274 matches
-
stare patologică și o tulburare psihiatrică. Adevărat sau Fals? În prezent, coeficientul intelectual maxim pentru diagnosticul de retardare mintală se situează între 65 și 70. între 75 și 80. între 65 și 75. între 70 și 85. Conform DSM-IV-TR, severitatea retardării mintale se stabilește în funcție de gravitatea deficitelor intelectuale. poate fi intermitentă, limitată, extensivă sau pervazivă. are patru niveluri: ușor, moderat, sever sau profund. se stabilește în funcție de gravitatea deficitelor intelectuale și are patru niveluri: ușor, moderat, sever sau profund. Sindromul Rett apare
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Toate variantele de mai sus sunt corecte. Spre deosebire de copiii cu autism, chiar și înalt funcțional, cei cu sindrom Asperger au performanțe mai bune în ceea ce privește înțelegerea gândirii celorlalți. Adevărat sau Fals? Ce procent din numărul copiilor cu autism suferă și de retardare mintală? 20% 50% 75% 30% Care dintre următoarele elemente nu este criteriu de diagnostic pentru sindromul Asperger conform DSM-IV-TR? Perturbarea calitativă a interacțiunii sociale Perturbarea calitativă a comunicării Gama restrânsă de activități Toate cele de mai sus reprezintă criterii de
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
este o monografie documentată, sacrificând pe alocuri unui murmur de lirism sobrietatea excursului. Valorile morale și cele poetice sunt, aici, iradieri ale temei navale. Opiniile literare ale lui B. sunt în genere cuminți, de bun-simț, cu o tendință, totuși, de retardare. O serie de evocări apar ca „sclipiri răzlețe” din vremuri care smulg sobrului vaporean o pioasă lacrimă, dar îi deșteaptă și un fin surâs. Secvențele din trecut, mângâiate de ficțional, tind să se preschimbe în schițe literare. Scrisorile dintr-o
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
criteriu al coeficientului de inteligență, deficiența mentală desemnează toate acele forme de activitate intelectuală generală situate semnificativ sub medie (Q.I. de aproximativ 70 sau sub 70). Conform clasificării oferite de DSM IV (1994), există, în principal, patru grade de retardare (întârziere) mentală: I. Retardarea mentală ușoară (sau deficiența mentală de graniță) este corespunzătoare unui Q.I. cuprins între 50-55 și 70. Acest nivel de întârziere mentală reprezintă cel mai larg segment al retardării mentale (aproximativ 85%) și este, în linii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
inteligență, deficiența mentală desemnează toate acele forme de activitate intelectuală generală situate semnificativ sub medie (Q.I. de aproximativ 70 sau sub 70). Conform clasificării oferite de DSM IV (1994), există, în principal, patru grade de retardare (întârziere) mentală: I. Retardarea mentală ușoară (sau deficiența mentală de graniță) este corespunzătoare unui Q.I. cuprins între 50-55 și 70. Acest nivel de întârziere mentală reprezintă cel mai larg segment al retardării mentale (aproximativ 85%) și este, în linii mari, echivalent cu ceea ce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1994), există, în principal, patru grade de retardare (întârziere) mentală: I. Retardarea mentală ușoară (sau deficiența mentală de graniță) este corespunzătoare unui Q.I. cuprins între 50-55 și 70. Acest nivel de întârziere mentală reprezintă cel mai larg segment al retardării mentale (aproximativ 85%) și este, în linii mari, echivalent cu ceea ce se obișnuiește a se numi, din punct de vedere pedagogic, „categoria educabililor”. Persoanele cu un nivel de retardare mentală ușoară au posibilitatea să dobândească, în perioada preșcolară, unele abilități
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Acest nivel de întârziere mentală reprezintă cel mai larg segment al retardării mentale (aproximativ 85%) și este, în linii mari, echivalent cu ceea ce se obișnuiește a se numi, din punct de vedere pedagogic, „categoria educabililor”. Persoanele cu un nivel de retardare mentală ușoară au posibilitatea să dobândească, în perioada preșcolară, unele abilități sociale (de comunicare) și unele deprinderi de autoservire. Până la sfârșitul adolescenței pot achiziționa deprinderi școlare și pot atinge nivelul educațional specific clasei a VI-a. În decursul perioadei adulte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
decursul perioadei adulte dobândesc deprinderi sociale și profesionale adecvate întreținerii proprii, dar au nevoie de supraveghere, consiliere și asistență, mai ales în situații care angajează responsabilitatea socială sau în cele de stress social-economic. Cu un suport social corespunzător, persoanele cu retardare mentală ușoară pot fi integrate cu succes în familii sau pot trăi în spații amenajate, independente sau supravegheate. II. Retardarea mentală moderată (de nivel mediu) corespunde unui Q.I. cuprins între 40-45 și 50-55 și cuprinde aproximativ 10% din întreaga
