275 matches
-
1994), există, în principal, patru grade de retardare (întârziere) mentală: I. Retardarea mentală ușoară (sau deficiența mentală de graniță) este corespunzătoare unui Q.I. cuprins între 50-55 și 70. Acest nivel de întârziere mentală reprezintă cel mai larg segment al retardării mentale (aproximativ 85%) și este, în linii mari, echivalent cu ceea ce se obișnuiește a se numi, din punct de vedere pedagogic, „categoria educabililor”. Persoanele cu un nivel de retardare mentală ușoară au posibilitatea să dobândească, în perioada preșcolară, unele abilități
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Acest nivel de întârziere mentală reprezintă cel mai larg segment al retardării mentale (aproximativ 85%) și este, în linii mari, echivalent cu ceea ce se obișnuiește a se numi, din punct de vedere pedagogic, „categoria educabililor”. Persoanele cu un nivel de retardare mentală ușoară au posibilitatea să dobândească, în perioada preșcolară, unele abilități sociale (de comunicare) și unele deprinderi de autoservire. Până la sfârșitul adolescenței pot achiziționa deprinderi școlare și pot atinge nivelul educațional specific clasei a VI-a. În decursul perioadei adulte
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
decursul perioadei adulte dobândesc deprinderi sociale și profesionale adecvate întreținerii proprii, dar au nevoie de supraveghere, consiliere și asistență, mai ales în situații care angajează responsabilitatea socială sau în cele de stress social-economic. Cu un suport social corespunzător, persoanele cu retardare mentală ușoară pot fi integrate cu succes în familii sau pot trăi în spații amenajate, independente sau supravegheate. II. Retardarea mentală moderată (de nivel mediu) corespunde unui Q.I. cuprins între 40-45 și 50-55 și cuprinde aproximativ 10% din întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ales în situații care angajează responsabilitatea socială sau în cele de stress social-economic. Cu un suport social corespunzător, persoanele cu retardare mentală ușoară pot fi integrate cu succes în familii sau pot trăi în spații amenajate, independente sau supravegheate. II. Retardarea mentală moderată (de nivel mediu) corespunde unui Q.I. cuprins între 40-45 și 50-55 și cuprinde aproximativ 10% din întreaga populație cu retard mintal. Aceste persoane prezintă disponibilități de a achiziționa deprinderi comunicaționale în timpul primilor ani ai copilăriei. În condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și de cunoștințe nu depășește însă nivelul celui de al II-lea an școlar. În perioada adultă este posibilă prestarea unei munci necalificate (sau chiar calificate) în ateliere speciale sau obișnuite, dar numai sub supraveghere. Persoanele cu acest nivel de retardare mentală se adaptează bine la viața comunitară, de regulă în unități supravegheate. III. Retardarea mentală severă cuprinde aproximativ 3-4% din indivizii cu retard mental și corespunde unui Q.I. cuprins între 20-25 și 35-40. În timpul perioadei școlare pot învăța să
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În perioada adultă este posibilă prestarea unei munci necalificate (sau chiar calificate) în ateliere speciale sau obișnuite, dar numai sub supraveghere. Persoanele cu acest nivel de retardare mentală se adaptează bine la viața comunitară, de regulă în unități supravegheate. III. Retardarea mentală severă cuprinde aproximativ 3-4% din indivizii cu retard mental și corespunde unui Q.I. cuprins între 20-25 și 35-40. În timpul perioadei școlare pot învăța să vorbească și sunt în stare să achiziționeze abilități elementare de auto-îngrijire (de exemplu, să
