141 matches
-
și la noi. O reuniune a camerei de comerț din Bradford a votat în unanimitate rezoluția următoare: Lord Derby este invitat a nu semna nici un tractat cu România prin care supuși britanici de rit izraelit ar putea fi espuși la restricțiuni sau incapacități oarecare. Să fie d-lor sănătoși, dar noi știm foarte bine ce voiesc. Evreul din Franța, Anglia și Italia nu dorește drepturi civile pentru sine, ci mediat pentru confrații din Rusia și Austria. Prin urmare ce să mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Neue freie Presse sumuță pe germani contra maghiarilor. În toate țările țin cu cel tare, niciodată cu cel apăsat, și se unesc cu acela întru traficarea și esploatarea puterilor pozitive ale poporului. Prigoniți n-au fost la noi evreii niciodată. Restricțiuni juridice au existat pentru ei totdeauna, dar nu din cauza religiei. Ștefan-Vodă cel Mare întărește câtorva evrei, veniți din Polonia, libertatea confesiei, dreptul de a-și clădi sinagoge, un drept pe care turcii, așa-numiții noștri suverani, cari de pe la 1560 au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
contra a tot ce nu e evreu. {EminescuOpIX 304} A doua adresă spune adevărul, că evreii trăiesc în România fără a li se cauza nici cel mai mic rău, căci nu pot fi numite rele decât cele pozitive, iar nicidecum restricțiuni despre cari fiecine știe că constituiesc singurul "modus vivendi" ce-l putem avea deocamdată cu seminția evreiască. Dar această adresă - o știm bine - nu va căpăta niciodată iscăliturile mai tuturor coreligionarilor din România. Aceasta e o frază ca multe altele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru {EminescuOpIX 377} monarhie în forma ei de astăzi? Spăriosul norod al lui Israil de la bursa din Viena și - maghiarii, par nobile fratrum, dualismul în senz propriu, singurele clemente turcofile și slavofage din Austro-Ungaria. Dacă vom mai adăogi cu oarecare restricțiune polonii din Galiția, locuitorii aproape esclusivi, de orașe, am mântuit elementele susținerii morale a luptei. Maghiarii. Iată într-adevăr singurul element istoric care are gură, căci celorlalte bursa le-au închis-o demult; bursa și acea politică eterogenă care nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cuvintele: nihil est in intellectu quod non antea fuerit in sensu (nimic nu este în minte care să nu fi fost mai întîi în simțiri), iar teoria pe care o urmează logica Maiorescu este tot aceasta, decât numai cu mica restricțiune a lui Leibnitz: nihil est in intellectu quod non prius fuerit in sensu, nisi intellectus ipse. (Nimic nu e în minte care să nu fi fost mai întîi în simțiri decât mintea însăși. Această restricțiune trebuia s-o întrevadă orișicine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aceasta, decât numai cu mica restricțiune a lui Leibnitz: nihil est in intellectu quod non prius fuerit in sensu, nisi intellectus ipse. (Nimic nu e în minte care să nu fi fost mai întîi în simțiri decât mintea însăși. Această restricțiune trebuia s-o întrevadă orișicine care-și arogă dreptul de-a bănui știința autorului logicei. Cu restricțiunea lui Leibnitz însă, această teorie a lui Mill, care du reste, nu este a lui Mill, ci foarte veche și anume a lui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
in sensu, nisi intellectus ipse. (Nimic nu e în minte care să nu fi fost mai întîi în simțiri decât mintea însăși. Această restricțiune trebuia s-o întrevadă orișicine care-și arogă dreptul de-a bănui știința autorului logicei. Cu restricțiunea lui Leibnitz însă, această teorie a lui Mill, care du reste, nu este a lui Mill, ci foarte veche și anume a lui Epicur, e admisă de foarte mulți filozofi, de Kant însuși, a cărui "critică a rațiunii pure" se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Marele Cartier General un comunicat secret În care se arăta, printre altele, că „În zilele de 28 și 29 șiunieț au avut loc la Iași incidentele provocate de iudeo-comuniști și când autoritățile au luat măsurile cunoscute: arestări, internare În lagăre, restricțiuni În circulație etc.”97. Procuratura tribunalelor militare din România a rezumat atunci, În timp real, evenimentele principale de pe Întinsul României În buletine care au cuprins informații adunate În urma activității Procuraturii militare În diverse tribunale. Aceste buletine erau Înaintate Președinției Consiliului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
revoluție naționalistă. Pentru Cuza și pentru compatrioții acestuia, cuvântul «autonomie», care le inspira atâta venerație și pe care Convenția le-o garantase, era ceva foarte asemănător cu independența. Încetul cu încetul, pe măsură ce se ivea prilejul, ei aveau să scuture toate restricțiunile impuse suveranității lor, până ce aveau să iasă la lumină ca un stat neatârnat“22. La fel de dificil s-a arătat a fi și demersul lui Al. I. Cuza pentru a obține asentimentul Puterilor (și în primul rând al Curții suzerane) la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