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ales în situații care angajează responsabilitatea socială sau în cele de stress social-economic. Cu un suport social corespunzător, persoanele cu retardare mentală ușoară pot fi integrate cu succes în familii sau pot trăi în spații amenajate, independente sau supravegheate. II. Retardarea mentală moderată (de nivel mediu) corespunde unui Q.I. cuprins între 40-45 și 50-55 și cuprinde aproximativ 10% din întreaga populație cu retard mintal. Aceste persoane prezintă disponibilități de a achiziționa deprinderi comunicaționale în timpul primilor ani ai copilăriei. În condițiile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și de cunoștințe nu depășește însă nivelul celui de al II-lea an școlar. În perioada adultă este posibilă prestarea unei munci necalificate (sau chiar calificate) în ateliere speciale sau obișnuite, dar numai sub supraveghere. Persoanele cu acest nivel de retardare mentală se adaptează bine la viața comunitară, de regulă în unități supravegheate. III. Retardarea mentală severă cuprinde aproximativ 3-4% din indivizii cu retard mental și corespunde unui Q.I. cuprins între 20-25 și 35-40. În timpul perioadei școlare pot învăța să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În perioada adultă este posibilă prestarea unei munci necalificate (sau chiar calificate) în ateliere speciale sau obișnuite, dar numai sub supraveghere. Persoanele cu acest nivel de retardare mentală se adaptează bine la viața comunitară, de regulă în unități supravegheate. III. Retardarea mentală severă cuprinde aproximativ 3-4% din indivizii cu retard mental și corespunde unui Q.I. cuprins între 20-25 și 35-40. În timpul perioadei școlare pot învăța să vorbească și sunt în stare să achiziționeze abilități elementare de auto-îngrijire (de exemplu, să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de cuvinte și de expresii uzuale (numite și „cuvinte-cheie” sau „de supraviețuire”). În perioada adultă pot îndeplini anumite sarcini simple, sub supraveghere, în instituții specializate. Marea majoritate a persoanelor cu retard mental sever necesită îngrijire continuă și supraveghere specializată. IV. Retardarea mentală profundă corespunde unui Q.I. sub 25-30 și desemnează aproximativ 1-2% din totalul persoanelor deficiente mental. Posibilitățile psihologice ale acestor persoane sunt foarte limitate: comportamentul este un pur reflex impulsiv; singurele acte învățate posibile sunt: mersul, masticația și unele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cum ar fi, de exemplu, diferitele condiții socio-culturale handicapante (de exemplu, sărăcia mediului familial, oportunități educaționale limitate, practici parentale negative sau abuzive etc.). Faptele de viață arată că, dacă mediul de viață și de activitate al unei persoane cu o retardare mentală ușoară (și chiar moderată) este reorganizat pozitiv, atunci aceasta își ameliorează semnificativ comportamentul, dezvoltând diferite funcții compensatorii. De fapt, pe o astfel de posibilitate se și întemeiază programele de activitate ale școlilor, serviciilor și instituțiilor recuperatorii. Autismul infantil reprezintă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
multe rânduri lipsa de Încălzire din școlile inspectate („Clădirea școlii, nouă, din beton, rece ca o peșteră din preistorie. Nici un pic de Încălzire. Elevii sunt vineți de frig, Îți inspiră o imensă milă. Figuri palide, unele cu vizibila pecete a retardării psihice, slab Îmbrăcați și famelici”4), Livius Cicârlie, colegul său de la Universitatea timișoreană, reține frigul din propria sală de curs: Studenții buni, interesați. Ies aburi pe gură când respiri. Nu știu ce să cred. E impresionant ce se Întâmplă, sau e absurd
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
DeVault, Sayad, 1998, pp. 454-455): • Modelul psihiatric, care prezumă ca factori principali ai inițierii violenței (și nu neapărat al celei reactive) tulburările psihice și emoționale, personalitatea dizarmonică, consumul de alcool și droguri. Nu e vorba atât de boli mentale (schizofrenie, retardare), cât de un potențial psihoemoțional favorabil agresivității, ce ține de combinația dintre datele biogenetice, socializarea emoțională defectuoasă și experiențele traumatice de viață. La abuzul sexual față de copii se invocă neputința de expresivitate normală a masculinității, constatându-se că mulți dintre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
însă altă contradicție - între asumarea livrescului, a intertextualității și a unui epigonism alexandrin, pe de o parte, și căutarea unui limbaj inaugural, inspirat, capabil să înființeze lumi, pe de altă parte -, în care U. vede nu numai un simptom al retardării noastre culturale, ci și o promisiune de depășire a crizei postmodernismului, care va fi explorată în a doua parte a volumului prin analiza a patru cazuri ilustrative: Mircea Cărtărescu, Ștefan Agopian, Ioan Groșan și Gheorghe Crăciun. Dintre aceștia, ultimul, considerat
URSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
ani, însoțite de apariția mișcărilor stereotipe; (3) pierderea implicării sociale (adesea interacțiunea socială se dezvoltă mai târziu); (4) apariția unei slabe coordonări a mersului și a mișcărilor trunchiului ; (5) tulburări severe privind dezvoltarea limbajului expresiv și receptiv, însoțite de o retardare psihomotorie severă. 1.2.4. Sindromul dezintegrativ al copilăriei Sindromul dezintegrativ al copilăriei este o afecțiune foarte rară. Reprezintă o regresie în multiple arii funcționale (abilitatea de a se mișca, controlul micțiunii și defecației, socializare și limbaj) care urmează după