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de cuvinte și de expresii uzuale (numite și „cuvinte-cheie” sau „de supraviețuire”). În perioada adultă pot îndeplini anumite sarcini simple, sub supraveghere, în instituții specializate. Marea majoritate a persoanelor cu retard mental sever necesită îngrijire continuă și supraveghere specializată. IV. Retardarea mentală profundă corespunde unui Q.I. sub 25-30 și desemnează aproximativ 1-2% din totalul persoanelor deficiente mental. Posibilitățile psihologice ale acestor persoane sunt foarte limitate: comportamentul este un pur reflex impulsiv; singurele acte învățate posibile sunt: mersul, masticația și unele
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cum ar fi, de exemplu, diferitele condiții socio-culturale handicapante (de exemplu, sărăcia mediului familial, oportunități educaționale limitate, practici parentale negative sau abuzive etc.). Faptele de viață arată că, dacă mediul de viață și de activitate al unei persoane cu o retardare mentală ușoară (și chiar moderată) este reorganizat pozitiv, atunci aceasta își ameliorează semnificativ comportamentul, dezvoltând diferite funcții compensatorii. De fapt, pe o astfel de posibilitate se și întemeiază programele de activitate ale școlilor, serviciilor și instituțiilor recuperatorii. Autismul infantil reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Mirel. O adevărată funcție socială îndeplinea el acolo. Câte palme n-a încasat și în locul meu! Era un fel de diviziune a muncii. Unii lucrează probleme la tablă, alții iau mardeală. Mardeală prin procură. Și poate asta i-a accentuat retardarea. Se izbea cu castana în capul cu gura deschisă. Avea și asemenea clipe de inspirație. Ciocănea, țuguia buzele, își transforma capul într-un fel de cutie de rezonanță și ne arăta că suna a gol. Avea succes trucul ăsta al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și cea de grup au fost adeseori considerate factori pozitivi, dacă nu chiar esențiali, pentru dezvoltare. Cu toate acestea, unele dintre cele mai admirabile exemple de evoluție rapidă ne-au fost oferite de popoare dureros de conștiente și rușinate de retardarea lor. Ascensiunea spectaculoasă a scoțienilor în secolul al XVIII-lea s-a produs în interiorul unui popor descris cu acuratețe drept «dureros de conștient de înapoierea și sărăcia sa, de lipsa lui de rafinament, de provincialismul său». La un secol distanță
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prin aplicarea tratamentului potrivit și în funcție de profunzimea afectării. În timp ce definiția autismului e limitată la trăsăturile prezentate în Tabelul 1, mai există un număr de alte trăsături care descriu boala. Aproximativ 75% din indivizii cu autism au abilități intelectuale în zona retardării mintale ( de exemplu un I.Q mai mic de 70 ). Prezența unei retardări mentale severe ( de exemplu un I.Q. mai mic de 35) deseori îngreunează diagnosticarea autismului datorita numărului limitat de activități/comportamente și abilități care sunt necesare în observarea
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
la trăsăturile prezentate în Tabelul 1, mai există un număr de alte trăsături care descriu boala. Aproximativ 75% din indivizii cu autism au abilități intelectuale în zona retardării mintale ( de exemplu un I.Q mai mic de 70 ). Prezența unei retardări mentale severe ( de exemplu un I.Q. mai mic de 35) deseori îngreunează diagnosticarea autismului datorita numărului limitat de activități/comportamente și abilități care sunt necesare în observarea bolii. Pe lângă dificultățile în interpretarea rezultatelor testului de I.Q, se adăugă și
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
lipsa lui definitivă. Deși un număr de studii au demonstrat punctele tari ( de ex: decodarea) si slăbiciunile caracteristice ( înțelegere, gândire abstractă ) totuși nu există nici un tipar care să poată fi observat la toți indivizii autiști și nici deficițe neuropsihologice. Pe lângă retardarea mintală, autismul apare în conjunctură cu alte dificultăți în comportament cum ar fi hiperactivitate si agresivitate către propria persoană sau către cei din jur la un nivel atât de ridicat încât necesită intervenții adiționale celor menite sa lupte cu boala