controlul Italiei asupra politicii interne și externe a Greciei, a Croației și Muntenegrului. Accesul direct la Marea Mediterană era principalul scop al statului fascist italian. Pentru Răsăritul Peninsulei Balcanice, statul fascist italian era dispus să susțină „principiul naționalităților dar cu oarecare restricțiuni” prin care „să nu violeze drepturile istorice, ale unei națiuni vechi ca Ungaria”, aceasta fiind a treia problemă urmărită. Cu febrilitate, statul român a demarat acțiuni informative în această direcție încă din septembrie 1940. O notă a rezidentului de la Tirana
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
data aceasta trei la număr și ne-am Îndreptat, pe o străduță În pantă, către „Café de la Préfecture” pentru a putea sta de vorbă. Însă cafeneaua nu servea alcool. Era „un jour sans”, cum se vorbea pe acolo. Era timpul restricțiunilor alimentare cu 150 grame de pâine pe zi. Ieșind din cafenea, eu invit pe cei doi la mine. Aveam câțiva litri de vin din rația, care se dădea atunci de 4 litri pe lună. 170 „Întâlnire cu Eugen Ionescu”, la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu ni se ceară aceasta când nu suntem În stare de a le recomanda o altă Îndeletnicire. Astăzi lucrurile au ajuns până acolo Încât abia este o ocupațiune În care evreii să nu fie Împiedicați prin fel de fel de restricțiuni”. Exasperat de ceea ce el numea „parazitismul” și „improductivitatea” evreilor, Mihai Eminescu s-a declarat de acord cu soluția „agricolizării izraeliților”. Într-un editorial semnat În ziarul Timpul (nr. 234, 24 octombrie 1881), Eminescu considera că „propunerea de agricolizare, de colonizare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
urbane, pe când unele instanțe judecătorești au luat acest drept până și evreilor pământeni”. În replică, ministrul de externe, Vasile Boerescu, susținea că străinii au avut Întotdeauna dreptul de a dobândi imobile urbane și că În convenție au fost introduse toate restricțiunile care existau față de străini: „oprirea de a dobândi pământ rural, așezarea În comună cu Îngăduința autorităților locale, reglementând și chestiunea cârciumilor”. Kogălniceanu susținea că România oferea mult prea mult monarhiei austro-ungare, deoarece, În primul rând, Convenția nu ținea cont de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Între diferiți supuși. Noi vrem astăzi să facem o derogare la această stipulație din toate tratatele.... Așa am zis străinilor: evreii, după Constituțiunea noastră, nu pot poseda imobile rurale; prin urmare, nu putem noi să nu introducem În tratat aceasta restricțiune; comuna, după ea, Îi poate Împiedica de a ședea În comunele rurale. Vă Întreb care este textul de lege care oprește pe evrei a cumpăra și a poseda imobile urbane? Chemați pe toți legiștii țării, și veți vedea că toți
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de Externe al României, Vasile Boerescu, lucrează cu multă activitate ca să poată încheia convențiunea cu Austro-Ungaria. Berlinul, Petersburgul și Viena au recunoscut Serbiei dreptul de a încheia astfel de convențiuni, acest drept a fost recunoscut și României, însă cu oarecare restricțiuni. În schimb Anglia și Franța nu vor să se unească cu celelalte trei puteri.18 anul 1874 231 lui Eminescu - pe care l-a urât și calomniat - D. Petrino a fost colaborator al Convorbirilor literare pentru ca după aceea să se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o încurajeze, de exemplu, Rusia Sovietică; altele, și în special țările bântuite de șomaj, încearcă să o delimiteze în dezvoltarea sa. Însă un rezultat important pe care munca femeii deja l-a produs paralizează în mare parte orice încercare de restricțiune a ei. și anume: individualizarea femeii. Procesul de individualizare a ei s-a produs sub presiunea vieții curente, care a smuls-o din starea de dependență economică, față de familie și bărbat și, în schimb, i-a impus un raport de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