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
structuri nervoase centrale. Simptomele se manifestă de obicei înaintea vârstei de 3 ani și durează toată viața. Este o tulburare legată de dezvoltarea deficitară a creierului, precum dislexia sau tulburările de atenție, dar nu poate fi considerată o forma de retardare mentală. Acest sindrom comportamental este definit prin mai multe caracteristici, dar și de apariția simultană a unor manifestări particulare în trei mari domenii. În acest moment, cea mai utilizată definiție a autismului este cea publicată în 1944 de către Asociația Psihiatrică
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
înrăutățire în timp a comportamentului ritualistic-repetitiv. Definiția autismului e limitată la trăsăturile prezentate anterior,însă nu trebuie neglijate și alte aspecte ce descriu boala. S-a constatat, astfel, că aproximativ 75 % din indivizii afectați manifestă și handicap mental. Prezența unei retardări mentale severe (de exemplu un I.Q. mai mic de 35), deseori îngreunează punerea diagnosticului de autism datorită numărului limitat de activități/ comportamente și abilitați care sunt necesare în observarea bolii. Pe lângă dificultățile în interpretarea rezultatelor testului de I.Q, se
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
chiar lipsa lui totală. Deși un număr de studii au demonstrat punctele tari (exemplu decodarea) și slăbiciunile caracteristice (limitări privind capacitatea de înțelegere, gândire abstractă) totuși nu există nici un tipar care să poată fi observat la toți indivizii autiști. Pe lângă retardarea mentală, autismul poate fi însoțit și de dificultăți comportamentale cum ar fi hiperactivitate și agresivitatea față de propria persoană sau față de cei din jur. Uneori este necesară introducerea unor intervenții adiționale pe lângă cele menite să lupte cu boala propriu-zisă. 2.3
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
mixtă există o deteriorare, dar nu este asociată cu prezența unei deficiențe calitative în interacțiunea socială și caracteristicile descrise la tulburările autiste. Uneori este dificil de precizat dacă un diagnostic adițional de tulburare autistă este justificat la un individ cu retardare mentală, în special dacă aceasta este severă sau profundă. Există rețineri pentru acele situații în care există deficite calitative în aptitudinile de comunicare și sociale, iar comportamentele specifice autismului sunt prezente. Stereotipiile motorii sunt descrise la tulburării autiste; un diagnostic
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
un pacient care are intenția de a comite acte violente , dar existența doar a unor simple gânduri, fantezii , chiar și cele mai sadice , criminale nu intră În această categorie. Printre tulburările psihice care se asociază cu manifestări agresive putem enumera: retardarea mentală ,tulburarea deficit de atenție - hiperactivitate, tulburări de conștiință , tulburări cognitive ( demență, delirum) , psihoze (schizofrenie), tulburări afective, tulburări adaptative asociate cu tulburări de conștiință , tulburări de personalitate de tip paranoid, antisocial , borderline , narcisist. În ciuda eforturilor depuse În ultimul timp numărul
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
mediul social și cultural. Handicapul reprezintă un dezavantaj și este caracterizat prin discordanța dintre performanțele sau starea subiectului și ceea ce se așteaptă de la el ca membru al unei colectivități sau ceea ce așteptă el însuși de la sine (Rusu și Carantină, 1993). Retardarea (întârzierea) mentală este un concept larg utilizat mai ales de către autorii anglo-saxoni. După A.S.Reber (1985), el este folosit „pentru definirea tuturor formelor de activitate intelectuală generală situată semnificativ sub medie și se stabilește exclusiv pe baza coeficientului de inteligență
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
intermediară între cele două, reprezentată prin intelectul de limită. Din motive didactice de ordin psihopatologic vom urma cu descrierea noastră schema anterioară. Să analizăm caracteristicile formelor de „retard mintal” de mai sus, conform datelor cuprinse în DSM - III - R. 1) Retardare mintală ușoară Aceasta este cea care cuprinde categoria de indivizi educabili, reprezentând un procent de 85 % din totalitatea acestora. Această categorie de indivizi dezvoltă relații sociale și de comunicare în timpul anilor preșcolari (0 - 5 ani), au o deteriorare minimă în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se disting de copiii normali decât foarte târziu. La vârsta maturității, aceștia capătă aptitudini sociale și profesionale adecvate pentru o autoîntreținere minimă, dar pot necesita îndrumare și asistență în condițiile de stres social și economic. În prezent toți cei cu retardare mintală ușoară pot trăi satisfăcător în societate, independent sau în apartamente ori cămine supravegheate. 2) Retardarea mintală moderată Aceasta este recunoscută ca reprezentând „forma antrenabilă” întâlnită într-un procent de 10% din totalitatea lor. Acești indivizi pot vorbi sau pot
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]