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
comportamentale și cognitive ale autismului, nu există un model unic care să poată explica toate caracteristicele tuturor indivizilor. De exemplu chiar dacă teoria deficitului în crearea unei opinii explică deficitul social observat în autism, ea nu explică suficient comportamentul ritualisticrepetitiv sau retardarea mentală care e prezentă până la 70% din cazuri. Baza Biologică a Autismului Studiile recente demonstrează că autismul are o bază biologică dar nu sau determinat încă mecanismele patogenice. La fel ca orice altă boală comportamentală, autismul este foarte probabil rezultatul
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
lovesc dar tata mă lovește?!". Atunci când sunt frustrați sau supărați ei vor acționa și se vor comporta la fel cum au văzut că se poartă ceilalți membri ai familiei. Capacitatea cognitiva in autism Datorită faptului că funcțiile intelectuale sunt inegal retardare la copilul autist, stabilirea coeficientului de inteligență este irelevanta. Claritate și simplificare în viața copilului cu autism De ce sa aducem claritate în lumea copiilor cu o Tulburare din Spectrul Autist ? Neclaritatea din mediul înconjurător (din cadrul familiei/scolii/grădiniței) îl face
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
copilului). Majoritatea anumitor termeni utilizați în sinonimie cu deficiența mintală e utilizată în psihiatrie: oligofrenie, întârziere / înapoiere mintală, arierare mintală, insuficiență / debilitate mintală, retard / handicap mintal, etc. Spre exemplu, Mircea Lăzărescu, în a sa Psihopatologie clinică (2, pp. 49-50), asociază retardarea mintală cu oligofrenia, clasificând-o în următoarele trei tablouri clinice: Idioția - (oligofrenia de gradul al III-lea), care corespunde nivelului mental sub 2 ani, cu un IQ cuprins între 0-20. Copilul are o structură psihică rudimentară, viața instinctivă este primitivă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de graniță (la limită); IQ= 52-67 - întârziere mintală ușoară; IQ= 36-51 - întârziere mintală moderată; IQ= 20-35 - întârziere mintală severă; IQ sub 20 - întârziere mintală profundă; c) codificare DMS IV (Diagnostic and Statistical Manual, American Psychiatric Association, 1994): IQ= 50/55-70 - retardare mintală ușoară; IQ= 35/40-50/55 - retardare mintală moderată; IQ= 20/25-35/40 - retardare mintală severă; IQ sub 20/25 - retardare mintală profundă; retardare mintală de severitate nespecificată. d) codificare UNESCO, 1983: întârziere mintală ușoară (IQ= 51-66 BinetStanford și IQ
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mintală ușoară; IQ= 36-51 - întârziere mintală moderată; IQ= 20-35 - întârziere mintală severă; IQ sub 20 - întârziere mintală profundă; c) codificare DMS IV (Diagnostic and Statistical Manual, American Psychiatric Association, 1994): IQ= 50/55-70 - retardare mintală ușoară; IQ= 35/40-50/55 - retardare mintală moderată; IQ= 20/25-35/40 - retardare mintală severă; IQ sub 20/25 - retardare mintală profundă; retardare mintală de severitate nespecificată. d) codificare UNESCO, 1983: întârziere mintală ușoară (IQ= 51-66 BinetStanford și IQ= 55-69 Wechsler); întârziere mintală moderată (IQ= 36
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
IQ= 20-35 - întârziere mintală severă; IQ sub 20 - întârziere mintală profundă; c) codificare DMS IV (Diagnostic and Statistical Manual, American Psychiatric Association, 1994): IQ= 50/55-70 - retardare mintală ușoară; IQ= 35/40-50/55 - retardare mintală moderată; IQ= 20/25-35/40 - retardare mintală severă; IQ sub 20/25 - retardare mintală profundă; retardare mintală de severitate nespecificată. d) codificare UNESCO, 1983: întârziere mintală ușoară (IQ= 51-66 BinetStanford și IQ= 55-69 Wechsler); întârziere mintală moderată (IQ= 36 50 BinetStanford și IQ= 40-54 Wechsler); întârziere
