâine pe zi. Ieșind din cafenea, eu invit pe cei doi la mine. Aveam câțiva litri de vin din rația, care se dădea atunci de 4 litri pe lună. 170 „Întâlnire cu Eugen Ionescu”, la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
altă categorie este cea alcătuită din evrei veniți în România după 30 Decemvrie 1918, care sunt supuși la interdicțiuni majore; Consiliul de Miniștri urmând a recunoaște acestora, în mod limitativ, practica unor activități în domeniul liber, adică în domeniul nesupus restricțiunilor legale. Reținem din acest punct de vedere, preocuparea legiuitorului de a nu trata în același fel pe toți evreii fără distincțiune și de a considera pe acei care sunt așezați de mai mult timp în România, ca și acei care
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
un statut al evreilor din România, în care să se precizeze definitiv și complet situația lor juridică, cu drepturi și obligațiuni categorice, în toate domeniile de activitate. Bineînțeles că în alcătuirea acestui Statut trebuie să se țină seama că asupra restricțiunilor impuse până în prezent, în ce privește situația juridică a evreilor nu se mai poate reveni, așa cum de altfel Octavian Goga a sintetizat legislația națională ce a întocmit: „am întors o pagină, care nu se va mai putea da înapoi niciodată”. Statutul ce
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
criteriilor. Credem că într’un Statut al evreilor care ar reglementa situația lor juridică, trebuiesc menținute categoriile din Decretul-Lege din 9 August 1940, stabilindu-se în mod uniform criteriul de determinare al categoriilor privilegiate, cu arătarea clară și completă a restricțiunilor privitoare pe fiecare categorie. Din acest punct de vedere apreciem că este rațional ca evreii așezați în Țara Românească de timp îndelungat și acei care au făcut fapte de război pentru țară, ca și urmașii lor, să nu fie supuși
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
noastre. Rezultă deci că, sub imperiul acestei Legi, nu se făcea nici o distincție asupra originii etnice și deci nici o excepție de la obligațiile militare. Această situație a durat până la 8 August 1940 când sub impulsul curentului națio nalist, s’au legiferat restricțiuni pentru evrei și în această privință, și anume prin: 2/. Decretul-Lege No. 2650 din 8 August 1940, care reglementa situația juridică a evreilor din România, precizând cine sunt socotiți evrei în sensul acestei legi, după cum am arătat la Cap. I.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
transformă în taxe militare, sau muncă de interes obștesc. Celor din categoria 2-a, li se impune restricția de a nu mai putea fi militari de carieră. B. Situația după 6 Septembrie 1940. Sub impulsul din ce în ce mai puternic al ideii naționaliste, restricțiunile impuse evreilor au accentuat continuu și în ceea ce privește obligațiile lor militare. Astfel: 1/. Decretul-Lege No. 3984 asupra Statutului Militar al Evreilor din 5 Decembrie 1940, hotărăște: - excluderea tuturor evreilor (inclusiv a celor din categoria 2-a) de la serviciul militar; - obligativitatea cumulativă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei. Până în prezent, tratamentul tuturor evreilor supuși străini, este următorul: a) Evreii supuși străini aflați în țară, aparținând țărilor aliate - sau cu cari nu suntem în răsboiu - au acelaș tratament ca și supușii acestor țări de origină etnică, aplicându-se restricțiuni numai în ceea ce privește deplasările lor în țară, care nu se pot face decât cu aprobarea Ministerului Afacerilor Interne. b) I. - Evreii supuși germani, pierzând această supușenie, în urma retragerii pașapoartelor de către Guvernul German, au fost încadrați între apatrizi și li s’au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
detașamentelor exterioare pe timpul iernii, fie prin faptul că nu au fost nicăieri repartizați; 3) În mod periodic (3 perioade a 7 zile) toți evreii repartizați la munca obligatorie indiferent de locul unde se află, instituții civile, firme sau întreprinderi cu restricțiunea de a se excepta: 451DOCUMENTE - cei repartizați la unitățile și instituțiile militare; - cei scutiți în baza carnetelor de scutire eliberate de Comisariatul G-ral pentru Problemele Evreești; - evrei cu titluri academice; - evreii clasați definitiv sau temporar ca inapți de muncă manuală