pentru articole de prima necesitate; 13. Reducerea tarifelor la tramvai și autobuze pentru populația muncitoare și funcționărească săracă; 14. Pavarea, canalizarea și electrificarea cartierelor periferice, pentru îmbunătățirea higienică a condițiunilor de trai a lumii nevoiașe; 15. Descătușarea femeii de orice restricțiuni actuale, care împiedică propaganda completei ei emancipări; 16. Apărarea păcii, condiția vitală a civilizației, prin respectarea tratatelor internaționale, care garantează integritatea frontierelor, conform programului Ligii Națiunilor. Ca mijloace practice pentru popularizarea și realizarea acestui program propunem: 1. Convocarea unei ședințe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Brătianu, s-a manifestat ca un liberal convins și tolerant. Circulara lui către șefii Parchetelor, prin care le cerea să nu mai aresteze preventiv pe ziariști, îi crease re putația unui spirit larg. După doisprezece ani era autoritarul care cerea restricțiuni pentru presă, iar opozanților le ridica protecția legilor. Eugeniu Stătescu a fost una din personalitățile cele mai însemnate cari au caracterizat regimul liberal de la 1876 la 1888. După cum am spus, dacă ar fi fost sănătos, nimeni nu i-ar fi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
român va elibera imediat, fără distincție de cetățenie sau naționalitate, pe toate persoanele arestate din cauza activității lor în favoarea Națiunilor Unite, sau pentru simpatiile lor pentru cauza Națiunilor Unite, sau din cauza originii lor rasiale, și va desființa orice legislație discriminatorie și restricțiunile impuse din această cauză. 7. Guvernul și Înaltul comandament român se obligă să remită ca trofee în mâinile Înaltului comandament aliat (sovietic) orice material de război al Germaniei și al sateliților ei, aflat pe teritoriu român, inclusiv vasele flotei germane
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
data aceasta trei la număr și ne-am Îndreptat, pe o străduță În pantă, către „Café de la Préfecture” pentru a putea sta de vorbă. Însă cafeneaua nu servea alcool. Era „un jour sans”, cum se vorbea pe acolo. Era timpul restricțiunilor alimentare cu 150 grame de pâine pe zi. Ieșind din cafenea, eu invit pe cei doi la mine. Aveam câțiva litri de vin din rația, care se dădea atunci de 4 litri pe lună. Eugen Ionescu acceptă cu mare bucurie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
casierița mănăstirii, am făcut vizite la toate maicile și la cei trei preoți. Cel dintâi și cel mai în vârstă, popa Cristea, deștept, energic, hatalâu și bețiv, era polițistul german din mănăstire și din cele două sate. [Îmi reamintea cu restricțiuni pe faimosul Timotei Mucenicul al lui Pătrășcanu; mai mult de mila nenorocitei lui preotese și copiilor am fost la el.](Ibidem, p. 137.) Ceilalți, tineri, licențiați în Teo logie, erau oameni cumsecade, mai ales părintele Manea, cu o nevastă plăcută
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vom crede de cuviință pentru a da viață propriei noastre activități industriale. Acest punct de vedere al absolutei necesități de-a da dezvoltare tuturor facultăților poporului nostru propriu, ținând piept concurenței străine fie prin război de tarife, fie prin alte restricțiuni, s-ar putea modifica, precum am zis-o, numai prin o împrejurare care nu atârnă de la noi, prin schimbarea situației politice a poporului românesc din Ardeal și Țara Ungurească. Ceea ce ar fi de dorit dar e ca raporturile între România
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
notă proclamă în principiu oportunitatea unei interveniri otomane, arată cât ar fi urgent de-a pune capăt unei crize dezastroase pentru populațiunile din valea Nilului, pline de pericole pentru Europa, și propune sultanului de-a se 'nțelege cu Conferența asupra restricțiunilor cărora ar avea a se supune guvernul turcesc în împlinirea mandatului său. Suveranitatea Turciei asupra Egipetului e mai mult nominală, e un titlu cu pagubă, ale cărui cheltuieli întrec foloasele. Deci nota aceasta, care e 'n stare a-l pune
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bani, a-l lipsi de-o sumă de bunuri pe cari ar fi fost în stare a și le procura sub regimul liberului schimb, a-l face să plătească mai scump ceea ce-i trebuie, c-un cuvânt a-i pune restricțiuni - ca la un copil - folositoare după mintea celor ce joacă rolul de epitropi, dar desigur epitropia economică ca și cea politică nu este liberală. Fără îndoială puterea lui de-a produce va crește și această putere e cel mai însemnat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
A. Rosetti face din nou apel la mai mulți din membrii cei mai influenți ai partidului conservator în privirea cronicei iscălite Fantasio și voiește a implica responsabilitatea politică a acestor bărbați cu responsabilitatea jurnalistică a cronicarului "Timpului". Și, cu aceasta restricțiune chiar, numai ceea ce s-a spus în "Timpul" despre d-ta ori ai d-tale, a nume, clar, categoric, aceea te privește, d-le Rosetti, și ai dreptul a insista, dar ceea ce crede cineva despre d-ta sau ce știe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]