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
20 - întârziere mintală profundă; c) codificare DMS IV (Diagnostic and Statistical Manual, American Psychiatric Association, 1994): IQ= 50/55-70 - retardare mintală ușoară; IQ= 35/40-50/55 - retardare mintală moderată; IQ= 20/25-35/40 - retardare mintală severă; IQ sub 20/25 - retardare mintală profundă; retardare mintală de severitate nespecificată. d) codificare UNESCO, 1983: întârziere mintală ușoară (IQ= 51-66 BinetStanford și IQ= 55-69 Wechsler); întârziere mintală moderată (IQ= 36 50 BinetStanford și IQ= 40-54 Wechsler); întârziere mintală severă (IQ= 20-35 BinetStanford și IQ
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
profundă; c) codificare DMS IV (Diagnostic and Statistical Manual, American Psychiatric Association, 1994): IQ= 50/55-70 - retardare mintală ușoară; IQ= 35/40-50/55 - retardare mintală moderată; IQ= 20/25-35/40 - retardare mintală severă; IQ sub 20/25 - retardare mintală profundă; retardare mintală de severitate nespecificată. d) codificare UNESCO, 1983: întârziere mintală ușoară (IQ= 51-66 BinetStanford și IQ= 55-69 Wechsler); întârziere mintală moderată (IQ= 36 50 BinetStanford și IQ= 40-54 Wechsler); întârziere mintală severă (IQ= 20-35 BinetStanford și IQ= 25-39 Wechsler); întârziere
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
situația de a întreprinde o asemenea aventură terestră - cu toate înlesnirile civilizației și păcii actuale - mă tem că angoasele m-ar cam bloca...). Oricum, chiar și în haosul acelui timp, pare-se că infrastructura feroviară a Rusiei funcționa, în pofida deplânsei retardări de tip medieval a regimului țarist. Cu siguranță, Iosif Blaga era în misiune oficială, dar mă gândesc la barierele lingvistice sau la bulversările sociale și economice cu care această familie transilvană de intelectuali se va fi confruntat pe parcursul traversării acelor
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
sau Pascal de Olănești care are curajul de a vorbi despre propria ratare. Și aceasta în condițiile în care atâția colegi de breaslă preferă să se îmbete cu apă rece. Spre finalul volumului, e avansată și o soluție pentru sclifosita retardare autohtonă, în care complexele de inferioritate și cele de superioritate se îngemănează. De fapt, argumentează convingător Alexandru Mușina, la noi cultura scrisă își are primele repere în secolul al XIX-lea. Lăsând deoparte cultura orală, milenară, suntem niște scriitori (și
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
multe, și nu neapărat ÎMPOTRIVA altora, așa cum se spune. Restul - e destin." l În revista CONTRAFORT (nr. 5-6/ mai-iunie 2003), Vitalie Ciobanu este prezent cu o impresionantă pledoarie pentru radicalism: "Evoluția Basarabiei, smulgerea ei din mocirla trivialității politice și a retardării culturale nu poate fi decât rodul unei atitudini radicale. Avem nevoie de un proiect îndrăzneț orientat spre înainte, pentru a contracara ispita privirii înapoi. Pseudo-integrarea europeană sub poala Rusiei, pe care ne-o propun mai nou comuniștii lui Voronin, surprinși
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
național, tradițional, rural le miroase urât. În loc să se simtă responsabili, măcar în parte, pentru locul nu prea măgulitor pe care îl ocupăm în Europa, teoreticienii înapoierii colective jubilează individual pe marginea fiecărui rateu, explicând doct cui stă să-i asculte retardarea românească, incapacitatea noastră funciară de a fi în rând cu lumea civilizată. Echivalând patriotismul cu atitudinile și gesturile caricaturale ale rromânilor verzi, aceste personaje incolore și inodore se tot străduiesc să deconstruiască miturile și marile momente naționale. Incoerența logică se
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]