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din 10 Noemvrie 1944 al acestui Serviciu, privitor la acordarea de ajutor, pentru familiile trupei de origină etnică-Evrei, în aceleași condițiuni ca și familiilor trupei de origină etnică-Română, a aprobat modificarea Art. 16. din Instr. No. 12500/1943, după cum urmează: „Restricțiunile prevăzute în legătură cu ajutorul de familie acordat până în prezent trupei concentrată de origină etnică-Evrei, se anulează; aceștia urmând a se bucura, pe timpul concentrărei sau serviciului în termen sub arme, de aceleași drepturi și în aceleași condițiuni ca și restul trupei de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Marele Cartier General un comunicat secret În care se arăta, printre altele, că „În zilele de 28 și 29 șiunieț au avut loc la Iași incidentele provocate de iudeo-comuniști și când autoritățile au luat măsurile cunoscute: arestări, internare În lagăre, restricțiuni În circulație etc.”97. Procuratura tribunalelor militare din România a rezumat atunci, În timp real, evenimentele principale de pe Întinsul României În buletine care au cuprins informații adunate În urma activității Procuraturii militare În diverse tribunale. Aceste buletine erau Înaintate Președinției Consiliului
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
altă categorie este cea alcătuită din evrei veniți în România după 30 Decemvrie 1918, care sunt supuși la interdicțiuni majore; Consiliul de Miniștri urmând a recunoaște acestora, în mod limitativ, practica unor activități în domeniul liber, adică în domeniul nesupus restricțiunilor legale. Reținem din acest punct de vedere, preocuparea legiuitorului de a nu trata în același fel pe toți evreii fără distincțiune și de a considera pe acei care sunt așezați de mai mult timp în România, ca și acei care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
un statut al evreilor din România, în care să se precizeze definitiv și complet situația lor juridică, cu drepturi și obligațiuni categorice, în toate domeniile de activitate. Bineînțeles că în alcătuirea acestui Statut trebuie să se țină seama că asupra restricțiunilor impuse până în prezent, în ce privește situația juridică a evreilor nu se mai poate reveni, așa cum de altfel Octavian Goga a sintetizat legislația națională ce a întocmit: "am întors o pagină, care nu se va mai putea da înapoi niciodată". Statutul ce
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
criteriilor. Credem că într'un Statut al evreilor care ar reglementa situația lor juridică, trebuiesc menținute categoriile din Decretul-Lege din 9 August 1940, stabilindu-se în mod uniform criteriul de determinare al categoriilor privilegiate, cu arătarea clară și completă a restricțiunilor privitoare pe fiecare categorie. Din acest punct de vedere apreciem că este rațional ca evreii așezați în Țara Românească de timp îndelungat și acei care au făcut fapte de război pentru țară, ca și urmașii lor, să nu fie supuși
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Armatei noastre. Rezultă deci că, sub imperiul acestei Legi, nu se făcea nici o distincție asupra originii etnice și deci nici o excepție de la obligațiile militare. Această situație a durat până la 8 August 1940 când sub impulsul curentului naționalist, s'au legiferat restricțiuni pentru evrei și în această privință, și anume prin: 2/. Decretul-Lege No. 2650 din 8 August 1940600, care reglementa situația juridică a evreilor din România, precizând cine sunt socotiți evrei în sensul acestei legi, după cum am arătat la Cap. I.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
transformă în taxe militare, sau muncă de interes obștesc. Celor din categoria 2-a, li se impune restricția de a nu mai putea fi militari de carieră. B. Situația după 6 Septembrie 1940. Sub impulsul din ce în ce mai puternic al ideii naționaliste, restricțiunile impuse evreilor au accentuat continuu și în ceea ce privește obligațiile lor militare. Astfel: 1/. Decretul-Lege No. 3984 asupra Statutului Militar al Evreilor din 5 Decembrie 1940601, hotărăște: excluderea tuturor evreilor (inclusiv a celor din categoria 2-a) de la serviciul militar; obligativitatea cumulativă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de postav de lână, în locul paltoanelor. Ismene, flanele de bumbac sau de lână, precum și chiloți (ismene scurte în locul ismenelor de pânză). Pantofi bărbătești în proporție de 50% din totalul încălțămintei (bocancilor sau ghetelor) fixată prin lege sau cisme fără nici o restricțiune în ceea ce privește cantitatea ce se predă. Flanele groase de bumbac, în locul flanelelor de lână. Efectele din categoria celor fixate, prin lege, care au fost predate de către evrei cu începere de la 22 Iunie 1941, pe baza altor dispozițiuni, se vor deduce din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]